IONICA STEPAN

by Adalbert GYURIS
Germania

Fiind ACASA, în România la Bocsa, judetul Caras-Severin (noi locuind în Germania), într-o zi sotia mi-a spus ca ar dori sa aiba un cârceag, adica ulcior de pamânt pentru apa. Asa se face ca ne-am dus la Binis.

Satul Binis se afla la 5 km de orasul nostru. În perioada interbelica existau în acest sat aproape 300 de olari, care aveau nu mai putin de 200 de cuptoare de ars, caci mestesugul se mostenea din tata-n fiu. Din Binis, oalele erau duse cu carutele la târg, în întreg Banatul. În Izgar, satul copilariei mele tin minte cum veneau acesti oameni în carute cu coviltir si vindeau oalele.

La ora acuala în Binis mai exista doar un olar: Ionica Stepan. Domnia Sa s-a nascut la15 mai 1923, în Binis, judetul Caras-Severin. Uica, adica nenea Ionica Stepan face de când se stie tot felul de oale din lut. Aceasta îndeletnicire a capatat-o din mosi stramosi, predecesorii sai îmbatrânind tot la roata de olarit. Se considera norocos ca a ajuns sa fie cunoscut în mai multe tari din Europa datorita preocuparilor sale.

Am avut noroc, l-am gasit acasa si înca singur. Am stat putin de vorba în fata casei unde ne-a întâmpinat cu câinele sau Rex, un soricar de noua ani. Ultimele doua cuptoare functionale din Binis se gasesc în gospodaria lui Ionica Stepan. Oricum, artistul popular considera ca lasa un urmas în ale olaritului, în persoana nepotului sau. „Da, numai ca si el umbla toata ziua, ba încolo, ba încoace, ca este medic veterinar si are destul de lucru…”. Uica Ionica seamana la stat cu ota, bunicul sotiei mele si la cunostinte cu Alexis Zorba, are o bogata experienta din „scoala vietii”.

„…mie olaritul îmi place si o fac cu mare drag!”- Ati fost si angajat la stat?
– În 1947 m-am angajat ca paznic la Intreprinderea Miniera Bocsa. Câtiva ani mai târziu, am ajuns în subteran, la Mina Ursoanea de la Ocna de Fier.Însa mie îmi placea sa fac oale din lut, chiar cei de la cultura judetului Caras-Severin mi-au zis ca ce-mi trebuie mie mina, sa ma las si sa ma tin numai de oale! Asa am si facut.
– Cum ati ajuns în strainatate?

– Multi sunt curiosi sa vada cum se fac oalele astea. Asa se face ca m-au invitat pe la tot felul de târguri si muzee. În 1983 si 1984 am fost trimis în Berlinul occidental pentru o luna si m-au tinut trei luni.Tot asa în sudul Frantei, lânga Marea Mediterana, am fost trimis pentru opt zile si am stat doua saptamâni, am revenit acasa prin Paris. În 1984 Ministerul Culturii m-a premiat cu 10.000 lei, o suma mare de bani pe vremea aceea. Pe lânga Germania unde chiar am lucrat o vreme la un muzeu din Hamburg si Franta am mai fost în Spania si Ungaria.

– Îi greu olaritul? Poate sa faca orisicine?

– Este o îndeletnicire grea si pretentioasa,însa mie olaritul îmi place si o fac cu mare drag. Olarul trebuie sa sape dupa lut,uneori sapa pâna la câtiva metri adâncime, apoi sa-l pregateasca si la urma sa se apuce de facut oale. E o treaba migaloasa. Cred ca poate sa învete acest mestesug doar un copil pâna la maturitate, apoi e tare greu, aproape imposibil.

– La ce lucrati acum?

– Fac câteva oale pentru muzeul din Oravita si de asemenea fac tot felul de obiecte pentru oameni.

– Roata olarului s-ar putea face sa se învârta cu un motor electric?

– De putut se poate, însa olarul simte mai bine când învârte roata cu piciorul…

– Ati facut si altceva din lut în afara de oale?

– De obicei, fac totul dupa ideile mele, respect traditia populara asa cum am învatat de la stramosii mei. Am facut însa din lut niste tauri, asa cum am vazut în Spania, sau niste porci cum am vazut la Hamburg.

– Ce oale se cauta cel mai mult?

– Cele mai ales pentru sarmale. Oalele de lut sunt cele mai bune pentru pastrat sarmalele, mâncarea noastra traditionala.
Uica Ionica STEPAN va multumesc ca prin intermediul dumneavoastra am facut o scurta calatorie în timp si mi-am adus aminte de parintii si strabunii mei. Sa traiti înca multi ani si sa aveti parte si de odihna ! Cu respect si admiratie am stat de vorba cu un autentic mester popular.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.