Ben TODICĂ: „PRIETENIA” SOLUȚIA SALVĂRII

În calitate de jurnalist, Brodcastar din Comunitatea română din Melbourne Australia, am fost invitat și anul acesta să iau parte prin „zoom” la Festivalul-Concurs Internațional de Gimnastică și Dans „PRIETENIA”, ediția XXXVIII-a. Longevivul  Festival a fost inițiat ȋn anul 1985 de profesoara de educație fizică și sport, Elena Anușca-Doglan, un competent profesionist, OLIMPIC cu mare dragoste pentru copii. Sub îndrumarea și coordonarea domniei sale, de la început până la această ediție, Vasluiul devine o dată pe an „Olympia” românească, unde se întâlnesc echipe cu înaltă pregătire și ținută sportivă în domeniul gimnasticii și dansului.

Mă simt binecuvântat și onorat să-mi cunosc rădăcinile bine înfipte în acest pământ moldav, dar  plecat de 43 de ani de acasă. Revenirea mea la matcă a avut loc acum câțiva ani, doar prin mijloacele tehnice moderne, însă răspund de fiecare dată invitațiilor cu mult drag și implicare prin ceeea ce pot face.

Trăim vremuri tulburi, greu de gestionat la nivel de individ. Cărțile sunt făcute de mai marii lumii, care dețin „așii” și „atu-urile”. Starea creată de pandemie cu închiderea în case și izbucnirea războiului declarat de Putin Ucrainei a dus la izolare și separare. Se circulă doar cu salvarea sau taxiul, încât am început să pierdem deprinderea de a mai merge pe jos, ca pe vremuri, la întâlnirile cu prietenii, amicii sau iubiții și iubitele noastre. Izolați fără de voie, înțelegem mai bine ce înseamnă viața și că, prin a nu merge pe jos ratăm toate momentele iubirii, create de împrejurări fireșți prin care Dumnezeu ni le dă la fiecare pas  și colț de stradă. Condiționați de sistem să stăm în casă conform programelor puse la dispoziție, ne acomodăm cu singurătatea sau, în cel mai bun caz învațăm să legăm prietenii prin internet.

Dacă privim în jurul nostru prin societate, considerând că ne aflăm la cel mai înalt nivel al civilizației, ce vedem? O mare parte a oamenilor realizați suferă de o problemă sau alta de sănătate, boli de inimă, tensiune arterială, depresie, cancer și multe alte boli generate în urma prăbușirii sistemului imunitar. Jumătate din tineretul nostru prezintă simptome de boli mintale, sunt îndopați cu medicamente antidepresive zilnic din cauza presiunii la care sunt supuși în societate. Observând acest lucru începem să înțelegem cât de afectată e ființa omului din lipsa relațiilor cu colegii de serviciu, familia sau prietenii.

Această lipsă a interconecției cu cei dragi și stat închis în casă duc la creșterea nivelului de cortizon în corp, spun medicii. Astfel se produce depresia și aceasta la rândul ei, anulează sistemul imunitar. Adrenalina crește în corp și dezorganizează sistemul nervos, încep supărările, certuri, și chiar scandalul. Acest fenomen ajută omul să evadeze pentru moment din suferință, însă cicatricea creată de experiență rămâne pe viață. Și nu e de mirare că oamenii rămân destabilizați și zdruncinați dacă sunt nevoiți să continue să trăiască în acest program creat de sistemul materialist al marilor moguli.

Când mă refer la cultura materialistă a societății și efectele ei, (și noi cei din lagărul comunist am indentificat-o cel mai bine), înțeleg faptul că Societatea Materialistă consideră că bunurile materiale sunt mult mai importante și mai prețioase decât omul. Nu se conștientizează că, rupându-ne de viața spirituală și de relațiile cu oamenii și de cultura în care ne-am născut și în care trăim devenim roboți.

Neglijarea mediului înconjurător duce la modificări ale climei. Aceasta dovedește o lipsă crasă de afecțiune sufletească față de natură și față semeni. Relațiile dintre oameni sunt lipsite de sentimente pozitive și trăiri sincere ceea ce conduce la ruinarea lor psihologică. Astfel se explică faptele copiilor care se împușcă prin școli sau în familie.

Prin acțiunile lor individuale, afaceriștii considerându-se importanți, controlează totul și cred că important în această lume este doar câștigul. Vor avere și să fie renumiți, vedete etc, indiferent de răul făcut celorlalți. Realitatea e alta. Suntem un tot și răul făcut altuia e răul făcut ție. Oamenii de știință au demonstrat că suferința mamei e transmisă fetusului în pântec și că acesta rămâne afectat pentru întreaga viață. Mediul în care trăim ne influențează traseul vieții încă din concepție, în pântec.

Stresul toxic al copiilor începe cu mediul și cu părinții lor stresați. Starea celor din jur îi afectează. Un copil care a fost abuzat, mai târziu în viață va fi afectat din punctul de vedere al sănătății și performanței. Lipsa relației cu semenii lor, cu familia și aici nu sunt de vină doar părinții ci și societatea care îi condiționează generează și sporesc stresul. Adăugăm și lipsa informațiilor (diluăm învățământul ca să-i putem manipula), lipsa timpului cu semenii și a culturii creative. Viața este afectată de acest mediu în care trăim, iar stresul duce la tot felul de adicții și boli care, apoi se transmit copiilor și prin ei, viitorului națiunii.

Karl Marx, unul dintre promotorii socialismului și comunismului, împreună cu F. Engels, ale căror idei au fost preluate V.I. Lenin, scrie despre alienarea omului înainte de a-l controla. Separarea și înstrăinarea de locul natal și cultura sa și cei apropiați îi face ușor controlabili și supuși. El a descoperit patru feluri sau căi de alienare și înrobire:

1.   Înstrăinarea de natură. Adică te aduce să o poți distruge fără ca să-ți pese de ea.

2.   Înstrăinarea de alți oameni. Relațiile și intimitatea dispare, dispare încrederea în semeni, dispare PRIETENIA.

3.   Înstrăinarea de instinctul creativ. Adică să faci munci care nu te atrag, însă sunt stimulate de bani. Noi suntem făcuți după imaginea creatorului, deci să fim creativi și când nu ești, te rupi de identitate. O muncă fără participare creativă, nu ne reflectă pe noi. Asta generează depresie, anxietate, lipsă de însemnătate și atunci, ne căutăm o scăpare, justificare ca să ne echilibrăm. Ne  facem griji, ne împiedicam de ce cred alții despre noi, de cum arătăm, ce posedăm, ce obținem etc. Sunt o mulțime de dorințe artificiale lipsite de importanță.

4.   Și ultima: Înstrăinați de noi înșine. Ne rupem de instinctul divin, uman, cel cu care ne naștem – încrederea în noi, credință în creator și simțurile tale din născare.

Undeva în copilărie am fost separați de noi înșine, de suflet. Nimeni nu se naște fără dragoste și încredere în aproapele, în mamă și tată. În ziua de azi, în această cultură în care trăim nu este loc pentru noi. Societatea alege, iar părinții sunt ținuți prea ocupați de sistem ca să ne aprecieze și încurajeze pentru ceea ce suntem, nefiind loc în societate pentru simțămintele noastre. Cei care ne înrobesc ne spun ce e bine și ce e rău. Ei ne spun ce e periculos și ce trebuie să ne placă, ce e prietenesc. Ei ne spun ce e siguranță sau pericol și tot ei ne spun ce e adevărat sau fals. Și când suntem înstrăinați de simțămintele noastre originale, nu mai înțelegem realitatea și adevărul.

Vestea bună e că omul este adaptabil, poate renaște, poate regăsi adevărata legătură cu natura și cu cei ca el pentru că este și a fost creat să se regăsească în sine, să-i pese de alții, să aibă grijă de semenii săi, o calitate din născare.

În ciuda societății care ne spune că suntem separați, entități independente, individuale, noi continuăm să fim atrași de cei de lângă noi și asta e ceva normal, pentru că e un simțământ dobândit prin naștere. Dorința de înfrățire și familie, de a avea grijă de cel de lângă noi se explică prin faptul că suntem construiți de Creator pentru a iubi și îngriji de creație.

Adevărul e că pentru a fi cine suntem, fericiți și sănătoși nu trebuie decât să ne reîntoarcem la rădăcini. Să ne iubim unul pe altul și să ne protejăm familia, iar acest festival al vasluienilor o demonstrează!

Dumnezeu Creatorul ne-a făcut după chipul și asemănarea Sa: CREATORI – deci CREAȚI FRAȚILOR!

Mi se pare imperios necesar că în aceste vremuri de izolare și singurătate, să ne întâlnim în grupuri și acțiuni vii, ca cele organizate de Festivalul-Concurs Internațional de Gimnastică și Dans „Prietenia” Vaslui, promovat sub patronajul Ministerului Educației, România. Este o experiență viabilă de a RENAȘTE. Românul întotdeauna s-a refăcut prin sine, prin acest ascendent a Păsării Phoenix, vis-a-vis de Poporul Român, prin dragoste creștină și exersarea milei față de aproapele, recent refugiații din Ucraina.

Mi se pare cinstit să ne întâlnim în aceste festivaluri cu grupurile de tineri entuziaști și sufletiști, cu îndrumătorii și coordonatorii lor unde vom învăța să iubim și să ne unim unii cu alții. Să mulțumim inimoșilor vasluiani, organizatori și susținători ai festivalului cu nume predestinat ”PRIETENIA” pentru această fereastră deschisă spre inima românilor și a tuturor participanților și un bandaj pe rana creată peste ultimii ani de cer cenușiu și izolare. Poporul român are genomul Păsării Phoenix. Eminescu ne-a refăcut din propria cenușă. Deasemeni, mulți voievozi ai Istoriei noastre.

Este momentul RENAȘTERII, Confidenței, a Încrederii și a Credinței în SINE!

Cu IUBIRE,

Ben TODICĂ

“Dacă într-o zi îți va veni să plângi, cheamă-ma. Nu-ți promit că te voi face să râzi, dar voi plânge și  eu cu tine.

Dacă într-o zi mă vei chema și nu îți voi răspunde, cauta-ma tu. Poate că atunci voi avea eu nevoie de tine. 

Paula Romanescu

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.