ADRIAN BOTEZ: Parastase printre flăcări izbândim

Adrian Botez

PARASTASE PRINTRE FLĂCĂRI IZBÂNDIM

parastase printre flăcări izbândim
scheaună-evacuaţi din cer toţi dumnezeii
ironie – -apocalipsa o privim:
tremură pe-alei de rai şi plopi şi teii…

sunt coloanele de foc semn răzvrătirii
nu mai suportăm să fim nici buni – nici răi
rătăcirăm – bani mărunţi – arta uimirii
gânduri – vise – zac pe câmpi cenuşi de clăi

strigă straşnic rana de sub coastă:
sufletele au zburat – păsări străine
tot sorbind şerbetul de năpastă

degustăm delicii calde: vine…
…să nu chemi vreo lume-n loc să vină:
fapte şi fiinţă se dezbină!
***

DEGEABA-I PRIMĂVARĂ – C ND SOARELE APUNE

degeaba-i primăvară – când soarele apune
degeaba auroră – pentru-orbii din născare
aş vrea să tac cu noaptea – dar singur vers se spune
pentru o altă lume – de dincolo de zare…

ciocănitori bat toaca – sticleţii cântă arii
e moarte – e şi viaţă – nu din motive vàrii:
ai terminat zidirea? – te-au luat de guler crinii
să le înalţi o rugă – de să-nspăimânte spinii!

nu-i vreun hotar în ceruri – nici haturi întru ştire
şi după-nmormântare – ard flori de fericire
din ţintirim şi-amaruri se iscă Tânăr Mire

aiuritor se-amestec’ – în poala Parcei – fire…
…trompeţii din edenuri au adormit pe goarne…
cine-i tocmit la masa-mi? – în cupa-mi iar să toarne!
***
HASEDEK (…creştinat)[1]

zeci de mii de vorbe-aşteaptă învierea de sub dune
pribegind prin foc de aer – le promit minuni-minune…
ce-i lipseşte Poeziei să le facă semn de viaţă?
cu ce-i vinovat Poetul că nu este Crist de faţă?

vină-i lipsa de credinţă care-azvârle munţi în mare
prea săracă e văpaia cari să vindece o zare:
cer şi nori – incendii sacre – năvăliţi-mi în odaie
şi treziţi furia-n mine – semne de hrănit văpaie

ca din zgura de schelete de sub dunele-morminte
să înalţ în slava lumii furtuni noi – noi jurăminte!
***

Adrian Botez

___________________

NOTE

1– Specie de poezie arabă (apărută şi cultivată/uzitată în secolul al XI-lea), cu formă fixă, cântată, de beduini, pe o melopee (melopee: melodie monotonă, lentă, dar ritmică; recitativ). Un hasedek are trei strofe (două catrene şi un distih concluziv), cu câte 16 silabe, cu rimă împerecheată şi ritm dominant trohaic – care se repetă, într-un cântec invocativ, de trei ori. A fost folosit, mai intens, înainte de Prima Cruciadă (10961099 – condusă de Papa Urban al II-lea). Apoi, hasedek-ul s-a stins în uitare, treptat…şi definitiv!

S-au remarcat, dintre miile de anonimi, cântăreţi, strânşi pe la focurile de noapte ale deşertului, trei străluciţi virtuoşi, creatori de hasedek-uri: Al Asqar, Ali ben Omar şi Hassan ben Omeiad. Temele principale ale hasedek-ului: meditaţia asupra vieţii şi morţii, iubirea, rostul poeziei, printre oameni.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s