Boris Marian : SCHIȚE

Boris Marian

Mica

Mica are 85 de ani, și-a pierdut soțul după 65 de ani de tovărășie
ireproșabilă, când o întrebi ce face îți spune că vrea să meargă la
Puiu. Toată lumea știe chestia asta, dar ea nu se hotărăște. Într-o
zi, am sunat-o și nu mi-a mai spus nimic. A tăcut, am insistat, iar la
următoarea convorbire a mărturisit. Într-o noapte, dormind ea adânc, a
auzit telefonul, alo, aici e Puiu, care Puiu,  este Puiu al tău, de ce
vrei să vii la mine? Am înghețat de frică, zice Mica, iar el, Puie
adaugă, eu nu mă plictisesc aici, tu nu te grăbi. A închis, mă uit,
nici un număr, cine a sunat? Cine face asemenea glume? Am întrebat,
nimeni nu știe nimic, tu știi ceva? Doamne ferește. Zice Mica, Puiu nu
m-a înșelat niciodată, de ce să mă înșele acum? Zic eu – dar nu te
înșeală, el este în altă lume,  face și el ce poate. Ai dreptate, dar
tot nu e frumos din partea lui. Am să te mai sun, dacă mă mai caută
Puiu am să-i bat obrazul. Nu m-a mai sunat. S-a dus și Mica. Ce
scandal i-o fi făcut? Am remușcări, trebuia să nu-i dau dreptate lui
Puiu.

***

Ipohondria

E sunt  un ipohondru nenorocit, stau la poarta ta și mă lamentez că nu
există minuni pe lume. Adevărul este că de când mă știu m-a durut
ceva. Sufletul mă doare tot timpul, nu am leac, burta mă durea când
eram mic, din cauza lui Hitler, capul a început să mă doară de când
l-am citit pe Dostoievski, adică de la 16 ani, am mai avut niște
chestii la ganglioni, motiv pentru care am vizitat Israelul de două
ori, am pus un bilețel la Zidul Plângerii și mi-a trecut, doctorii au
spus că … nu se poate, trebuia să mor cu 20 de ani în urmă, adică
sunt retardat, de curând am pus un stent la picior, având arterită                                                     sunt retardat, de curând am pus un stent la picior, având arterită
(te pricepi la medicină?) , am primit o ofertă de la Federația de
Fotbal să dau cu piciorul în … șefi, etc. așa că nu mă mai panichez,
am fost în Infern, știu cum este, nu mă tem , iar Raiul nu îmi este
accesibil, pentru nenumăratele păcate făptuite în stare conștientă .
Te iubi,  îmi placi că nu mă mai las de tine … pour toujour. , pour
eternite..nu, că asta scrie prin cimitire…aveam pasiunea să învăț
textele de pe pietrele tombale.. pe primele prietene le duceam la
cimitirul Bellu să le sărut în voie. Mai vorbim, acum sunt treaz și
…mă doare capul ușor, al naibii cap, adică un cap  prost se luptă cu
un stăpân deștept sau invers….

***

Trenul

S-au aruncat în urma trenului, au scăpat, s-au frământat în iarbă,
s-au iubit, în timp ce trenul gonea nebunește spre moarte. Ei doi erau
nemuritori. Așa este în dragoste. Cei din tren iubeau și ei, dar nu
știau ce-i așteaptă. Unii mor înainte de a iubi, aceștia merg în Rai,
fără dubii, trenul e unica șansă. Poate nu este unica, mai există și
altele.

***

Zăpada

Zăpada a acoperit tot ce este trist, așa cum vorbele acoperă trădarea,
frământările, regretele, așa și trebuie, orice tăcere dezvelește
adevărul, drumul este prea anevoios, câinii turbează în singurătate,
oamenii mai mușcă uneori, nici primăvara nu aduce pacea, eu simt cum
moartea ne pândește-n luna mai, la școală eram exmatriculat mereu în
mai, iar prima fată care mi-a spus că nu mă iubește era născută în
mai, eu am crezut-o. Uneori e iarnă-n luna mai.

BORIS MARIAN

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.