Întrebări și concluzii raport INS exclusiv pentru ActiveNews

de  ACTIVENEWS

ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice sumă este binevenită. Doamne, ajută!

Prezentăm cititorilor ActiveNews o analiză primită pe adresa redacției din partea cercetătorului Adrian Stere, care a studiat și comparat raportul demografic pentru anul 2020 întocmit de I.N.S. cu datele aferente anului 2019, trăgând valoroase concluzii în privința efectelor reale ale pandemiei Covid. Îi mulțumim autorului și vă punem la dispoziție rezultatul muncii domniei sale:

Am așteptat cu nerăbdare raportul demografic oficial al INS (Institutul Național de Statistică) publicat la data de 31.05.2021 pentru anul 2020, cu intenția de a studia personal datele în privința mortalității în anul “p(l)andemiei” și a trage concluziile aferente în baza datelor oficiale. 

Pentru început, cităm din raport pentru a ști ce studiem. Raportul poate fi consultat pe site-ul oficial, aici.
Menționez că în toate rapoartele demografice publicate de INS, se menționează cu * că “datele sunt semi-definitive”.

Punctul 1. Metoda de colectare a datelor

Statisticile  privind  evenimentele  demografice referitoare  la natalitate, mortalitate, nupțialitate și divorțialitate sunt  obținute prin cercetări statistice exhaustive bazate exclusiv pe date administrative.

Așadar, datele privind mortalitatea sunt cele oficiale, furnizate de spitale, primării, oficii, etc. în baza documentelor aferente întocmite în cazul unui deces (certificat de deces, etc.)

Citiți și: Situațiunea (LXXXII): Odată cu steaua lui Băsescu, a apus și steaua altora

Rețeaua de trădători care a ajutat China să mușamalizeze Operațiunea COVID

Lockdown-urile nu au avut niciun efect asupra împiedicării răspândirii coronavirusului în Germania, relevă un studiu realizat la Universitatea din München

Pentru analiză, am selectat ultimii 5 ani, respectiv intervalul 2015-2020. 

Așadar, observăm o creștere bruscă și semnificativă, față de media ultimilor ani, a numărului de decedați în anul 2020. Mai exact, cu 36541.2 persoane mai mult, adică cu 14.01% mai mult decât media anilor 2015-2019. 

Concluzia 1. Au murit mai mulți oameni în p(l)andemie, conform datelor oficiale, decât în anii precedenți. 

Concluzia 2. În plin an p(l)andemic în care măsurile coercitive au fost aplicate cu indiferență față de Constituția României, au murit (fără a analiza sau lua în considerare cauzele morții), cu 36992 mai multe persoane decât în 2019, adică 0.166% din 22.189.925 de persoane. 

Mergem mai departe, la cauzele acestor decese și comparăm datele anului 2019 cu cele din 2020. 

  Conform datelor furnizate de INS, din cele 36992 decese “în plus” față de 2019, rezultă:

• 12 sunt cauzate de “sarcină, naștere și lăuzie”
• 36 de “tulburări mentale și de comportamente”
• 1135 de “boli endocrine, nutriție și metabolism” dintre care 1091 de “diabet zaharat”
• 178 de “boli ale sistemului nervos, ale ochilor, urechilor sau apofizei mastoide”
• 64 de “boli ale aparatului urinar”
• 5556 de “boli ale aparatului digestiv”. 

Rezultă un nou număr de decedați a căror moarte ar putea avea legătură cu Covid-19 de 28111 de persoane. 

Concluzia 3. Numărul de persoane decedate DE sau ÎN (POSIBILĂ) LEGĂTURĂ cu Covid-19 în anul 2020, luând în cosiderare cauzele morții (dar fără a lua în considerare categoriile de vârstă) este de 28111, respectiv 0.126% din numărul de români posesori al unui certificat de naștere.
Mergem mai departe la categoriile de vârstă. 

Observăm un minim înregistrat în anul 2020 comparativ cu 2015-2019 a numărului de decese pentru categoria de vârstă 0-29 de ani.

Concluzia 4. În plină p(l)andemie, statistica pentru copii și adolescenți ne arată că numărul de decese în rândul lor nu doar că nu s-a mărit ci a scăzut. 

Întrebarea 1. De ce ar fi nevoie de vaxinarea copiilor, adolescenților și tinerilor (dacă vaxinarea chiar ar avea vreun folos altul decât umplerea buzunarelor unora!) în acest context statistic?
Pentru categoriile de vârstă cuprinse între 50 și 75+, se observă un maxim în 2020 comparativ cu 2015-2019, reprezentând 94.22% din totalul deceselor totale înregistrate în 2020. Cel mai mare număr de decese fiind la categoria 75+, de 54.9%, apoi în ordine descrescătoare până la categoria de vârstă 50-54 de ani. 

• 19312 mai multe decese în 2020 peste 75+ (+13.4% față de 2019)
• 7770 mai multe decese între 70-74 de ani (+28.3% față de 2019)
• 5320 mai multe decese între 65-69 de ani (+19.4% față de 2019)
• 2036 mai multe decese între 60-64 de ani (+9.1% față de 2019)
• 512 mai multe decese între 55-59 de ani (+4% față de 2019)
• 1690 mai multe decese între 50-54 de ani (+17.3% față de 2019)

Întrebarea 2. Ce anume a condus la decesele „în plus” în anul 2020 a bătrânilor.. oare Covid-19 sau măsurile dezastruoase implementate împotriva așa-zisei “pandemii”? Frica indusă de media, în special prin TV, singurătatea pe care au simțit-o mult mai acut în 2020 sau incapacitatea de a benefia de tratamente din cauza acelorași măsuri care au vizat și funcționarea spitalelor?

Conform același raport INS, principala cauză de deces în România și în anul 2020 sunt bolile aparatului circulator(54.8% (!!!)), adică inimă, vene, artere și capilare. 

Întrebarea 3. Ce concluzie putem trage în privința Covid-19 și măsurile coercitive implementate, dacă corelăm acest 54.8% cu procentul de 94.22% din total deceselor anului 2020 pe care-l reprezintă categoria 50-75+ ani?? 

Întrebarea 4. Ce pandemie este aceea care a adus, conform statisticilor oficiale, mai puțin de 0.15% decese și cum se justifică toate măsurile implementate de guvernanți?

Sursa https://www.activenews.ro/stiri/ANALIZA-In-Romania-numarul-de-decese-in-randul-copiilor-si-adolescentilor-nu-doar-ca-nu-s-a-marit-ci-a-scazut.-Intrebari-si-concluzii-raport-INS-exclusiv-pentru-ActiveNews-167248

Foto: universulargesean.ro