Când privesc cerurile – lucrarea mâinilor Tale – … îmi zic: „Ce este omul, ca să Te gândeşti la el? Şi fiul omului, ca să-l bagi în seamă?“

Psalmul 8:3-4

Astronautul american James Irwin descrie în biografia sa cum a zburat în 1971 pe lună cu Apollo 15.

În prefaţă spunea: „Acest zbor, în care am văzut pământul ca un glob de pom de Crăciun, frumos, dar şi fragil, atârnând în adâncul întunecos al universului, şi am simţit apropierea nemijlocită a lui Dumnezeu, a fost un punct decisiv în viaţa mea“.

Citind această carte, vom observa că acest astronaut nu a fost un erou. El vorbeşte despre dezamăgiri şi perioade de criză, despre nefericiri şi boală în viaţa sa.

„Nu, eu nu sunt un erou.“

În cartea sa nu este vorba despre aventuri şi triumful tehnicii, ci despre o istorie colorată a vieţii sale. Mai ales este „un document despre relaţia dintre Dumnezeu şi omul James Irwin, despre darurile şi binecuvântările, pe care i le-a dat Dumnezeu acestui James Irwin, despre dezamăgirile, pe care le-a trăit împreună cu El, şi despre strădania şi răbdarea Sa, cu care l-a adus pe calea cea dreaptă“.

Irwin le dorea cititorilor săi, ca prin cartea sa „să fie făcuţi atenţi încă o dată sau pentru prima dată în viaţa lor asupra conducerii şi dragostei lui Dumnezeu. Doar puţini oameni au ajuns pe lună. Dar fiecare om poate veni prin Isus Hristos la Dumnezeu“.

_________________________________________

Primit prin Email, din seria “Sămânța bună”