Ies pe poarta Uzinei Viselor, si iau un taxi, spre centru. Să imi ridic prima de Pasti, de la bancomat.

Soferul îmi aruncă o privire cruntă, si să răstește la mine:

– Mai merge mult uzina asta?

– Incă mai merge.

– Am auzit că vor să plece si astia.

– Cine stie ce îl asteaptă ziua de mâine? Cine mai stie azi ce îl asteaptă clipa de astazi? 

– Care va sa zica, pleaca! Triumfa soferul.

– Nu am zis ca pleaca! Am zis că, în general, nimeni nu stie ce va fi mâine. Continue reading “CURSA” →