Vavila Popovici: FILOZOFIA, RELIGIA, ȘTIINȚA și POLITICA (21) – Voltaire

Voltaire, détail du visage (château de Ferney)

„Munca te izbăvește de cele trei mari rele: plictiseală, viciu și nevoia de a vorbi.” – Voltaire

 

   François-Marie Arouet (1694-1778), cunoscut sub pseudonimul Voltaire, a fost un ilustru filozof francez iluminist, dramaturg, istoric, poet, romancier, eseist și pamfletist; un spirit enciclopedic, cu o uimitoare mobilitate intelectuală. 

   Se presupune că pseudonimul a fost adoptat în 1718, în urma încarcerării lui la Bastilia, vrând intenționat să transmită conotațiile de viteză și îndrăzneală prin asociații de cuvinte, „Arouet” nepotrivindu-se cu reputația sa în creștere. Într-o scrisoare adresată lui Jean-Baptiste Rousseau, în martie 1719, Voltaire, la finalul scrisorii îl întreba dacă ar vrea să-i trimită o scrisoare ca răspuns, în care să i se adreseze cu „domnul Voltaire”, explicând în post-scriptum: „J’ai été si malheureux sous le nom d’Arouet que j’en ai pris un autre surtout pour n’être plus confondu avec le Roi Poète”, (am fost atât de nefericit, sub numele de Arouet încât am luat alt nume, în primul rând pentru a nu fi confundat cu poetul Roi). Se bănuiește că se referea la Adenet le Roi, un francez minstrel – trouvère (poet și muzician ambulant din Franța Evului Mediu, din secolul al XIII-lea, favoritul lui Henric al III-lea, ducele de Brabant. Continue reading “Vavila Popovici: FILOZOFIA, RELIGIA, ȘTIINȚA și POLITICA (21) – Voltaire”

VAVILA POPOVICI: Despre JIGNIRE

Despre-jignire

Fără dreptul la jignire nu există, în principiu, nici libertate de opinie!

– Salman Rushdie

   Jignirea este definită ca o acțiune întreprinsă de către cineva, însemnând ofensă, insultă, rănire, ocară, umilință, vexare, atingere, lezare etc., cu alte cuvinte jignirea poate fi divers nuanțată. Unii o suportă, alții nu, și în acest ultim caz, din vanitate confundată cu demnitate, ripostează tot atât de diferit. Se mai spune: „l-a călcat cineva pe coadă”, adică cineva ar fi suportat o agresiune. Continue reading “VAVILA POPOVICI: Despre JIGNIRE”

VAVILA POPOVICI: DESPRE ONOARE

butterfly-1024x5761„Onoarea este un amestec natural de respect pentru oameni și pentru sine”.

– Voltaire

   Dicționarul definește Onoarea (din latina honos, honoris) ca integritate morală, probitate, corectitudine; demnitate, cinste, reputație, prestigiu, faimă, vază. Sunt dați ca exemplu soldații, încă din cele mai vechi timpuri care, erau nevoiți să respecte un Cod de onoare. Pentru ei, onoarea a rămas o îndatorire constantă în conduita lor de războinici. Codul de onoare fiind aplicat în diferite compartimente ale vieții, și dorindu-se a fi bine definit, a inclus multe valori. Continue reading “VAVILA POPOVICI: DESPRE ONOARE”

Vavila Popovici: CE SE ÎNTÂMPLĂ CU TINERETUL ZILELOR NOASTRE?

leul

Nu există cunoaștere înnăscută, pentru motivul că nu există copac care să iasă din pământ cu frunze și fructe.
Voltaire

A trecut mult timp de la cel de al doilea război mondial și unii tineri sunt impasibili la cuvântul război, alții vorbesc cu o anumită încântare, alții cu patimă. Puțini sunt cei îngrijorați. Este adevărat, timpul își așterne uitarea. Trecutul se uită repede și se învață prea puțin din greșelile lui. Atrocitățile războiului sunt date uitării sau nici nu au fost îndeajuns cunoscute, așa încât unii tineri văd acum în război o soluție pentru drama lor personală. În loc de a-și iubi țara în care s-au născut sau care îi hrănește, devin „scârbiți”, sau trădători, nu mai vor să fie ceea ce sunt de fapt – tinerii minunați, nădejdea țării respective.

Continue reading “Vavila Popovici: CE SE ÎNTÂMPLĂ CU TINERETUL ZILELOR NOASTRE?”

Adrian Botez: UN SCURT COMENTARIU LA “DEMOCRAŢIE”…

 Adrian BotezDAR ŞI LA…VOLTAIRE ŞI LA HENRY DE MONTHERLANT

-fragment de corespondenţă-

…Stimate şi dragă Maestre C. L. –

…Da, aveţi dreptate, cred, în legătură cu o oarece sofistică a mea, fără de voie creată, în comentariul meu despre “democraţie”… – …dar, totdeodată, eu cred (vă citez, mereu!) că “forma ei antinomică, demagogic impusă [n.mea: a democraţiei]” a tot fost “perfecţionată, întru pervertire” (n.mea: de data asta, sunt nevoit să mă autocitez!), în ultimii 300 de ani, de către cei care au “reuşit” performanţa celei mai adânci degenerări spirituale a Terrei! – atât de controversaţii si de ignoraţii (de către vulg-“gloate“…cronicarii valahi, cei cam aroganţi, foloseau termenul de …”prostime“!), totodată, iudeo-masoni, care-şi fac “lucrarea” lor anti-spirituală (FOARTE “discretă“, ceva de speriat!… – atât de “discretă”, încât se vede, în fiece zi, de la orişice fereastră de om, dacă ar fi el/omul normal…şi se vede în orice suflet de om anormalizat, din pricina climatului mondialisto-globalist iudeo-masonic, impus fie cu forţa fizico-economică, fie prin veninul unei persuasiuni neîncetate şi extrem-proteice, schimbând uluitor formele ofensive, de la…săpun/detergenţi/pastă de dinţi, şi până la televizor/calculator/Internet!) – “lucrare” diabolică, începută încă mult înainte de 1789. Continue reading “Adrian Botez: UN SCURT COMENTARIU LA “DEMOCRAŢIE”…”

Parisul – piatră de temelie la edificiul succesului!

ParisSpre deosebire de Adrian Păunescu, domnul Dumitru Sinu (din Phoenix), ajunsese “devreme” la Paris. Iugoslavia – şedere scurtă la Panciova şi Kovacica, un an şi câteva luni la Banovici, la Zrenianin pentru o vreme mai scurtă, apoi Italia – la Trieste, la Cinecitta pentru două luni şi în final la Torino, de unde a plecat în Franţa, la Paris. Această traiectorie a urmat-o viaţa din exil a lui Dumitru Sinu, de la trecerea graniţelor României şi până la popasul ceva mai lung, pe care l-a făcut în Franţa; traseul anterior ajungerii în ţara lui Voltaire îl creionase într-un mod absolut original pe parcursul întâlnirilor noastre anterioare. De data aceasta mi-a vorbit nenumărate ore despre Franţa, despre Paris şi despre oamenii pe care i-a întâlnit acolo. Continue reading “Parisul – piatră de temelie la edificiul succesului!”

Oameni si lacrimi

LacrimaTristețile lăcătuite în sufletele noastre le deschidem în fața icoanelor sau a cerului; de cele mai multe ori ele sunt însoțite de plâns înăbușit și de lacrimi.

Fiecarui om, indiferent de vârsta, sex sau temperament, lacrimile i-au udat fata macar o singura data de-a lungul vietii, unora chiar de nenumarate ori. Lacrimile de obicei tâsnesc si se rostogolesc cu repeziciune pe obraz, nu pot fi stavilite, indiferent de forta psihica prin care comandam sa le oprim, dar uneori sunt atât de grele încât ochilor le este greu a le plânge si atunci se opresc în unghiul ochiului. Când se prăvălesc pe obraji sub forma unor boabe transparente cu gust sărat, sau ca un râu în cascadă, eliberează tensiuni si multă energie. Numai omul plânge cu lacrimi, numai omului i-a dat Dumnezeu lacrimi de bucurie, de fericire, de durere, de dor… Continue reading “Oameni si lacrimi”

FERICIRE vs. NEFERICIRE

Vavila PopoviciNefericirea este pretutindenea, dar si fericirea, de asemenea.” –  Voltaire

Fericirea este starea de mulțumire a sufletului, definită ca sens și scop al vieții; nefericirea sau nenorocirea este starea de suferință. Fericirea trebuie înțeleasă ca o răsplată a unei activități, făcută cu un scop nobil și având un caracter virtuos. Domnul nostru Iisus Hristos a văzut nenorocirile oamenilor și posibilitățile înălțării lor și a rostit o predică pe Muntele Fericirilor, care își păstrează puterea în zilele noastre. Cuvintele au fost rostite nu numai pentru aceia care cred, ci pentru întreaga omenire. I-a numit fericiți pe toți aceia care primesc lumina în viața lor, adică săvârșesc fapte bune și drepte.

Fericirea nu constă în satisfacție, în joc sau în glumă. Ar fi de neconceput ca viața noastră să fie un joc, o glumă, iar osteneala și suferința vieții să aibă ca scop numai jocul. Avem nevoie de recreație, de joc, fiindcă nu putem lucra în continuu, dar recreația nu poate fi un scop și nu trebuie să devină obișnuință. De aceea, viața fericită pare a fi o viață conformă virtuții, însemnând o viață de muncă serioasă. În „Banchetul și alte dialoguri” – se spune că Platon a văzut pe cineva jucând zaruri și l-a certat. Persoana dezvinovățindu-se, i-a spus că joacă pe nimica toată. Platon i-a replicat: „Dar obișnuința nu-i o nimica toată”. Continue reading “FERICIRE vs. NEFERICIRE”

Seminar despre conștiință (1)

La câmpDumnezeu a zis: „Eu sunt Dumnezeul tatălui tău, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov.”

Dumnezeu a zis lui Moise: „Eu sunt Cel ce sunt.”

„Eu sunt Domnul.”

(Exodul, 3.5-6, 14; 6.2)

1. Când poruncește conștiința, oamenii onești procedează întotdeauna în același sens. (Nicolae Titulescu)

2. Conștiința mea este busola care are drept magnet idealul. (Victor Hugo)

3. Conştiinţa este sentimentul intim imediat, constant al activităţii eului în fiecare din fenomenele vieţii lui morale. (Voltaire) Continue reading “Seminar despre conștiință (1)”

Seminar despre Dumnezeu (1)

Albert Einstein“Dumnezeu

este

 iubire.”

Apostolul Ioan

.

  1. 1.La început a fost Dumnezeu. Înainte de tot ce-a existat vreodată a fost Dumnezeu.  (Biblia)
  2. 2.Dumnezeu a creat cerurile și pământul, și lumina. El a creat întreg universul, din nimic l-a creat. (Geneza, 1; Evrei 11)
  3. Dacă Dumnezeu nu ar exista, ar fi necesar ssă-L inventăm. (Voltaire)
  4. Vreau să cunosc gândurile lui Dumnezeu, restul sunt detalii. (Albert Einstein)
  5. Adevărul este etern. El nu poate fi schimbat nici de Dumnezeu. (Richard Wurmbrand)
  6. Dumnezeu este Același, ieri și azi și în veci. (Apostolul Pavel)
  7. Talentul tău este darul lui Dumnezeu pentru tine. Ceea ce faci cu el este darul tău pentru Dumnezeu. (Leo Buscaglia)
  8. Fără Dumnezeu omul rămâne un biet animal rațional și vorbitor, care vine de nicăieri și merge spre nicăieri. (Petre Țuțea)
  9. În fața lui Dumnezeu nu există genii, Dumnezeu lucrând nu cu genii, ci cu oameni. (Petre Țuțea)
  10. În fața lui Dumnezeu, geniul e văr primar cu idiotul. (Petre Țuțea) Continue reading “Seminar despre Dumnezeu (1)”

Seminar despre multumire (1)

Multumiti lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; caci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos Isus, cu privire la voi.

1 Tesaloniceni, 5.18

  .

  1. Nu vom fi niciodata destul de recunoscatori fata de pamântul care ne-a dat totul. (Constantin Brâncusi)
  2. Doamne, Îti multumesc pentru capacitatea de a discene. (George Danciu)
  3.  Orice om nemultumit  este un om bolnav. (Constantin Aninoiu)
  4. Îngenuncheaza si tu în fata Mântuitorului cu credinta, cu dragostea si smerenia sutasului, si atunci îndata vei simti cum bolnavul tau se tamaduieste, iar casa sufletului tau se umple de o binecuvântare, de o fericire si multumire pe care n-ai avut-o si n-ai cunoscut-o. (Iosif Trifa)
  5. M-am deprins sa fiu multumit cu starea în care ma gasesc. (Apostolul Pavel)
  6. Orice multumire a nemuritorilor este muritoare. (Michel de Montaigne)
  7. Multumirea de sine este în realitate cel mai mare bine pe care-l putem nadajdui. (Baruch Spinoza)
  8. Nu saracia aduce suparare, ci nemultumirea cu putin. (Epictetus)
  9.  Cum nu se poate acoperi pe deplin un simtamânt în definitie, tot asa frumosul. Este o multumire pentru cel care se intereseaza pentru el însusi. (Mihai Eminescu)
  10. Oamenii se împart în doua: unii care cauta si nu gasesc, altii care gasesc si nu-s multumiti. (Mihai Eminescu)
  11. Multumirea este importanta, pentru ca are puterea de a ne schimba atitudinea. (Joanna Weaver)
  12. Fa, Doamne, ca cei care aprind lumânari în plina amiaza pentru a Te celebra, sa-i tolereze si pe cei care se multumesc doar cu lumina soarelui tau. (Voltaire)
  13. Poate ca ai încerca o dulce multumire, fiind pe rând victima si calau. (Charles Baudelaire)
  14. Doamne, sa nu ma lasi niciodata sa fiu nemultumit, ci multumit, multumindu-Ti. (George Danciu)
  15. Desi nu-mi înteleg întotdeauna necazul, caut sa-i multumesc lui Dumnezeu; asa îmi este de fapt mult mai usor, decât daca n-as multumi Domnului si pentru acest lucru. (George Danciu)
  16. Doamne, îti multumesc ca nu esti orgolios ca oamenii! (Irina Binder)
  17. Viermele e foarte multumit de existenta lui de vierme si nu doreste altceva, petnru ca nu are notiunea unui altceva. (Cezar Petrescu)
  18. Îi multumesc lui Dumnezeu pentru oportunitatea pe care mi-a dat-o de a învata ca moartea este cheia care deschide usa catre adevarata noastra fericire. (Wolfgang Amadeus Mozart)
  19. Toata lumea e multumita ca este ce este, afara de francezi. (Emil Cioran)
  20. Sa vezi un dusman umilit, îti da o anumita multumire sufleteasca, dar aceasta e nimica toata, în comparatie cu satisfactia elevata generata de faptul de a-l vedea umilit de vreo actiune binevoitoare ori de vreo concesie facuta de noi. (George Eliot)
  21. Multumirea de sine este un bun scutit de impozite, pe care este foarte neplacut sa-l vedem depreciat (George Eliot)
  22. Optimismul este multumirea resimtita de oamenii mici  aflati în posturi înalte (Francis Scott Fitzgerald)
  23. Niciodata nu vom fi îndeajuns de multumitori si recunoscatori, lui Dumnezeu, Celui care ne-a dat totul.  (George Danciu)
  24.  Pacea în suflet e urmare recunostintei si multumirii aduse cu sinceritate lui Dumnezeu. (George Danciu)
  25. Daca merita ceva pe pamânt sa poarte numele de fericire este desigur acea launtrica multumire, acel tainic sentiment, caruia îi da nastere încordarea tuturor facultatilor noastre pentru a afla adevarul si a practica virtutea. (Gaspar Melchor de Jovellanos)

Seminar despre mulțumire (1)

 Mulţumiţi lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos Isus, cu privire la voi.

1 Tesaloniceni, 5.18

  1. Nu vom fi niciodata destul de recunoscatori față de pământul care ne-a dat totul. (Constantin Brâncusi)
  2. Doamne, Îți mulțumesc pentru capacitatea de a discerne. Și că nu mi-ai luat-o! (George Danciu)
  3.  Orice om nemultumit  este un om bolnav. (Constantin Aninoiu)
  4. Îngenunchează şi tu în faţa Mântuitorului cu credinţă, cu dragostea şi smerenia sutaşului, şi atunci îndată vei simţi cum bolnavul tău se tămăduieşte, iar casa sufletului tău se umple de o binecuvântare, de o fericire şi mulţumire pe care n-ai avut-o şi n-ai cunoscut-o. (Iosif Trifa)
  5. M-am deprins să fiu mulțumit cu starea în care mă găsesc. (Apostolul Pavel) Continue reading “Seminar despre mulțumire (1)”

Seminar despre putere (2)

 “Căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste şi de chibzuinţă.”

2 TIMOTEI, 1.7

.

  1. O minune: puterea atât de fragedă a mugurului proaspăt învinge și sparge scoarța cea mai tare și mai dură a unui arbore. – Lucian Blaga
  2. …am avea suficientă putere de divinațiune pentru a cuprinde viitorul, dacă nu ne-ar încurca prezentul cu elementele sale. – Lucian Blaga
  3. Adevărul are o mare putere. – George Danciu
  4. Adevărul Evangheliei lui Isus Hristos e puterea care te eliberează din lanțurile păcatului. – George Danciu
  5. Puterea pe care cei pe care îi iubim o au asupra noastră este întotdeauna mai mare decât aceea pe care o avem noi înșine. – Francois de La Rochefoucauld Continue reading “Seminar despre putere (2)”