ÎN AŞTEPTARE

aşteptăm – din veci – la vămi de paradis
am trecut prin viaţă – am trecut prin vis
iar acum pe buze mierea de lumină
e o pregustare: lumea Lui-stupină

păsări trec prin slavă – veşti întârziate
dar aici în ceruri veri sunt judecate…
să luăm aminte: gândul cel lăuat
pentru totdeauna – singur predicat!

nicio exclamare de acum încolo
doar un rid de raze din ce-a fost „acolo”:
nicio amintire – doar străfulgerare

ca îndemn fiinţei pentru văzduh tare:
e sublima artă – e suprema vază
o singură rimă – întreaga extază!
***

LUARE-AMINTE

în amurg târziu – la cap de secerat
nu spui nimănui că grâul nu-i de soi:
ce-a fost de făcut – ce-a fost de aşezat
s-a plinit: lui „unu” nu-i spui „doi”!

de te crezi acuma tu mai în putere
şi de simţi în frunte că îţi cresc trei stele
suflecă-ţi cămaşa – treci la căpistère:
nu spurca strămunca mânurilor mele!

e o rânduială-n lumea cea de raze
se alege raiul din atâtea frângeri:
numai Dumnezeu ne judecă extaze

El – din păsări albe – tot alege îngeri
…nu mustra văzduhul că ţi-a dat lumină
cum şi Răstignirii – nu-i afla vreo vină!
***

Adrian Botez