CASATORIA SI FAMILIA : DECLIN SAU DISPARITIE?

Ceva se intimpla. Semnele acestui „ceva” sunt peste tot, de netagaduit si ingrijoratoare. Vorbim despre casatorie si familie. Este casatoria ca institutie sociala in declin sau pe cale de disparitie? De citiva ani suntem confruntati cu un asalt de argumente numeroase, carti, initiative legislative, studii, comentarii, si miscari sociale care afirma ca societatea Mileniului III nu mai are nevoie de casatorie. Ca este o institutie demodata fara nici o relevanta sau utilitate sociala. Fie ca e numita epoca post-moderna, post-morala, sau cu alte nume, perioada de inceput a Mileniului III cere tot mai vehement dezinstitutionalizarea casatoriei.
 Anul 2010 a fost plin de evenimente si semne de prost augur pentru casatorie si viitorul ei. Portugalia, Argentina, si Mexico City au legiferat casatoriile unisex. Judecatori federali in SUA au declarat neconstitutionala casatoria binara intre un barbat si o femeie. Publicatiile prestigioase americane Newsweek si Time au anunta „moarte” casatoriei ca institutie sociala, iar luna aceasta publicatia britanica The Economist a rulat o serie de articole in favoarea dezinstitutionalizarii casatoriei si pentru inlocuirea ei cu parteneriate civile bazate pe contracte intre parti, fara deosebire de sex. In plus, saptamina aceasta democratii americani si-au anuntat intentia de a initia luna viitoare proiecte legislative de legiferare a casatoriilor homosexuale in Rhode Island, New York, si Maryland, state in care in urma alegerilor din noiembrie au devenit majoritati.
In plus, exista miscari foarte agresive care si ele au acelasi obiectiv – eliminarea casatoriei. Amintim aici doar de Beyondmarriage.org, o miscare din care fac parte mii de personalitati influente din intreaga lume, academicieni, profesori, jurnalisti, oameni de afaceri, politicieni, filosofi, eticisti, lideri de comunitati religioase, preoti, pastori, avocati, judecatori, oameni de rind, care toti au in comun acelasi obiectiv – eliminarea casatoriei si inlocuirea ei cu o sumedenie de structuri contractuale intre doua sau mai multe persoane, dar care toate resping elementele fundamentale ale casatoriei naturale – heterosexualitatea, monogamia, fidelitatea in relatiile intime, si procreerea.
Radacinile acestor idei radicale nu sunt tocmai vechi. Fondatorii comunismului (Engels si Marx) au respins casatoria pentru ca, in opinia lor, era o institutie sociala de exploatare a femeii de catre barbat. Miscarea feminista a secolului XX a preluat aceste notiuni, iar miscarea de emanciapare sexuala inceputa in anii 60 a promovat si continua sa promoveze cu agresivitate aceleasi notiuni. Casatoria este vazuta ca un instrument de exercitare a autoritatii patriarhale. Ca atare, trebuie eliminata. Iata cum, in mod ciudat, casatoria, care pina nu de mult era socotita, de mii de ani, ca un cadru social pentru facilitarea fericirii si dezvoltarii armonioase a barbatului si a femeii, in ultimii ani a fost transformata in obstacolul primordial in calea implinirii fericirii personale.
Aceste notiuni sunt reflectate tot mai clar si des in textele rapoartelor emise de structurile europene privind familia si casatoria. Nu se mai vorbeste despre „familie,” ci despre „variante de familii.” Iar terminologia „sot si sotie” a fost inlocuita cu  terminologia de „parteneri.” Certificate de casatorie emise in statul american Massachusetts, care a legiferat casatoriile unisex in 2004, a eliminat cuvintele „mire” si „mireasa,” „barbat si femeie,” inlocuindu-le cu cuvintele „partea contractanta A” si „partea contractanta B.”
Trendurile acestea sunt in voga in majoritatea tarilor europene occidentale. Fara indoiala suntem martori al unui declin incontestabil al institutiei casatoriei. Se poate insa vorbi si despre posibila extinctie sau chiar disparitie a acestei institutii? Daca da, care ar putea fi consecintele eliminarii ei?
 
 
Subiectul acesta devine tot mai curent. Ne limitam insa astazi la concluzia directa si simpla formulata de Siegmund Freud in unul din cele mai bine cunoscute si provocatoare eseuri pe care le-a scris: Civilization and its Discontents. („Civilizatia si nemultumirile ei”) Scris in 1929 si publicat in anii 30, eseul acesta a fost tradus si in romaneste dupa 1989. Argumentul lui esential este ca dizolvarea institutiei casatoriei va rezulta in prabusirea civilizatiei. Porneste de la premiza ca civilizatia a fost facuta posibila de instituirea casatoriei ca institutie sociala fundamentala a societatii. In consecinta, afirma Freud, atita timp cit societatea accentueaza heteronormativitatea, monogamia, casatoria si procreerea, civilizatia va fi posibila, iar cind acesti piloni sociali se vor surpa, civilizatia va regresa in barbarism.
Dezbaterile privind casatoria si viitorul ei se simt si se rasfring si in Romania. Va reamintim ca in 2008 d-l Peter Kovacs, pe atunci senator de Cluj, a initiat, fara succes, proiectul legislativ al parteneriatelor unisex din Romania. Iar saptamina trecuta am dat in presa romana peste articolul alaturat al d-lui preot Marcel Radut Seliste privind situatia precara a casatoriei in Romania. Trendul inceput in tarile occidentale se simte tot mai pregnant si la romani. Numarul celor casatoriti scade, al celor necasatoriti si al celor care traiesc in concubinaj creste, si tinerii care opteaza pentru casatorie tind sa se casatoreasca la o virsta tot mai tirzie. Reproducem in intregime articolul d-lui Seliste care poate fi accesat si aici: Click here: De la cititori: Familia romaneasca, intre crestinismul de parada si criza economica
 
 Familia romaneasca, intre crestinismul de parada si criza economica
 
Romanilor le place sa-si spuna crestini. La recensamantul din 2002, 86,7% dintre romani s-au declarat crestini-ortodocsi. Un asemenea atasament declarat fata de valorile religioase determina, la o prima impresie, concluzia ca in Romania se traieste moral. Realitatea vietii de roman dovedeste insa ca romanii traiesc in apostazie si ca familia crestina romaneasca este pe cale de disparitie. Conform Eurostat, oficiul de statistica al Uniunii Europene, numarul de casatorii in Romania a scazut de la 8,72 casatorii/1.000 locuitori in 2007, la 6,25 casatorii/1.000 locuitori in 2009. Romanii renunta treptat la institutia casatoriei civile si implicit, la Sfanta Cununie. Acest fenomen afecteaza de altfel majoritatea tarilor Uniunii Europene. In 2009, in diferite tari ale Uniunii situatia numarului de casatorii a fost urmatoarea: Belgia 4,36/1.000, Bulgaria 3,42/1.000, Grecia 4,68/1.000, Spania 3,76/1.000, Italia 4,01/1.000, Franta 3,97/1.000, Ungaria 3,67/1.000, Polonia 6,57/1.000.

A crescut numarul divorturilor

In Romania, s-a inregistrat insa o crestere a divorturilor de la 1,5 divorturi/1.000 locuitori in 2005 la 1,7 divorturi/1.000 locuitori in 2008. Statisticile nationale, pentru anii 2009 si 2010, avertizeaza ca familia romaneasca se destrama din cauza saraciei, educatiei precare, alcoolismului, violentei domestice, a separarii sotilor prin migratia economica. Institutul National de Statistica anunta in noiembrie 2010 ca “numarul casatoriilor a fost in luna septembrie 2010 cu 2162 mai mic decat in aceeasi luna a anului 2009. In luna septembrie 2010 s-au pronuntat cu 643 divorturi mai multe decat in luna septembrie 2009”, iar in decembrie 2010, acelasi institut constata ca “numarul casatoriilor a fost in luna octombrie 2010 cu 3277 mai mic decat in aceeasi luna din anul precedent”.
Fertilitatea in Romania
Eurostat inregistreaza o firava crestere a fertilitatii in Romania, de la 1,30 copii/femeie in 2007, la 1,38 copii/femeie in 2009, aceste cifre fiind totusi sub media europeana, in diferite tari europene inregistrandu-se urmatoarele date: Belgia 1,84 copii/femeie, Bulgaria 1,57 copii/femeie, Grecia 1,52 copii/femeie, Spania 1,40 copii/femeie, Italia 1,42 copii/femeie, Franta 2,00 copii/femeie, Ungaria 1,32 copii/femeie, Polonia 1,40 copii/femeie. Statisticile ne arata ca, din totalul copiilor nascuti vii in 2009, 27,97% au mame necasatorite. Totodata, conform datelor UNICEF, Romania se afla in 2009, in fruntea clasamentului european la numarul de minore care devin mame, cu 43 de minore/1.000 de mame, Institutul National de Statistica calculand o medie de 8.500 de minore care nasc anual in Romania.

Ce mai “macina” familia romaneasca?

Familia romaneasca este macinata mai ales de avorturi. In anul 2008, femeile romance ocupau locul 3 in clasamentul avorturilor comise in Europa. Conform organizatiei “Institute for Family Policies”, in anul 2008, in Romania au fost comise 127.907 avorturi, tara noastra clasandu-se dupa Marea Britanie (215.975 avorturi) si Franta (209.913 avorturi).
Aceste date statistice dezvaluie apostazia in care rataceste familia romaneasca. Clasa politica aduce un plus de bezna prin masurile “anticriza” adoptate. Scaderea cuantumului indemnizatiei pentru concediul maternal, concedierile masive, migratia personalului medical calificat din spitalele romanesti spre vestul Uniunii Europene reprezinta doar cateva din loviturile primite de familia romaneasca din partea politicienilor. In acest context, Patriarhia Romana a declarat 2011 ca “Anul omagial al Sfantului Botez si al Sfintei Cununii”. Sunt preot de spital si martor la multe drame de familie. Stiu ca este mare nevoie ca prin acest proiect religios-duhovnicesc sa se treaca de la predica la fapte, pentru a reaseza familia romaneasca pe cale vietii crestine. Altfel, nu putem spune decat ca un popor in care familia este destrama de prea putina noastra slujire, a preotilor, de saracie, alcoolism, desfranare si ucidere de prunci, nu este un popor crestin. Poporul roman se transforma treptat intr-un popor care se sinucide si e pacat.
 
DECLINUL CASATORIEI IN AMERICA
 
 
Situatia casatoriei insa este cu mult mai precara dincolo de Atlantic, in SUA, unde in 2010 s-a efectuat ultimul recensamint al populatiei. In noiembrie prestigioasa institutie de sondaje de opinie si analiza a trendurile sociale din SUA, Pew Research Group, a emis un Raport extensiv, intocmit pe baza datelor obtinute la recensamint, privind declinul casatoriei in America, o tara predominant crestina cu peste 300 de milioane de locuitori. Sumarul de mai jos al Raportului a fost tradus pentru AFR de d-l Ionut Bruma, voluntar AFR din Bucuresti. Ii multumim. In linkul acesta aflati textul in intregime, in limba engleza, a Raportului, lung de 121 de pagini: http://pewsocialtrends.org/2010/11/18/the-decline-of-marriage-and-rise-of-new-families/. Ironic, insa, 95% dintre tinerii americani necasatoriti totusi intentioneaza sa se casatoreasca! http://pewsocialtrends.org/2010/11/18/the-decline-of-marriage-and-rise-of-new-families/.
 
Declinul casatoriei si aparitia noilor forme ale familiei
–studiu efectuat de Pew Social Trends Staff
 
Sumar

Tendintele de transformare care au dus in ultimii 50 de ani la un puternic declin in ceea ce priveste casatoria traditionala si la ascensiunea noilor forme familiale, au fost create si impuse prin atitudini si comportamente diverse raportate la clasa sociala , varsta si rasa potrivit unui nou studiu efectuat de PEW Research Center facut in asociere cu revista  Time  si completat de o analiza demografica si economica efectuata de U.S Census Bureau.
In Statele Unite ale Americii noua tendinta de scadere a casatoriilor este puternic corelata cu o scadere a veniturilor. Chiar daca  sufera un declin la nivel global indiferent de grupuri sociale, casatoria ramane totusi norma in randul adultilor cu studii superioare si venituri bune dar este mai putin intalnita printre cei cu pozitii sociale mai joase. Studiul arata ca cei ce fac parte din grupul dezavantajat din punct de vedere al veniturilor sunt la fel de dispusi sa se casatoreasca ca si cei cu venituri bune dar in acelasi timp pun un pret mai mare pe siguranta financiara ca o pre-conditie a casatoriei. Aceasta siguranta financiara este un criteriu pe care cei mai multi nu-l pot indeplini.
Studiul arata totodata diferente clare intre generatii. In 1960 doua treimi, aproximativ 68% dintre tinerii intre 20 si 30 de ani erau casatoriti fata de doar 26% in 2008. Cati dintre cei ramasi sunt dispusi sa se casatoreasca ramane o intrebare deschisa. Deocamdata studiul arata ca tinerii, spre deosebire de parintii lor, inclina mai mult spre relatiile de concubinaj sau alte diferite forme familiale cum ar fi casatoriile intre persoane de acelasi sex sau cele interrasiale.
Chiar si atunci cand casatoria este in declin, familia – in toate formele si varietatile ei ramane mobila si se redefineste usor. Studiul arata ca americanii definesc familia in foarte multe moduri iar majoritatea adultilor vad propria familie ca fiind cel mai important si satisfacator element al vietii lor.  Iata si sumarul principalelor aspecte ale raportului :
 
Declinul casatoriilor pe clase

Aproape jumatate (52%) dintre adultii din SUA erau casatoriti in 2008 fata de 72% cat se inregistra in 1960. Acest declin s-a produs pe clase sociale. In 2008 s-a inregistrat o diferenta de 16 procente intre numarul casatoriilor inregistrate in randul absolventilor de facultate (64%) si cele din randul celor care terminasera doar liceul sau mai putin (48%). In 1960 aceasta diferenta era de doar 4%. Studiul arata ca cei cu studii medii sau sub medii isi doresc la fel de mult ca si ceilalti sa se casatoreasca dar pun in acelasi timp un pret foarte mare pe stabilitatea financiara ca fiind un criteriu si un motiv al unei casatorii.

S-a demodat casatoria?

4 din 10 respondenti spun ca da. In 1978 cand revista Time a pus aceasta intrebare  doar 28% au fost de acord cu faptul ca s-a demodat casatoria. Cel mai probabil vor da un raspuns afirmativ cei care sunt parte a fenomenului (62 %  din parintii concubini) si cei care au probleme in familie (42% din familiile conservatoare). In ciuda acestor incertitudini crescande americanii sunt mai optimisti in ceea ce priveste viitorul casatoriei si al familiei (67% sunt optimisti) decat in privinta sistemului de invatamant (50% sunt optimisti) , al economiei (46 % optimisti) sau a moralei si a eticii (41% optimisti).
 
Un public ambivalent
 
Raspunsurile publicului fata de schimbarea normelor maritale si ale familiei reflecta o combinatie intre acceptare si reticenta. Pe de o parte, dintre cei mai reticenti,  69% considera ca tendinta  femeilor singure avand un copil este nociva pentru societate iar 61% spun ca un copil are nevoie atat de mama cat si de tata pentru a creste armonios. Dintre cei care accepta noile tendinte si schimbari, doar cativa spun ca tendinta de a forma concubinajul (43%), copii crescuti in afara casatoriei(43%), copii crescuti de cuplurile homosexuale(43%) si casatoriile interrasiale(14%) sunt un rau pentru societate si foarte multi spun ca nu prea fac diferenta.
 
Stabilitatea familiilor

In ciuda declinului casatoriei viata de familie nu a fost daramata complet. Trei sferturi dintre adulti spun ca familia este cel mai important element al vietii lor si ca sunt foarte satisfacuti de viata lor de familie. Mai mult de 80% dintre respondenti spun ca familiile lor actuale sunt mai unite,mai apropiate decat familiile in care au crescut, sau la fel de apropiate. Totusi au raspuns pozitiv mai mult adultii casatoriti decat cei necasatoriti.

Definitia familiei

In marea majoritate publicul nu considera casatoria ca fiind singura cale de a forma o familie. 86% spun ca un singur parinte cu un copil constituie o famile, 80% spun ca un cuplu necasatorit, avand copii formeaza o familie si 63% spun ca un cuplu de homosexuali care cresc un copil reprezinta tot o familie. Prezenta copilului conteaza in mod evident in aceste definitii. Daca un cuplu nu are copii majoritatea spune ca el nu reprezinta o familie pe cand daca un cuplu casatorit dar fara copii este considerat de 88% din respondenti o familie.

Legaturile care unesc

La intrebarea pe cine ar ajuta cu bani sau cu ingrijire intr-un moment dificil, americanii se simt mai obligati in primul rand fata de rude-inclusiv fata de cele din familii destramate (rude prin alianta)- apoi fata de prietenii cei mai buni. Ierarhizarea rudelor descrie o tendinta previzibila : Multi dintre respondenti se simt obligati sa-si ajute parintii (83% se simt extrem de datori sa o faca) sau copiii maturi (77%) , la fel raspund si referitor la parintii(55%) sau fratii vitregi(43%). Cat despre prietenii cei mai buni doar 39% si-au exprimat o la fel de mare obligatie de a ajuta.

Schimbarea rolurilor

In ultimii 50 de ani,  femeile au ajuns la paritate cu barbatii in ceea ce priveste ocuparea fortei de munca si au inceput sa-i depaseasca in realizari in domeniul educational. Aproximativ sase din zece femei muncesc in prezent, aproape dublu fata de 1960.  Raspunsul publicului  cu privire la aceste schimbari denota o problema inca nerezolvata. Mai mult de sase din 10 (62%) din respondenti sprijina casatoria moderna in care atat barbatul cat si femeia au un loc de munca si ingrijesc impreuna atat caminul cat si copiii, procent in crestere de la 48% in 1977. Chiar si asa publicul nu a renuntat complet la tiparul  in care sotul este «capul familiei ». In jur de 67% din respondenti spun ca pentru a fi pregatit pentru casatorie este foarte important ca barbatul sa fie capabil sa-si sustina financiar familia in timp ce doar 33% afirma acelasi lucru despre o femeie.

Ascensiunea concubinajului

Urmand declinului casatoriei, concubinajul a devenit mai raspandit, aproape dublandu-se din 1990 incoace, potrivit Census Bureau. In chestionarul intocmit de Pew research, 44% dintre adulti (si mai mult de jumatate din adultii intre 30 si 49 de ani) spun ca au trait in concubinaj la un moment dat al vietii lor. Dintre acestia aproape doua treimi (64%) spun ca au considerat aceasta forma de convietuire ca un pas spre casatorie.

Influenta copiilor

Numarul de nasteri in randul femeilor necasatorite a crescut dramatic de-a lungul ultimei jumatati a secolului trecut de la 5% in 1960 la 41% in 2008. Diferente apar si intre rase :
Dintre femeile  care au nascut in 2008 fiind necasatorite, 72% erau de culoare, 53 % hispanice si 29% femei albe. Per total numarul copiilor crescuti de un parinte singur nu este atat de mare comparativ cu cel al copiilor crescuti de o mama necasatorita, insa se observa la fel o crestere puternica- 25% in 2008 pornind de la un procent de doar 9% inregistrat in 1960. Publicul este de parere ca un copil al unui parinte singur intampina mai multe provocari decat ceilalti copii – 38 % spun « mult mai multe« provocari si 40% spun « ceva mai multe«. Respondentii chestionarului vad chiar si mai multe provocari de infruntat pentru un copil al unui cuplu homosexual (51% spun ca intampina mult mai multe provocari) sau al unui copil al carui parinti au divortat (42% spun ca acestia intampinamult mai multe provocari).

In casatorie dragostea surclaseaza banii

Majoritatea adultilor casatoriti spun ca dragostea (93%), angajamentul pe termen lung(87%) si compania (81%) sunt motive foarte importante pentru a te casatori. Un procent mai mic spun ca dorinta de a avea copii (59%) si stabilitatea financiara sunt motive importante pentru a se casatori. Adultii necasatoriti claseaza aceste criterii in acelasi mod. Totusi, intrebati daca sunt de acord ca exista «doar o singura iubire adevarata « pentru fiecare persoana, mai putin de trei din zece (28%) dintre respondenti spun, DA.
 
ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA
Str. Zmeica nr. 12, sector 4, Bucuresti
Tel. 0745.783.125 Fax 0318.153.082

0 thoughts on “CASATORIA SI FAMILIA : DECLIN SAU DISPARITIE?

  1. Cârdei V. Mariana

    Trei generatii …

    Asa a fost nunta parintilor mei…

    VASILE

    Vasile bucovinean de-a lui obarsie
    Cu ochii verzi ca de jad, plin de bonomie.
    E istet si chiar placut intr-o conversatie
    Uneori frumoasa-i gura batea campii cu gratie.

    La un bal de ofiteri, o-ntalni pe Fany
    Si-pe loc o indragi, c-asa-s baietanii.
    N-ar fi vrut s-o piarda el pe cenusareasa
    Ce regina balului fusese aleasa.

    N-a durat prea mult Vasile sa se hotarasca
    Si in sat o nunta mare sa se pregateasca.
    Hore, sarbe saltarete, mirii au dansat un vals,
    Vinu-n rubinii cascade veselindu-i pe nuntasi.

    Unii ii priveau cu pica, tot succesul repurtat
    Ce? Ea nu putea s-aleaga dintre ei, un alt barbat?
    Fany l-a ales pe el, chiar de nu era bogat
    Ca i-l adusese soarta, chiar la Coslugea in sat.

    In Ardeal, chiar la Joseni au plecat in vara,
    Fara nici un mic regret, dragoste de tara.
    Muntii i-au primit cu drag si i-au ocrotit
    De seceta care-n tara atunci a venit.

    Si de-atunci pana la moarte au fost impreuna,
    Au avut copii, nepoate si o viata buna.
    Le-au vazut crescand pe ele, ca salcamii infloriti…
    Ce puteau sa-si mai doreasca ca sa fie fericiti?

    FANY

    Si-a cusut zestrea pe panza de paianjen, ca-n povesti,
    Inganand cantece tandre, si punand flori la feresti.
    Dar i-a fost furata toata, tot ce poti s-agonisesti
    Tata insa a consolat-o, c-o iubea cum nu gandesti.

    Si-au facut rostul impreuna, au facut o casa.
    Ca sa aiba copilasii ce-i mai bun la masa
    Au sadit pomi fructiferi, vie, flori frumoase,
    Au avut catel in curte si pisica-n casa.

    Ochi vioi de caprioara, parul negru matasos,
    Fata-i este luminata de un zambet radios.
    Sprintena si mladioasa e maicuta mea
    Pe toti trei mult ne iubeste si ne ingrijeste.

    Astazi Fany a pregatit feluri de bucate
    Asortate cu bun gust si cu vin udate.
    Multe fructe, inghetata, chiar si o cafea
    Pentru tata, ca ii place sa o bea cu ea.

    Dupa masa fiecare isi vede de treaba lui.
    Mama deretica-n casa, dar cu gandul e hai-hui.
    Oare la ce se gandeste mama mea frumoasa,
    Poate la sotul iubit care nu-i acasa?

    Pe nepoate le-au iubit, ca noi, fiecare,
    Cate-o floare am sadit in gradina mare.
    Cand gatesc pentru ai mei, ma gandesc ca toate
    Astazi sunt doar amintiri, vii si minunate.

    Asa a fost la vremea mea…

    SAH-MAT!

    Cand te-am vazut, erai kaki din cap pana-n picioare,
    par castaniu, irisi caprui, placuta asortare…

    La prima noastra intalnire erai nespus de fericit,
    un piersic roz pareai in zare, de floare troienit.

    Si i?i venea nespus de bine in rozul de amant nebun,
    aveai un zambet in privire, parca il vad si acum.

    Intr-o rece zi de iarna, chiar in ziua de Craciun,
    mi-ai cerut sa-?i fiu so?ie si te-am acceptat stapan.

    Stapan al visurilor mele, sub bradul verde-impodobit,
    mi-ai oferit a ta iubire si dragostea ce ne-a unit.

    Dar, intr-o buna zi de vara, in lanul galben – ce splendoare,
    gelos fiind pe-a mea privire m-ai zis ca sunt „floare de soare”.

    Eu ?i-am raspus: „daca sunt floare ar trebui sa fii tu soare”…
    si-atunci n-as fi a orisicui ci as fi „floarea-soarelui”.

    Via?a noastra – o valtoare, si-a urmat cursul spre zenit
    si mi-a ramas frumoasa floare, ce tu mi-ai daruit.

    Mai cred si azi ca-i o minune, in ea pe tine te revad
    si regretam ca ai plecat din lumea asta trecatoare – Sah-mat!

    … casatoria copiilor mei…

    COPIII MEI

    In superba manastire ei credinta si-au jurat
    Inimile lor bat tare, preotul i-a cununat.
    Fericita, zambitoare, ea se sprijina de el…
    Cu-n buchet de orhidee si pe deget cu inel.

    Joseph este mandru tare, de parca ar fi un print,
    Protejand-o-n a lui brate de privirile fierbinti.
    Si iubita lui Susanne il priveste cu ardoare,
    Este toata imbujorata si frumoasa ca o floare.

    Ea arunca acum buchetul si il prinde vara ei,
    Toti nuntasii o adora, cand danseaza pentru ei.
    French-Cancan-ul ii inspira, chiar daca-i cam demodat,
    Ca fetitele-s frumoase, si la dans i-au invitat.

    Tortu-n foc de artificii aparut din intuneric
    Reuseste sa inspire fastul in splendoarea serii.
    Tot alaiul canta-n cor
    „La multi ani si fericire mirilor!”

    Fug ascunsi in limuzina spre casuta din povesti
    Ce-i asteapta primitoare, cu perdele la feresti.
    Peste mari si peste tari isi petrec luna de miere
    Doar ei doi si Cupidon, luna de placere.

    S-au intors din nou acasa, ca aici e cuibul lor,
    Se iubesc si-s fericita ca sunt mama lor.
    Le doresc din al meu suflet „Multa fericire,
    o viata ca-n povesti, plina de iubire!”

    si “orhideea” pentru indragostitii zilei…

    ORHIDEEA ALB?

    Orhideea alb?-i floarea
    ce-n buchete adunat?,
    spre altar poart? mireasa,
    ca ?i ea – imaculat?…

    Dup-o noapte înstelat?,
    se treze?te-nfiorat?,
    ?i-?i deschide lent
    corola-n ametiste irizat?.

    Sub cupola de topaz,
    Soarele ochii-?i mije?te
    ?i prive?te spre P?mântul
    ce la via?? se treze?te.

    De pe-un ram înmiresmat
    un colibri-n jur prive?te,
    z?re?te, sc?ldat?-n soare,
    orhideea, etalând m?rg?ritare.

    El începe s-o curteze,
    roua-i soarbe c-un s?rut,
    savurând apoi nectarul
    dulce, fin, necunoscut.

    Orhideea-ndr?gostit?
    îl r?sfa?? iubitoare,
    cu miresme îl îmbie
    ?i-l cuprinde-ntre petale.

    Soarele-i scald? în raze
    aurii, str?lucitoare,
    poleindu-le-n carate
    dragostea nemuritoare.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.