STRIVITOR

simt că mă duc şi
sper să mă duc – spre tărâmuri lunare: în
lumea mea – nimic nu se mai leagă – nimeni
nu-mi mai răspunde: nu mai
apar punţi între gând şi
ochi – între mâna rămasă în
aer – şi imaginea
uitată – de veacuri – în
luciul prăfuit al
oglinzii

…atât de ostenit – încât
nu mai încap în
cuvinte

tot mai neclar
aburos – apoi conteneşte până şi
fumul: când va veni să mă
ia – să ducă ceva – şi Ea – în
tărâmuri – teamă mi-e că descumpănită
dezamăgită cumplit va rămâne – în faţa
strivitorului vid din
odaie
***

S-A CAM TERMINAT

s-a cam terminat cu mine:
las’ – o să vă fie bine!
…mâna-i tot mai slăbănoagă
mintea-mi paşte la stănoagă…

phii! – cât se va lumina
pe fereastră de-oi zbura!
bot în bot veţi lăcrima
când minciuna veţi umfla

veţi putea străbuni uita
veţi da binele-n vopsea:
cioara-ţi face-o porumbel
rege – orice jagardel…

n-oi mai scrie – n-oi crâcni:
singuri vă veţi osândi…
sus – tocmit ca secretar
nume-oi tot spăla sub jar
calendar cu calendar…
***

MÂNA-MI SE RISIPEŞTE

mâna-mi se risipeşte în nisip
tremură-n deşte ultimul miraj:
doar buruieni păroase înfirip
să aibă moartea oarece furaj…

pagini se-albesc din nou – uitând cuvânt
culori dezbin chiar din articulaţii:
din jurământ n-a mai rămas nici vânt
sub geam – strigoii-şi pregătesc oraţii…

tot ce-am strigat – declină în uitare
tot ce-am durut – e adormit sub glie:
lumini dispar – felie cu felie

căci roade rădăcini eclipsa mare…
…n-a mai rămas măcar de-o lumânare
să pot răzbi – din neguri – pe-o cărare…
***
CARNAVAL LA FINAL

carnaval la final:
ce-a fost bal – acum e
val…

beţivii se beţivesc de
dimineaţă: în toate chiuie o
minte creaţă

nu mai râvnesc – nici ispitesc
se stinge-n ochii-mi dorul de
firesc

e prea târziu să-mi mai clădesc
altare – gaura-n ceas e mare – tot mai
mare

strig după sfinţi – ca scos din
minţi: doi bani nu face
a geniului crispare

în craiul nou stârpesc orice
seminţi – planeţii-şi pun ciocul sub
aripă – cuminţi…

…când ai trecut şi
unde-ai dispărut? – păreai
zi bună – atât de
mare…

…întind pe dinţi – dor de
părinţi: din partea nevăzută-a lumii – câinii
urlă: vestesc
chemare…
***

LUMI MÂNTUITE…

mii noetice arce
de cristal: peste
toate – Dumnezeu
amiral
***

Adrian Botez