ADRIAN BOTEZ: A fost odată-un blestemat…

DOINĂ DE SPRERIAT PRUNCII

 

m-a apucat prin Capul Luncii

pe unde vin Dulcii

să mănânce Pruncii…

 

nu mă lovi nicăieri

decât jur-împrejur

cât mai înalt

și mai pur

 

…și nu mă lovi Azi

ci Ieri…

 

îmi simt Capul că

iese din Tindă

Creierii-și scot capul 

din Tidvă

și – pâș-pâș –

toți se-nghesuie în Drumul

cel de Ghindă

Drumul Spânzuraților 

de Grindă…

 

îmi simt Sângele

arhivat – chisnovat

Sângele mi-e pitit

prin Copaci

Sângele-mi stă

risipit pe orișiunde

și-i tare speriat de Draci :

nu – pe asta – te rugăm

să n-o faci ! – sau fă-o

dar nu pe loc

ca Descântații cu Busuioc

ci la Miez de Noapte

dimpreuncă cu

Vârcolaci !

 

și strigă – toți – din Hambar

și strigă din Staulul de Vaci…

 

iar Ciorile – Negre și Albe

năvălite-n Salbe

cârâie – de zor – că ”da”

bucuroase foarte

că n-oi mai mișca…

 

…nimic nu m-a îndurerat

(și pus pe urlat !)

mai tare – la mine

decât că m-am trezit și

n-am mai visat…

 

e-atâta Pustie

și atâta Mânie

c-am început să-mi

ciugulesc singur

Ochii și Creanga

eu – mie…

 

și nu-s spânzurat

decât pe-Nserat…

 

și nu-i nimic din Trufie

ci – cum vă spusei :

din prea mare Pustie…

***

 

A FOST ODATĂ-UN BLESTEMAT

 

a fost odată-un Blestemat

nu căpătat – de cel Curat :

dormea în Cușcă – nu pe Pat…

Casă avea Coașcă de Melc

lătra la el un Câine Berc…

…când s-a trezit din Mahmureală

avea nu Creier – ci o Oală…

 

și-așa mergea pe Drum – mă mir

tot nimerea în Cimitir…

nu-i luase Urma vreo Vântoasă :

era așa – cu Fire-Ntoarsă…

 

și prăznuia – în Cimitir

cu Morți de Soi – și cu Sictir :

veneau – acolo-ntre Morminte

numai Paharnici și Judecători

unii pe Flori – alții sub Flori

înveșmântați în Jurăminte

rostind Cumplitele Cuvinte…

 

…am fost și eu – la ei – cândva

m-am plictisit – și-acu-s așa

cum mă vedeți  – ca pe Știuleți : 

cu Capul mă dau de Pereți

Abur – pe Nări – eu nu vă scot

Ochii-a-i deschide – nu mai pot

ai zice că sunt gata Mort…

de am vreun Gând –  ies din Sicriu

spânzur de viu – că toți mă știu

și fac – în jurul meu – Pustiu…

 

…uitai c-am început ceva

Ceasu-n Perete iar va sta :

acela ce fu blestemat

de Iele fost-a întremat

și călărește-acum un Hat…

că s-ar putea – acuși – să vină

călare pe vreo Cioropină

și să vuiască-n Miez de Noapte

Clopote Mari – Clopote Sparte…

 

de-aia zic : vorbiți în Șoapte

sorbiți din Vin ca dintr-o Carte… :

mai amânați venirea lui

Crai de Susai – Hornar Hai-Hui

…venirea Blestematului…

 

…nu se mai știe Rânduială :

acu’ e Mort – acu’ se scoală !

și face – în Ogrăzi – Răscoală :

Școli de Murit – Școli de Trezit

Ciolane-om fi toți – în ăst Schit

…ne-or sta – Lună și Soare – -n Gât…

 

…e bine pentru Amigdale

un Mort ca ăsta – să se scoale…

…că – mai o Vorbă – Baclavale

uiți și de Moarte – și de Șale…

***

 

DOINA ȘI LUNA

 

ursuzlâc

la parmalâc :

vine Lună cu bâzdâc

 

și se ia de mine

că n-am făcut bine

că pe unde trec

mult rău mai întrec

și de stau – cumva

usuc o Tarlà…

 

”-nu eu – Lună – fac ce fac

ci mă dibuiește-un Drac

și-n loc să cânt prin Pădure

cânt cu Păsările Sure…”

 

”-dar apucă-te de treabă

ai făcut din lume – -o Babă…”

 

”-de-apucat m-aș apuca :

dar cine Lunii-o cânta

Cântece – de-o-nfiora

Cântece de dor și jele

Cântece mai Săltărele

de-ți pierzi Crugul – pentru ele

de te latră Rrei Cățele…?!

 

…depinde cum lingușești

să scapi de Lună – să crești

și Lăuta să-ți păzești

cum și marile Povești…

***

 

CÂND TOATĂ VLAGA VIEȚII TRECĂTOARE

 

când toată vlaga Vieții Trecătoare – tu o ții

pentru-a răzbi spre Mistice Călătorii

nu-ți pasă de-astă Răpciugoasă Lume

ce – încă de la Faceri – uitat-a de Minune…

 

cu Caravanele – plecând prin Sfântul Mit-Deșert

lași dărâmată Casa – a Hoitului inert :

începi să vezi Palatele Măririi

și-L înțelegi – în Duhu-I – pe Cristul Pătimirii…

 

…din Oază-n Oază – devii mai Înțelept

iar Șerpii-ți șuieră că ești pe Drumul Drept :

nu Crima ți-a-mplinit Pelerinajul :

 

Pasărea Phoenix – CARTE-ți fuse – Povață și Curajul…

…te roagă-n Întunericul de Stele

și Crist va coborî – la tine – dintre ele !

*

…dar nu te-ntoarce –  cumva – Orfeu Șovăitor :

cei fără de Credință – fără de Suflet Spor

niciunde  – Sălaș n-au – Viață ori  Odihnă

n-au Șansa Sfântă-a Duhului-de-Tihnă :

în toate și în toți – se șterg din Rânduială

DEFINITIV… –  …doar amurgesc și MOR 

Crist anulând – în Cosmos – al lor Tipar-Croială…!

***

 

PENTRU CE ȘI CUI – SMERIT – SĂ MULȚUMESC ?

 

pentru ce și cui – smerit – să mulțumesc ?

pentru că-s ”schilodul” ? – și că-mbătrânesc ?

…orice fac – în Viața Urii – pe loc mă rănesc !

Soartă o fi asta ?– …Divin Imbecil : 

Candela-Ntrebării stinsu-și-a Fitil…

 

condamnat la Carceră Perpetuă – cum un Criminal :

orice Năzuință – spre Lumină – se-nchide-n Cristal  ! 

Tânăr n-am fost niciodată – nici măcar nu știu

ce mă ține-n Viață și de ce să scriu…

 

…scriu – mereu – ca Obsedații – să nu-nnebunesc :

nu-nvățai nicicum – în Viața-mi – să le potrivesc :

sunt înconjurat – ca Fraier – de Mii Colți Rânjiți

 

gata să dezbine Hoitul meu  : Ciocli Cuminți…

…Pasărea mă-ntreabă : ”de ce nu te-agăți ?” 

eu răspund : ”de-al Naibii – Fârtato ! – să nu mi te-arăți !

…Logica Cretină-mi sapă – mie – Groapă

făr’ măcar să știe că ruptu-i-am Sapă…!

…Satano – Satano – prea te-ai buricà

și – de bucurie – CRED C-AI ORGASMÀ !”

***

 

CU CÂT NU VEI VENI – CU ATÂT TE VOI ȚINE MINTE MAI BINE

 

cu cât nu vei veni – cu atât te voi ține minte mai bine :

ai făgăduit că vom urca – împreună – Coastele Muntelui

ai făgăduit că – împreună – vom afla Miraculosul Ciorchine

al Canaanului – iar nu să mă lași să putrezesc în Adâncurile Hanului…

 

te-am așteptat în Caleașcă : acum – nici pe jos dacă vii

nu va fi altfel : te vor opri – un Câmp de Mânii – dar și Porumbei – mii…

căci Vulturii au năvălit – de curând – în Sfânta Grădină

și nu vei mai afla – întreagă – Acolo – nici măcar o Biată Sulfină…

 

a sosit Amurgul – dar Mireasma Drumului n-are vreo Veste

 

a sosit Amurgul – și Lăuta Mea nu mai murmură nicio Firavă Poveste…

a sosit Amurgul – tot ce-am gândit și visat – se vestejește…

din Cer cad  – Ploi și Comete Râncede – Putredele Fructe :

 

știu că tu îi vei împiedica – pe orice Războinici – să lupte…

…mă voi încinge – furios – cu Platoșă de Inorog

mă voi lupta cu Graiul Rugăciunilor – până voi face – din Stârvurile Beznelor – STOG !

***

 

DOINA PLECĂRII

 

Floare Colilie

e-atâta Mânie

la Canatul Zorilor

Țâța-Ncuietorilor

 

încât – fără să-mi grăiți

înțeleg că nu mă știți

nu mă știți și nu mă vreți

la ‘cest Prag de Oameni Beți

și cu Vorba de Scaieți…

și că m-alungați

în Codri Dungați…

 

nu vă temeți – oi pleca

n-oi sta la voi – în Tarlà 

nici prin Gând nu-mi da…

 

ziua bună” nu v-oi spune

oi face o Rugăciune

c-am scăpat de stricăciune…

 

…nu-mi era de stat

la Loc fără Sfat :

uite c-am plecat

Sori am îmbunat

Pe Umeri am Stele

Călăuză – Iele

ies ca dintr-un Bocet

stârnind draci în Răget

…am și Veste Bună :

în Frunte-mi stă Lună !

 

…dar în urma mea de om

n-a rămas verde vreun Pom

n-a rămas – cu Drept – vreun Om :

au rămas vreascuri de Foc

și Cenuși – în orice Loc

 

eu plecai chemat de Grai

venit – măre – dinspre Rai…

pe voi nimeni v-a chema

doară că veți dispărea :

între Munți și Stea

nu v-a mai rămâne

decât Loc de Mâne…

***

 

LĂUTA MEA – ZIARUL ÎNSTELAT

 

am publicat Grădini – Marìi de Flori

am publicat și Pești – Corăbii – Nori…

…apoi  – am publicat Umanitatea Oarbă :

Ediția-a fost anemică – alergică și slabă…!

 

…m-am săturat s-o fac pe Ziaristul

(…din umeri dă și ”nenea doctor” – Oculistul…) :

oricât i-am tras – cu Spaimă – Văl lui ISIS

Pupilele Umanității se-ngropară-n IRIS…!

 

eu nu mai public – ci-am făcut ”SCRISOARE

LUI DUMNEZEU” : Ființa-mi RE-MĂSOARE :

fac Munți să cânte – -Izvoarele prin Vocea-mi curg

 

ei bine – va să zică NU-I ABSURD :

vreau să devin – o Vreme – DEMIURG :

să public doar Facerea cea Sfântă – pentru Înger :

 

el ca să plângă… – …eu să cânt și sânger…

…Lăuta mea – Ziarul Înstelat

până și Ochi de Dumnezeu a-nrourat…!

***

 

DOINA DEZERTORULUI

 

Nor de Nor

s-au strâns Ciopor

Ciorile – cu Spor

tot îmi spun să mor

 

oi muri – să n-aveți grijă

nu de Glonț și nu de Spijă

ci de dor de Munți – Izvoare :

mi-s departe de Hotare…

 

Sufletul mi-au mângâiat

pân’ și-n Somn s-au arătat

Gând mi-au revărsat

de Petale – Strat…

 

iar eu – Om Târziu

cu Ochiul Zbanghiu

am mers pe un Drum

presărat cu Scrum…

 

acum numai Slova

îmi sleiește Vorba

dar n-aduce-n Suflet

Boare de Răsuflet…

 

Grija vi s-a împlini

voi muri – da – voi muri

nu de-al vostru Sfat :

de Plâns Sugrumat…

 

poți să mori de Dor

de-amintiri ce dor

și poți să te stingi

când Munți nu atingi

când nu faci vreun Foc

sub Bradul-Mijlòc

 

când Izvoarele nu-ți cântă… :

amintirea te frământă

suflarea nu ți-o-nveșmântă

cu Vedenia Cea Sfântă…

 

voi muri de dor – Departe

făr’ s-apuc pictà vreo Carte

cu lacrimă și cu Sânge…

…Muntele – în min’ – se frânge…

 

stau într-un Deșert

asta nu mi-o iert

căci la Căpătâi

îmi  zac Trei Momâi

 

iar nu Mumele

iar nu Ielele :

Inorog am fost

acum – mor de prost…

 

…distrez Ciorile

pornesc Morile

să-mi fărâme Lanț de Lume

peste min’ să nu dea Brume…

 

…când Iarna s-a-nfăloșa

eu – de mult – voi dispărea…

 

…nimănui m-oi arăta…

…de Dumnezeu mi-e rușine

că îmi vrut-a numai Bine

m-așeză chiar lângă Sine

 

eu fugìi… – …Javră de Câne…

 

…să-mi uitați și Numele

degrab’ – ștergeți Urmele…

n-a stat ici nici Om 

nici Pom

ci un Pui de Lele

fără Soartă – fără Stele…

ci un Corb Zăcaș

rătăcit și laș…

***

 

CONSTATĂRI, SFATURI ȘI DEFINIȚII

 

află numărul de Mesaje – traficate – Exploziv și – totuși – Tainic – între Cer și Pământ

află – printre Păsări – care n-a depus Jurământ

fii indulgent față de Bârfe : ele sunt doar modalități sfioase – de a spune Ceva – despre Altceva – iminent și important…

nu lăsa să vină – spre tine – Pescărușii : te vor recruta pentru Oștirea Albă   – a Marelui Elefant !

 

a trecut atâta timp – de când n-am întreprins – nimic – împotriva Serafilor

care cântă mult prea frumos – până și în zilele de lucru ale Zarafilor !

strânge Furnicile – cu Aripi ori fără – dacă Tainele  Domestice – de aici – nu-ți sunt destule

apoi – cu Mâinile afundate-n Buzunare – desfată-te cu cele din urmă – mult prea Feminine – Insidioase  Primule…

 

atâtea ar fi de zis și de comentat – în fiece Noapte

despre ceea ce Stelele consideră a fi Destăinuiri Demne Numai de Șoapte

încât se face – hăt – Dimineață – și tu vei fi din cale-afară de Ostenit – și nu vei mai putea nici măcar a-ți mișca Buze !

 

atunci – vor veni Duhuri – Multe și Albe – și se vor da drept Urmașe de Răposate Frunze…

…e-un Uni-Vers în care –  -orice Stih – se comunică – la Modul Contrabandist și Complotist

încât nu ai timp nici să mori – ori nici să stăvilești – cumva – această Frenezie – pe invers – de Genial Artist…

*

Poezia nu e decât o palidă modalitate de a comunica această Cosmică Suferință și Neputință

Poezia e un mod – extrem de Fragil – prin care te prefaci – Histrionic – că – totuși – îți dai – Onest și Dezinteresat – SILINȚĂ

…din fericire (sau din sumbră-Ntâmplare !) – după atâtea –  Îngropate Criminal – Păcate – Poezia – neajungând până la Regi 

trebuie să te mulțumești cu Zeii – ca Expediente : oricând – tot ce-ai declarat la Tribunalul Lunii – POȚI SĂ NEGI

*

vei  vedea din ce în ce mai mulți Șobolani – să nu-i alungi :

ei sunt Umbrele Corăbiilor – pe care-ți vei salva – în Mijlocul Mării – CÂNTECELE – când Lumea asta va dispărea – lăsând în urmă doar – MISTIC – Tăcere și Încenușate Dungi…!

***

 

21-FOAIE VERDE MĂTRĂGUNĂ

 

Foaie Verde Mătrăgună

una Rea și una Bună :

lungă-i Calea pân’ la Lună

dar cu Foc și Stih Ales

Zbori – și te faci Înțeles…

 

dac-Albinele roiesc

dacă Fagii-Nalți foșnesc

poți – și tu – să te strecori

măcar dincolo de Nori…

 

ești cimotie cu ei

ne-născut din derbedei :

te-a născut o Zână Bună !

du-te și caut-o în Lună

 

nu-ți uita Vela Dintâi

ce-ai avut-o Căpătâi…

că te pierdem de Matroz

și te-ntorci acas’ pe Jos…

 

…o Strămoașă – dintre Stele

te-a ținut în Brațe – Vere

de-ai ajuns să știi Ispite :

numai Tainele Boltite…

 

foaie verde și un Spin

greu va fi – nimic nu-i lin

mai ales când Spița ta

se trage din Lupi de Stea…

 

…deci – Vânează – Prunc Bastard

Stihul fie Foc de Bard :

noi n-auzim Pușcătura

dar – cu toți – ne ținem Gura

să n-o ia – așa – de-a dura

și să-ți strice Căutătura

mai ales – Alergătura

și – nu-uita ! – Alesătura :

 

pe la Zei – pe la Zeițe

la Cosmice Cumetrițe

să vă strice Revederea

Vânătoarea și Plăcerea !

 

…nu te supăra cu Luna

că îndat’ îți ia Cununa

și devii un Baraboi

Hahaleră – -așa ca noi…

***

 

22-MERGÂND PE CÂMPII CEI DIN CER

 

mergând pe Câmpii Cei din Cer

mă întâlnii cu Unchiul Ger :

de ce nu stai tu – pe acasă ?

vezi că – pe-aici – avem și-o Plasă 

în care îi găbjim pe Proști

ce vor a-și pune – în Cer – Cloști !

 

o – nu te teme – -Unchi Înghețat

nu-s ciorditor – și nici spurcat :

eu vin pe-aici – că nu am Casă :

când simt – în Stele – Pușcătura

îndată-mi zic : <<aici mi-e Gura !>>

Vârtejurile voast’ de Foc

Lună și Stele – la un loc

Singura Casă-s pentru mine

în care pot să chiui bine…

 

ia nu mai dondăni – nepoate

să stai pe-aicea – nu se poate !” –

îmi zise Unchiul – cătrănit

de parcă-n Casa-i am venit

cu Mucegai – și i-am spart Mit…

 

…așa că-l luai cu binișorul

să nu-i clintesc – cumva – Pridvorul

Vorbei să nu-i dau cu Piciorul :

 

doar până Scara se pogoară

să-mi fac – și eu – un Rost – la Vară :

deja-s – cu suflet – pregătit 

nu-s – Doamne feri! – vreun parazit !

de-ndat ce Scara am zărit

ca Oul – m-am rostogolit

drept în Cuibarul de Lumină

s-ascult la Îngeri – cum suspină..

să-nvăț – și eu – mai cumsecade

Lăuta să-mi strunesc – din Coarde…!

 

n-o fi fost Unchiul mulțumit

dar eu vedeam un alt Zenit…!

***

 

E TRIST – MENIND A RĂU – ÎN LUMEA-N CARE PLOUĂ

 

e trist – menind a Rău – în Lumea-n care Plouă

(…chiar e păcat să ai Lăută Nouă…)

și de-ar fi Soare – tot plictisitoare :

Cuvânt după Cuvânt – se dau la Tocătoare…

 

te duci la Râpă : Țăndări de Lăută

Țipete ne-ascultate de vreo Brută…

din Țipete – nimeni nu se hrănește

dar nici de vreo-Armonie – nu se sinchisește

 

te-apuci să cânți – despre Călătorii

și vrei să nu se uite Matrozii dintr-o Zi

dar Huiduieli ”en gros” se prăvălesc

și te sufocă – Sufletu-ți storcesc…

 

răutăcioase – tot mai greu duhnesc…

…bine : să nu mai fie Poezie

să stea – un’ peste alții – în tot mai Strâmta Colivie…

***

 

SĂ CREZI ÎN CRIST : IDENTITATEA TA ADEVĂRATĂ

 

să crezi în Crist : Identitatea ta Adevărată

pe care Nimeni nu ți-o ia – și Niciodată

să Îl iubești pe Crist : nu te urăști pe tine

în Lumea asta – Labirintică – de Crime

 

când spui o Rugăciune – spune-o-n Limba ta Amară

(…cu inflexiuni de Înger și de Fiară…) 

pe care – nici pe ea – nu ți-o pot lua – de-afară :

nu Preoții înseamnă Rugăciune

ci Răstignirea ta – pe Gòlgote Străbune…

 

nu Catedralele te ocrotesc – în Vale :

Iubirea ta de Cer – croi-va-ți – mereu – Cale…

cu Fratele Cel Mare – Crist – drept Călăuză

 

tu vei răzbi-n Pământ – pe Mare – în Meduză…

…va fi și Foc – Văzduhul – mai ales

cu toate te-o-mpăca – de toți vei fi-nțeles…!

***

 

PE DRUM MERG  – CU CĂCIULA-N MÂNURI

 

pe Drum merg – cu Căciula-n Mânuri

Tălpile mele parc-au călcat prin Spinuri :

parcă urmez Alai de-Nmormântare

și Noaptea crește – se-adâncește tare…

 

merg umilit – căci Toate mă alungă

din Casa mea – de Tinerețe Ciungă

și-alt Adăpost nu mi se-arată-n Cale

decât Văzduhurile de Mătase Moale…

 

…când ies și Stele – -s foarte fericit

le simt Acoperiș – știu de-unde am venit

mă pun drept în Genunchi – și ‘nalț – spre Stele

 

o Mulțumire-Rugă : mă bâlbâi – nu credeam că voi scăpa de Rele…

…mai am nevoie de o Temelie

dar – sub Picioare – simt curgând Izvoare-O Mie !

***

 

ÎN DRUM SPRE ÎNȚELEGERE

 

nu-mi pune Glezna-n Lanțuri – că nu-s dedat la Rele

mai bine facem Pace : gândesc la ale mele…

cu Păsările-n Cuiburi  – e Noapte și e bine

chem vreo Trei Îngeri – să-mi cânte și suspine…

 

cu ei – doar – voi pleca spre Libertate

unde-orice lucru nu-are Față-Spate

ci Dumnezeu – fără Democrație

te las să spui de-a Dreptul – căci El deja le știe…

 

acum – cu Capul Gol – Lumina mă-nconjoară

nu mai sunt Singur – Îngerii pogoară :

ei și Lăuta-mi Vie – sporesc – pe Cer – o Scară :

 

urcând-o – toate-a’ Lumii încep ca să mă doară…

…când Rănile din Lume îți sunt chiar Rana ta

știi c-ai ajuns la Cristul : cu drag te aștepta…

***

 

COPIL MĂ SIMT A FI : LA SUFLET N-AM ÎNCHEIETURI

 

Copil mă simt a fi : la Suflet n-am Încheieturi

și de-asta văd Paingăni Harnici – și Flori – ba și Lemùri…

eu nu mă tem – ci pare-mi – totul – o Imensă Joacă

iar Lumea n-o vreau asta – ci – iarăși – o Toloacă…

 

am Sânge-Albastru – precum Cristul de-Ametist :

Copilul – nu Casapul – devine – deci – Artist !

…dar Lumea îmi măsoară – Statura ca și Umbra

pe Gòlgota să-ncheie – în Vecie – cu Joaca și cu Tumba…

 

și pentru orice Om – cu suflet de Copil

încep Tortùri – se simte Răstignit – tiptil :

deja – Timpul l-a scos din Casa lui Umilă

 

și-l tot înalță – cu nerăbdări – spre-o Lună Juvenilă…

…e bine și așa : Copilul se trezește

înconjurat de Stele – cu Îngeri hârjonește…

***

 

 ERAU ALTFEL DE OAMENI – PE-ATUNCI 

 

erau Veri Încinse de Foc – și treceam pe lângă Abis Răcoros de Fântâni :

și aflam Ulcele Smălțuite – puse-acolo – încă din Bătrâni…

nu era – nimeni – de Pază și Taxă – la Ulcele :

asudat – luam una – beam – alungam – astfel – Iele…

 

erau altfel de Oameni – pe-atunci :

se chemau ”Țărani” – coseau Prea-Nalta Iarbă din Lunci

mânau – Seara – cu Mare-Nțelegere – Vitele la Jgheab

…și nici eu – printre ei – nu mă mai simțeam slab…

 

…au trecut tare mulți Ani – de-Atunci : Acum – toate par c-au fost în Povești…

dar – de la Străbuni și Părinți – tot îmi vin Vești :

pesemne că e – pe Tărâmul Celălalt – un Pocăit Zmeu

 

care le tot trimite – asupra Aleanului meu…

…Povești să fie ! – …dar era Tare Frumos :

așa c-am hotărât să plec spre Lumea Cealaltă – Desculț și pe Jos…

***

 

NU AM ÎNCREDERE-N NICIUN FEL DE JUSTIȚIE

 

au fost Nedrepți – sau Drepți – în Fața Cui ?

n-ai drept de Judecată – asupra Nimănui !

și Dumnezeu să nu arunce (…dacă-i Prea-Înaltul !)

ca mingea de ping-pong – păcate de la un’ la altul !

 

în fața Nisipului din Mări – să mediteze 

dacă – la Mintea-i – nu-i nevoie de Proteze :

a masacrat și torturat – pe Buni și Sfinți

i-a îngrășat și buricat – pe Cei Ce-Și căsăpeau Părinți…

 

nu am încredere-n – escroace – Magistraturi Terestre

dar nu mă-ncânt nici perspectiva vreunei…”Puricături” Celeste !

să cazi prin tine – Iudo ori Caiafă

 

și nu mă prinde – de tine – cu Agrafă !

…sunt dezgustat : prefir – prin Mintea-Urzicătoare

Lumi : pe care s-o fixez  – drept Port – în Existențe  Viitoare ?

***

 

PARȘIVENIA UMANĂ ETERNĂ

 

Rău – Mulți îmi tot făcură – Puțini :  Bine

dar eu rămân tot eu : un Tată de Albine…

am mâncat zile – cu hurta – de la Dumnezeu

și n-am făcut  – la nimeni – nici Bine și nici Rău…

 

…așa presimt – că – -n fața Lui Crist Cel Adunat

înfățișa-mă-voi – cam Bâlbâit și Rușinat…

și-atunci – El – Răstignitul – cu Voci din Patru Vânturi

tuna-va peste mine : ”întoarce-te-n Pământuri

 

și fă CEVA – măcar ! – TRĂIEȘTE! – … și-n Păcat !

dar nu veni la Mine – -așa – Complet Sterilizat !

…ce credeți c-aș alege – dacă va fi de-ales ?

 

s-o duc ca înainte – ca să trăiesc mai des !

…ce-i dat ca Dar Ceresc – VIAȚA – nu respectăm – ca Sfânt :

ne batem joc de toate  – și-n Concluzii : VREM BINE PE PĂMÂNT…?!

***

 

LATITUDINE

 

Ghețarul Vorbelor s-a

topit : acum

pot să tac mâlc – sau

să vă spun Întreaga

Poveste

 

e la Latitudinea

mea – la 

Latitudinea unei Clime – sau

Crime – redevenite 

Normale (ca-n

ale voastre

Manuale)

 

nu am decât să trec pe la

Grădina Zoologică – și să 

întreb – din Persoană

Zăbrelită – în

Persoană Zăbrelită – cum v-ați

purtat  – în toate 

Zilele și Nopțile

Istoriei Planetare – cu

Frații voștri – de

Lapte  : Lapte Con-Stelar – al

Primei Zile a

Facerii – și al

Minunii de 

Re-Fraternizare – a

Magicei – Nobilei Nopți a

Crăciunului…

***

 

24-LĂUTA COMPLEMENTARĂ 

 

Dumnezeu s-a cucuiat în

Podul-Empireu – să tragă – greu – un

Pui – multimilenar – de Somn

hai-hui – că tot numai El e

Recunoscut Domn…

 

și tot Restu-i lăsat de

Izbeliște : descurce-se-n Priveliște – Arheicele

Altiste – dacă

tot au jinduit – atât de Intens

Vocal – să

EXISTE !

 

…cine-ar îndrăzni și putea

aduce  – totul – Înapoi – la

Rânduială și Rost  – ca la-Nceput –

să le ocrotească – plăcut – pe toate – ca sub o

Plapumă – din nou

cusută – chiar dacă – poate

mai prost ?

 

Lăuta – o Banală și

Smerită Lăută – măiestru mânuită de-un

Vagabond

Recidivist : Lăutarul

Nudist – fără Conservator – dar

înafara Cântecelor sale – Deplin

Mut :

Adam – Întâiul Făcut – și – la nevoie

și-Artist !

 

…Dormi în 

Tihnă – Doamne-fără-de-Grijă :

în Facerea Ta – invalidă – vătămată

paralizată 

fleașcă – introdus-am – pentru-ntărire și

stabilitate – Armonia-Tijă… – …apoi

 

cu-Amnarul și Cremenea-nvrăjbite – am aprins

Fir-de-Iască : Totul arde potolit – în

Lume – toate-s 

Borțoase – gata să

Nască…

***

 

 MOARTEA ȘI POLITEȚEA

 

Beznele Grele-au plăsmuit Grădina

în care – gânditoare – Moartea se plimba…

toți Greierii-au tăcut – să nu îi dea pricina

din Plimbăreață – -n Cositoare-a se schimba…

 

cutreierat – și eu – de Gândurile-Amare

Negrei Regine nu i-am acordat respect

și nu m-am ridicat : Banca-mi dădea spre Mare…

și – în definitiv – nu-i nimeni chiar perfect !

 

…când a trecut prin dreptul meu – cu Ironie

m-a întrebat de nu vreau – în Călătorie

s-o însoțesc – pe-un Mal Necunoscut…?

 

ca să-mi repar Greșeala – -i spusei : ”încă demult – cumplit aș mai fi vrut”…

…vedeți că poți pleca – civilizat – din Politețe

spre Noi Meleaguri – iar Morții să-i oferi Tandrețe ?!

***

 

CUM POȚI DEVENI  REGE

 

un Cântec am uitat : era chiar Cântecul de Moarte

avea o melodie…cum să vă spun ? – …aparte !

în camera-mi – o sihăstrie-improvizată

deodată – un Tablou își vuì Valurile – -ntr-o Cantàtă !

 

mi-am amintit – de-ndată – cum se moare

cum trebuie-invitați – la Moartea-ți – Lună – Soare

și Munți – și Păsări-Îngeri – multe Stele…

o – cât te costă ! – un Biet Cântec – care să-ți umfle Anemicele-ți Vele…

 

m-am conformat – totuși – Tradiției – și Moartea

mi-a apărut în Pas de Dans – ținându-mi Partea

punându-mă să-nvăț – asemeni ei – Plutirea

 

și Trecerea – și Nordul – apoi – chiar și Mărirea…

…și – iată cum – prin Moartea – pe care alții-o hulesc – cu mintea-o dărâm’ 

am devenit eu – Regele de Seamă – al unui Nou Tărâm !

***

 

DOINA PLECAȚILOR

 

Chipul Dalb al Morții

Pristav Blând al Sorții

Plecații îi piaptănă

cu Piepten de Nafură

 

Plecații cei pieptănați

sunt – la Chip – tot Minunați

precum Moartea Cea Frumoasă

ce-a topit și Câmp – și Casă

 

cei Plecați – de tot Plecați

Dalbi la Chip – la Suflet – Frați

se duc  – de-aici – Miresmați

se duc în Tărâm de Stele

Stele Bune – Logostele

de Flori și Grădini-Lumine

unde-i Dumnezeu și-i Bine

 

colo-aud Privighetoarea

pe Maica Cea Veghetoarea

Îngeri le cântă din Nai

pe Cărările din Rai

 

Maica Sfântă – Pasărea

Pieptenul îl țin’ la Ea

Piepten de Vecie

Rânduială Vie…

***

 

DOINA DE ÎNTÂLNIRE

 

de pe ceea Lume

vin numai Minune :

vin de Paseri Cânturi

în tuspatru Vânturi

și Pasere Firoscoase

Cai cu Aripi – Dulci Miroase…

 

dar-ar Dumnezeu să plec

spre Grădină eu să merg

cu Dumnezeu mă-ntâlnesc

de Sufletu-mi să-I grăiesc…

…și – în Drum – Calul de Jar

mă ia cu el – iar și iar…

 

și ajungem – colo-n Stei

în Cerul cu Focurei

la un Mititel Bordei

cu Lumine unde vrei

 

și de-om fi Curați la Suflet

din Bordei ies – tot în Umblet

cu Candele-n Mâna Lor

Crist și Maica Lui de Dor

 

…dar Maica – de lângă El

plânge Blând – Încetinel

și-L roagă – cu Lacrăme

ne ierte Păcatele

și ne ducă Sus – la Înger

unde nime nu mai sânger’

ci e Pace – Bunăvoie

Cântec Lin – pe-a Lui Crist Voie…

***

 

DOINA RĂZBOIULUI

 

Pasăre Neagră – Pasăre Neagră

abia-i așteptat Războiul

să te-nfrupți din noi – Purcoiul

Pasăre Neagră – Pasăre Neagră…

Gura mi-i Acră – Gura mi-i Acră…

 

ciuguliți – rămași Găvane

aud doar Șuier de-Avioane :

Șuieră Șerpii Iertării

Șerpii Mării și-ai Plecării

Pasăre Neagră – Pasăre Neagră…

Gura mi-i Acră – Gura mi-i Acră…

 

…aveam Mame și Iubite

ni le-ai luat în Trei Clipite

să n-avem – cumva – Ispite

Pasăre Neagră – Pasăre Neagră…

Gura mi-i Acră – Gura mi-i Acră… 

 

…și chiar dacă voi scăpa

de Război sau altceva…

Pasăre Neagră – Pasăre Neagră

Gura mi-i Acră – Gura mi-i Acră… :

Casa-mi – un Stog de Moloz

Zace-n Balta cu Rogoz

Mama-i dusă prin Vecini

Vecini cu Ochii haini

Ochi-Găvane – Ochi de Câini…

Mama tace – nu se mișcă

o văd ca printr-o Sâtișcă

o sărut – dar tace mâlc…

…unde s-o îngrop – în Smârc ?

Pasăre Neagră – Pasăre Neagră…

Gura mi-i Acră – Gura mi-i Acră…

 

Iubita m-a așteptat

pân’ ce Ochii i-au secat

în Mare s-o aruncat :

n-o rămas nici Păru-i Blond

c-aștepta un Vagabond

o rămas numai Noroi

pe Mormanul de Gunoi…

Pasăre Neagră – Pasăre Neagră…

Gura mi-i Acră – Gura mi-i Acră…

 

Camarazi s-or dus cu Raza

de parcă i-ar fi luat Barza :

de cum Zori s-o fost făcut

toți s-or dus și-au dispărut

de m-or lăsat – aici – cu Viață :

Singur – m-oi vinde la Piață…

Pasăre Neagră – Pasăre Neagră…

Gura mi-i Acră – Gura mi-i Acră…

 

…Mațe  – Șarpe răzlețit

Fecale – curgând – din Gât

Ochi Arși – de Ologi și Ciungi

Mâini și Picioare prin Crengi…

Pasăre Neagră – Pasăre Neagră…

Gura mi-i Acră – Gura mi-i Acră…

 

…între Creier și Fecale

între Fecale – Guri – Bale

i-o Frăție de Tranșee

fără Rost și fără Cheie

ce n-o rupi – într-o Vecie…

…Dumnezeu Vede și Știe…

 

…a  fost un Om :

e mai puțin decât Atom…

…au fost Oameni scăpărând :

acu-s Pulbere duhnind…

 

…Singur – Lumea-i de Nisip

să văd Om – nu este chip

Singur – Singur – pe Gunoaie

pe Bombe și Mușuroaie

din Cap până în Picioare

sunt Noroi – și nu vreau Soare

nu vreau ca să mă usuc

nici să trăiesc – nici să urc :

vreau la Blajini să mă duc…

vreau să mă îngrop în Bezne

să uit – că mi-ar fi mai lesne

să plec cu Norii – cu Vânturi…

 

…Fleandură mi-s Steag și Cânturi…

caut să-mbrac Palton de Scânduri

printre Munții cei de Stârvuri..

Pasăre Neagră – Pasăre Neagră…

Gura mi-i Acră – Gura mi-i Acră…

***

 

DOINA DESPRE-UN VIS

 

am Visat că-s – iar – în Sat

Perină am pus pe Cap

să nu mai aud Cocoșii

să nu văd cum vin – iar – Moșii…

 

aud Iarba din Ogradă

cum tot crește – face-a Sfadă

dar eu nu vreau să mă cert

pe mine – întâi – mă iert…

nu vreau Popi la Cap – ci Înger

căci de-un an – într-una Sânger

Zac – și știu doar c-am să Mor

fără Rost și fără Spor…

 

Moșteniri n-am de-mpărțit

Sărăcia m-a nășit :

Neamuri n-am – și n-am Copìi

am să plec cu-un Car de Rime

nu mă știe Nime – Nime…

doar un Cântec Îngânat

mi-e Prietin și mi-e Sfat

colo-n Lumea Dalbilor

la Gârliciul Apelor

în Lumea Gràurilor

pe Tărâmul Fèților…

 

e bine că-i Primăvară

toți îs cu Treabă – pe-Afară

așa – pot să mă strecor

să Nu Fiu – iar Nu Să Mor…

 

eu nu plâng – Nime nu plânge

nu las nici măcar vreun Sânge :

în loc vine Pasărea

nimeni nu-i știe Limba…

ce-o Vestì – ce-o Piuì

numai ea și eu vom ști :

o Taină să știți – de mine

că mă duc drept la Lumine

unde-i Cald și este Bine…

 

și-unde Hristos mă așteaptă

să Grăim numai în Șoaptă

de-ale noastre – de la Țară

despre Grâu și despre-Ogoară…

Nimeni nu mă mai Măsoară

ci mă-mbrățișeaz’ la Scară :

Scara către Rai și Sfinți

Întâlni-voi și Părinți…

***

 

INTERDICȚII ȘI SFATURI BĂTRÂNE

 

nu-ți lepăda Încălțările din

Picioare – cu Vârfurile spre

Ușă – că pleci – de tot – din

Casă

 

nu-ți așeza-n cui Lăuta – cu Strunele spre

Perete – că-ți răgușesc și se

topesc – toate

Cântecele – din

ea

 

nu dormi cu Fața-n Jos – că

dormi Somnul 

Pământului

 

și – mai ales – nu lăsa

Femeia – să se

suie-n vreun Pom – că

ți se usucă toată

Livada  – și-ți

seacă Fântâna – și toate

Izvoarele dimprejur

pe loc !

 

…așa m-au învățat – pe mine

Bătrânii – iar eu am ținut

cu sfințenie – Vorba lor – și

iată-mă – încă

teafăr și gata să-ntind – cu mii de 

Făclii pe ea – Masa

Zeilor – cărora

le voi cânta – viforos și

înaripat (ca Vulturii de

Stâncă) – până se va 

face a Treia Zi – după

Scripturi…

…așa scrie și la Scripcă…

***

 

DOINĂ DE CTITORIRE

 

pe Lac cu Foc botezat

cu Lebede semănat

drept în Mijloc și Curat

am durat – măre – durat

Muntele Privighetorii

unde nu ajung nici Norii

cântă – lin – toți Veghetorii…

 

și m-am azvârlit în sus

de-am ajuns unde-am ajuns :

stau – la Masă – cu Hristos

cu Sfântul nost’ Făt-Frumos

și-nchinăm – din Val în Val

Potirul Regesc – GRAAL !

***

 

UTOPIA

 

cu Tăișul Timpului – nu mă urmăriți

voi – Zei ai Olimpului – măriți și slăviți :

cu Satirii – tăinui-voi – prin Păduri și Lunci

cu Naiadele m-oi scufunda – atunci

 

despre toate-acestea – sigur veți afla

Vechi Balade – Epopeea – când veți asculta :

Universu-Ntreg e Sala unui Bal

(Nevăzut și Harnic : Balul de Cristal !)

eu și cu Lăuta – vom da Recital !

 

eu sunt sigur că – în Spume de Nectar

veți vedea că Viața-mi a fost de Tâlhar :

i-am furat – lui Zeus – Sceptrul de Lumină

 

și – din el – sloit-am Lăută Divină…

…din Sălaș de Gheață – Cântu-mi vă topește

Armonia Sfântă – în Lume domnește !

***

 

MARTIRII CÂNTECULUI – TRUBADURII

 

Martirii Cântecului – Trubadurii

în Palate – pe Câmpii : Victime-a’ Tortùrii !

în veci ardem – și oriunde – pe Rugul de Cântec

noi   – Văpăi de Duhuri Sfinte – voi – distrând un…Pântec !

 

mă-ntrebai – în sinea-mi : ne merită ? – cine ?

Vremea asta – îngrășată-n Nesimțiri și Crime ?

Regii care-și umflă Dosul – și ne-azvârl Ciolan ?

Plebea asta Împuțită – Minte de Plăvan ?

 

Cântul nostru – Răstignit pe Strune

dacă pe Satan îl mâna – ‘napoi în Genune

dacă – măcar pe-unul – îl isca-va Sfânt

 

Misiunea și Rostul – aici – pe Pământ

noi le împlinit-am : căci unit-am – iară

Cerul și Pământul – în Cântul de Seară !

***

 

SFATUL COSMIC

 

Alcore Arătări  – puzderii Duhuri Albe

s-au întâlnit să hotărască – în Lumile Preaslabe :

mai fie Lebede și Lacuri ? – mai fie-n Stele – Balul ?

sau Nevăzut – și pe Vecie ! – dispară – iarăși – Graalul ?

 

la Sfat căutară pe Martirii – ce limpezesc Lumina

pe Răstigniții Strunelor Nebune – Copiii Sfintei : Luna…

 

să vină-n Sfat și Trubadurii – căci e și-a lor Pricina :

prin Cântul lor  – trezind Văpaia –  treziră-n Lumi și Vina !” 

 

…și-au curs – spre Cer  – Alaiuri – Trubadurii

Smeriți și Triști – căci nu văzură Terezìe – să țină Frâu – Măsurii…

și cine le va ține parte – unor Calici de pretutindeni

care n-au Cai – Palate – Turme – și nici  măcar Armura…?

 

…la Sfat – s-a ridicat – dintr-înșii – un Neica Nimeni – tot murmurând din Strune :

 

spuneți că Vina-n Lume-i din Pricini de Cânturi Dulci – de Stihuri – …de noi – anume !

dar ar mai fi – vă-ntreb ! – vreo Lume – dacă-Armonia piere ?

doar Armonia ține-n Stele și-n Lumină – Lumea – cu-a Ei Putere !

 

dacă veți stinge Lira noastră – veți prăbuși în Bezne-Ntreg Pământ – 

căci Temelia Facerii Dumnezeiești – se iscă din Cuvânt 

din Armonie și Durere – din Răstignire Blândă

cum doar  – Lăuta – Răstignită-n Strune –  poate să-nfrunte – Frântă !”

 

că unul simte-ntreag’ Văpaia – că altul sforăiește ?

nu-i Vina Celui Răstignit – ci-a Ins ce Nu Voiește !

dacă-n Grădină – un Pom seacă –  și altul înflorește

e Vina Strunei ? – Stihului ? – Poveștii ?

așa-i Porunca – așa-i Legea – Celui Ce Cârmuiește !

 

…se strânseră – -ntr-un Loc – Bărbile Înțelepte…

Cel mai Bătrân se-nalță – grăind cu Vorbe Drepte :

 

Măsură Bună arătară – prin Pristavul Ales

Acești Calici cu Foc în Strune –  cu Cântec ‘Nalt și Dres :

EI sunt Puterea-n Veci a Lumii –  și Graiul de Lumină :

cine de Strune nu ascultă – a lui e-ntreaga Vină !

da – Armonia-i Temelia – iar Răstignirea-i Plină :

fără de ele – Lumea-Ntreagă – n-are Ființa Crină

nu poate să înfrunte Bezna – și toți ne prăbușim !

asculți Lăuta Sfântă – și Răstignitul arde : numai așa răzbim !

 

încă mai murmură o Strună – în Lumile de Surzi :

de va tăcea – Omule dragă – unde ai să te-ascunzi ?

Surzenia te prăbușește – iar Crima te îngroapă :

Lăuta nu-i făcută astfel : ea – după Proști – nu Sapă !

***

     

DOINA SINGURĂTĂȚII

 

singur Cuc

la Balamuc :

dacă mor – cui o să-i pese ?

de-oi trăi

nimic nu iese…

Paingănii țes tot des

Viața-mi n-are înțeles

nu-mi mai dă nimica ghes

iar Albinele fac Miere

pe când eu mi-s plin de Fiere

Păsări cântă – piuiesc 

eu – într-una – tot bocesc…

 

Codru-ntr-însul nu mă vrea

că mi-s încruntat așa

Izvorul nu-mi dă să beu

și-și oprește Apa-n Tău…

Soarele – să nu mă vadă !

Luna-i pusă tot pe sfadă…

 

stau pe Prispă – Negură

Cerul e de Marmură

Câine latră-n Gaură

Moartea-i Meșter-Faură :

Macină doar Laură

Ascuțește Fièrură…

 

la ce s-aștept Dimineață ?

mă spăl cu Ceață pe Față

cu Ceață și cu Coșmar

de Viață să n-am habar…

 

și mă duc tocma-n Livadă

Dumnăzău să nu mă vadă

mă duc – mă duc drept la Cuc

Binecuvântat Hurduc !

mă duc – hoțește – la Pom

tot cu Crăcile de Om

mă duc la un Măr Rotat

stârpit – cu Crăci de un Stat…

 

…la ce-s bune Zilele

Zilele și Nopțile

când n-ai cu cine grăi

n-ai cu cine sfătui

lepezi Neguri în Fântâni

de-ți scoți Gura din Țâțâni…

 

n-ai un Frate – să te plângi

Hristos nu vrea să te frângi

dar nu vine la taifas

să-ți scoată Dracii pe nas…

 

…tot mergând și sângerând

la tot Pasul – Gând scăzând

cu Năcazul meu arzând

am ajuns – la Miez de Noapte

în Livada rea – din spate

lângă Crăcile cu Șoapte

și cu Ștreangul pus de-o parte…

***

 

DOINĂ DE PRIMĂVARĂ PIEZIȘĂ

 

halal de-așa Primăvară

tot cu Brumele pe-afară !

halal de așa un Soare

cari s-ascunde după Noare

dârdâind Raze – de moare 

și cu Vergura de Noapte

de cade – mereu – pe Spate…

 

Primăvara e furișă

și te-njunghie – tot piezișă…

 

nu e Rost de Bucurie

nici Spor în Gospodărie

Unchiul Ger se lăfăie

Zâne Rele mormăie

Vremea – -n lunec – gâfâie…

 

Mâna – pe Plug – ți-o jupoi

atâta e Fierul – Sloi !

sângur tragi – umilul Jug :

nu s-urnește-n Gheață – Plug !

 

Boii – de Ger – au murit

Nutrețul s-a isprăvit…

 

vină Iele

cu Ulcele

răsărind tot din Surcele

să joace la Tălpicèle

Temelìa s-o-ncălzască

Grâu-Văpaie – iar să crească…

 

…dar Cerul  e plin de Ciori

Soarele e doar Duhori

Sămânța a degerat

Casa-n Vale s-a surpat…

 

…și s-arată Noroc Mare

în ist An – din Calendare :

nici tu Pâine – nici Parale !

…numai Năcazul și Jale

se slobod pe Om și Cale…

***

 

DOINA PENTRU MASONI

 

numai Boi

intră la voi

Masoni cântând din Cimpoi !

 

numai Bogătași

numai Ucigași

ați avut Nuntași !

…fără Lună – fără Soare

fără Munte ori Izvoare 

fără Paltini – fără Brazi

numai Șorț – de razi și scazi…

nici Stele – nici Păsărele

doar Negre Lumânărele

numai Jurământ de Moarte

și Giulgii  – la Modă Foarte !

…numai Tidve și Compase

Echerele Răpănoase

și Încrucișate Oase !

 

doar Descreierați

intră – col’ – la ”Frați

Masonii cei Snobi

pe la Jìdovi – Robi

Masoni de Canal

buni de Tribunal

Masoni Criminali

și…”sentimentali” !

 

Maeștri – cu toți – Artiști

de fapt – numai…Sataniști

Maeștri – Maeștri

cu toții – ”Pedeștri

Maeștri îi naști

să ai…Pederaști !

 

Escroci – Copți în Sânge

Lumea-ntreagă plânge

se cred Dumnezei :

sunt doar…Chiloței

în cari-și fac…Treburi

Jìdovii Funebri !

 

…Țări Întregi văzui plângând

și-aruncându-se-n Mormânt

după ce le înrobeați

după ce le tot momeați

și-n Prăpăstii le-azvârleați !

 

…a venit Nea Saul

să dea foc la…Staul

și din Foc – Lumina

nimicească Vina…

 

s-a-ndârjit al nost’ Ion

să vă dea jos din Avion

înaint’ de-Aerodrom :

să se-aleagă Praf – Bălmoji

din toate-ale voastre Loji !

 

a venit Seriòja

să prăjească Loja :

ei jură – în Loji

Credință la …”Coji

ca să poată vinde Țara :

trasă-n Țeapă – jupuită

cu Giulgii acoperită

Țară hingherită-n Uși

ca pe Câini – făcuți Mănuși :

Iarna – ca și Primăvara

jurând că-i iau măsuri – ”la greu

de fapt – gătind…Copârșeu !

*

Bandiți Internaționali

Criminali A-Liminali :

credeți că scăpați – cu bine

după nesfârșite Crime ?

Râpa Focului Coclit

vă mănânce-n Labirint :

pogorât din Neagră-Arìpă

v-oi da Foc – într-o Risipă !

 

de Vii veți arde – Călăi !

așa – Scrum – pierduți de Rost

v-oi înfățișa Regelui vost’

cu Capete pe Tablà 

ce n-ați văzut – veți vedeà :  

chiar Regele vost’ –  Satàna

va căta – -n Mediteràna

unde-i Valul mai Adânc

să-și azvârle câte-un …”Sfânt”…!

unde-i Apa în Vârtej

să vă farme – ca pe-un Vrej

unde-i Apa-n Nebunie

să vă-ngroape – în Vecie !

***

 

NIMICNICIE

 

în Ograda Bisericii răsărìi

ca un Fir de Pălămidă… – …dar mai știi

cine și când te va smulge – -ori cruțà

ori nici măcar în seamă nu te-o băgà?

 

cât ai trăit – gândeai să spargi Ferestrele Frunții

abia spre Sfârșit apărură – în juru-ți – calmându-te – Cărunții

abia târziu de tot – crescură – din Umbre și Cuvânt – Munții

și-ai înțeles – din Limba Vulturilor – că nu ți-e scris să rămâi

că pe-aici ai răsărit – doar ca să ai – Vremelnic în Furtună – Căpătâi…

 

deja – Pleava din tine dăduse pe dinafară

de-atâtea Riguroase Neputințe – te făceai Foc și Pară :

dar nimic – nici cât o Cărămidă – n-ai ars – ci doar ai plutit

nici cât un Nor – nici cât Umbra-de-Gând – nici cât un Bătrân Mit :

 

Puf de Păpădie – îngâmfată și zurlie

peste-Oceanul de Cruci – din Văi  – din Păduri și Câmpie…

…și te-ai dus – te-ai răsucit și supus – oricărui mai de Doamne-ajută – Vânt…

…tocmai în Cerul Gurii simțeai – tot mai amară : distanța dintre Cer și Pământ…

 

…nu mai e Timp de Răstigniri – de Minuni și Revizuiri :

în Clopotnița Părăsitei Biserici – din Semințe duse – prin Lumi – de-Naripați Musafiri

atâtea Buruieni au crescut în Locu-ți – că nu mai e Rost de Priviri…

*

Morții Electrificați

și-Mpuțiți – și Galonați

fără de Ficați

merg ei prin Turbă

până ce turbă

 

ajunși la Os

fac – tot – pe Dos

și cheamă Sfinți :

le pună Dinți

 

…și-așa-au mâncat

juma’ de Sat :

nici îndrăzniră

Oameni cu Silă

ca să-i azvârle

Spurcate Sfârle

‘napoi în Gropi

tot ca pe Dopi…

***

 

GÂNDUL CEL ADEVĂRAT AL GUVERNANȚILOR, LA MOARTEA UNUI INTELECTUAL

 

Intelectual dus :

Răsuflare-n plus

 

un Spin

mai puțin !

 

…prea ghicea – -n Albine

ce e Rău – ce-i Bine

 

ne temeam de Verbu-i Pur

ca de Puiul de Vultùr

 

stăteam pe-un Vulcan

când trăia – mai an :

prea era Vântoasă

țintind Treaba noastră

prea era o Nebunie

când râdea de Vorbărie

când se-ncrunta la Hoție

și prea Vijelie

vorbind de Prostie…

 

…bine c-a plecat

pe noi ne-a lăsat

și ne-a dezlegat

la Beznă și Rele

la Draci și la Iele

la Crimă Bălțată

Trădare Curată…

***

                Adrian Botez

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.