Gala internationala a celebritatilor româno-americane 2011

Va  avea  loc la  LAS  VEGAS  in  luna  Mai  2011

Gala internationala a celebritatilor româno-americane 2011“, sub  generosul generic

Campania Suflet pentru România


COMUNICAT DE PRESA

CONSULATUL GENERAL ONORIFIC AL ROMÂNIEI LA LAS VEGAS, PROFFESIONAL CELEBRITY, TVR international, ASOCIATIA DOINA – AMERICA, vor organiza prima editie a GALEI CELEBRITATILOR în America la Las Vegas, in luna mai 2011, proiectul având ca scop promovarea României peste hotare!

GALA CELEBRITATILOR LA NIVEL INTERNATIONAL, va aduce în atentia publicului personalitati marcante, care au impresionat publicul din punct de vedere profesional, celebritati inzestrate cu talent, ambitie, vointa si perseverenta, care au lasat în urma momente unice pentru public.

Celebritatea este o definitie a efortului profesional si intelectual depus, ea venind totodata si în urma talentului înnascut sau a abilitatii capatate prin munca asidua, este o formula a reusitei în viata si va fi promovata pentru a aduce în atentia publicului modele de viata pentru tineri, astfel putând fi premiate adevaratele valori.

Asadar, prin recunoasterea marilor valori nationale, campania aduce în atentia întregii lumi, cât mai multe personalitati românesti care traiesc in America, celebritati care reprezinta imaginea tarii noastre, dar si oameni de succes americani care au sprijinit relatia România-America.

Categoriile care cuprind premiile, includ diverse domenii de activitate: televiziune, actorie, regie, sanatate, diplomatie, politica, învatamânt, administratie, jurnalism, sport, cultura, cercetare, muzica..

Presedinte de juriu va fi doamna Lia Roberts, Consul General Onorific al României la Las Vegas. Venind, in sprijinul acestui proiect, singura femeie romanca din politica americana, Lia Roberts, a declarat :

„Sunt alaturi de tara mea, ROMANIA si am acceptat sa fiu Presedinte de juriu pentru GALA CELEBRITATILOR aici in America, deoarece acest format de televiziune al galei, mi-a placut foarte mult! Sunt convinsa ca numele Romaniei, va fi pe cele mai inalte culmi, prin realizarea galei la LAS VEGAS la The Stirling Club,un loc exclusivist al celebritatilor americane !”

Programul va fi realizat si prezentat de prof. Mihaela Serban si Cristian Topescu si difuzat de TVR International.

Vicepresedinte de juriu este cunoscuta femeie de afaceri Georgeta Bostean.

Printre personalitatile preferate pentru premiere ar putea fi: Guvernatorul Statului Nevada – Kenny Guinn, Excelenta sa Ambasadorul României în America – Adrian Cosmin Vierita, celebrul actor Nicolas Cage, Excelenta sa Simona Miculescu – Ambasador al Românei la ONU, cântaretii: Gheorghe Turda, Maria Ciobanu, Angela Gheorghiu, Lia Lungu, Felicia Filip, primul cuplu de pop-opera din Romania: Romeo si Julia SALENO, Monica Bârladeanu, Sorin Olariu, actorul Marcel Iures, Aurelia Cercel – designer rochii de seara pentru celebritatile americane, Alexandra Nechita – pictor, Nadia Comaneci, Andre Agassi – celebrul tenisman, Radu Teodorescu –cel mai mare antrenor de fitness al celebritatilor americane, Nina Smart – creatoare vestimantatie papusi Barbie, Prof. univ. Dr. Antropologie Robert Garfias, Prof. Univ. Dr. Muzica, dirijor – Emilian Badea, Dr. Victoria Petri –Prif. Univ. Dr Cercetator Stiintific-Genetica Moleculara, la Medical College, scriitoarea Rodica Elena Lupu ale carei poezii s-au calificat la festivalul international de poezie de la Los Angeles.

Gala va avea un scop caritabil pentru copiii din România.

Elena Rodica LUPU
Las Vegas, mai 2011

…„CE CÂNTI, AIA ESTI!”

Citesc, de pe Internet, ceva în „pasareasca” economistilor („pasareasca” pentru mine, un biet profesoras de Româna…!), dar nu atât de ininteligibil, încât sa nu pricep ca România este jupuita (dimpreuna cu românii!) …”cu mare stiinta” – de ai nostri conducatori, în cârdasie tradatoare cu toti pacalicii planetei Terra!
„Prof. Dr. in economie Constantin Cojocaru a prezentat ieri la TVR R situatia rezervei Bancii Nationale a Romaniei (BNR), sustinand ca graficele privind majorarea rezervei valutare prezentate de BNR nu sunt altceva decat niste tentative penibile de manipulare. El a aratat ca, de fapt, cea mai mare parte a rezervei BNR (73%) este compusa din titluri de valoare, adica niste simple hartii, plasamentele BNR in aceste bonuri nefiind altceva decat un imprumut mascat acordat de catre Romania altor state, in principal, Statelor Unite ale Americii (pe axa Bucuresti-Washington-n.r.). Ca urmare a acestor plasamente, BNR a ramas fara valuta, banca nationala fiind nevoita sa apeleze, astfel, la imprumuturi inrobitoare la FMI. PERDANTUL ESTE,  IN OPINIA LUI COJOCARU, POPORUL ROMAN CARE S-A ALES CU NISTE HARTII CE AR PUTEA SA NU AIBA NICIO VALOARE, INSA ESTE NEVOIT SA PLATEASCA COMISIOANE GRASE SI DOBANZI PENTRU CREDITELE FMI. TOTUL CU SACRIFICAREA INTREGII POPULATII A ROMANIEI!! Un fel de fumarici modern!
In opinia lui Cojocaru, banii <<imprumutati>> de SUA si de alte state de la Romania au fost injectati in dezvoltarea anumitor economii si sutinearea anumitor razboaie”.
Aceasta megaschema financiara face parte, in opinia lui Cojocaru, dintr-o strategie la scara planetara de sifonare a fondurilor statelor vulnerabile, cu o conducere corupta, <<subordonata>> structurilor de putere internationale sau santajabila.
Canalale de difuzare a acestei inginerii sunt, fara indoiala, cele masonice, avand in vedere ca guvernatorul BNR, MUGUR ISARESCU, UN VERITABIL ASASIN ECONOMIC AL ROMANIEI, ESTE PRESEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA DIN ROMANIA SI UNUL DINTRE MEMBRII MARCANTI AI OCULTEI MONDIALE [s.n.] (…)<<Rezerva nationala a unui stat, in acest caz a Romaniei, este transformata in hartii fara valoare printr-o inginerie financiara iar banii sunt sifonati intr-o anumita directie>>, a aratat Cojocaru. EL A PRECIZAT CA SCHEMA NU ESTE NOUA, FIIND FOLOSITA CU SUCCES PENTRU <<SALVAREA>> MARILOR CONGLOMERATE FINANCIARE DE PE WALL-STREET, ACTIUNE PRIN CARE AU FOST SIFONATI PESTE 700 DE MILIARDE DE DOLARI, SUMA PROVENITA DIN FONDURILE CONTRIBUABILULUI AMERICAN (s.n.).
La acesta schema contribuie, din plin, organismele internationale de rating precum Fitch si Moody’s, care, evident au cotat bondurile americane, in momentul cumpararii acestora de catre Romania cu calificativul AAA. Potrivit lui Cojocaru, din cele 37 de miliarde de euro, cat este acum rezerva BNR, aurul reprezinta doar 7%, respectiv 2,59 miliarde de euro, depozitele in valuta (euro si dolari) reprezinta 20% din structura rezervei, adica 7,4 miliarde euro, in vreme ce o covarsitoare parte, respectiv 73% (peste 27 miliarde de euro) reprezinta titluri de valoare, hartii cumparate de Romania care a imprumutat, astfel, mascat SUA.  (…)IN FINAL, RMO ESTE ADUSA LA ZERO, NOI SUNTEM DATORI VANDUTI LA FMI, BANII NOSTRII SUNT <<DATI CU IMPRUMUT>> GUVERNULUI AMERICAN SI ALTOR GUVERNE CA EI SA FINANTEZE FMI, SA-SI SUSTINA ECONOMIA SI SA POARTE RAZBOAIE (s.n.). Dobanzile si comisioanele grase nu le incaseaza poporul roman pe hartiile de trezorerie, ci FMI pentru <<imprumuturile>> date Romaniei. <<IN FINAL, ACEASTA SCAMATORIE FINANCIARA CONDUCE LA JUPUIREA CETATENILOR TARII>>, a aratat, in final, Cojocaru”.
…Deci, repet, în gând: ACEAST? SCAMATORIE FINANCIAR?  CONDUCE LA JUPUIREA CET?TENILOR T?RII… Da? Pai, daca-i asa, unde-s tepele si spânzuratorile, pentru toti tradatorii nostri…?! – si unde-s câinii de stâna, pentru toti furii dinafara, chemati de leprele noastre politice?!
Nu vad nimic, nu aud niciun strigat mai ca lumea (doamna Cristina Anghel, de atâta greva a foamei, pentru demnitate, vorbeste, acum, prea încet si grozav de civilizat, la TV, unor brontozauri, stegozauri si altor reptile puturoso-guvernamentale…bietul Adrian Sobaru n-a prea facut zgomot, când a zburat pe deasupra sufletelor noastre…prea multa discretie strica!), nu aud niciun latrat sanatos, afara de al cotarlelor  carora bravii nostri primari se pregatesc sa le “bata” mare razboi… – …dar cu ce va rezolva euthanasierea criminala si fariseica a javrelor-javre, pricina poporului român, PRICINA CREATA DE JAVRELE POLITICIANISTE SI ATÂTA DE PAGUBOS AFACERISTE, pentru poporul român, ca nici bani de cartofi nu va mai avea locuitorul Tarii Barabulelor…nici bani de malai, locuitorul Tarii Mamaligarilor (…în care, fireste, “mamaliga nu explodeaza!”)?!
Cu nimic, fireste. Ca doar nu credeti ca madama aia de Udrea lui Cocos se va îndupleca sa valorifice macar pielea bietilor câini autohtoni, înlocuindu-si vizoanele, cu …blana de …“câine national”!
…Bun, eu înteleg ca „ e de jale”, dar economistii României, pentru care toate aceste date si initiale au un sens adânc si tragico-catastrofal – ce fac?! Dorm?! De ce nu ies pe „micul ecran”, sa-l descongestioneze de Pepe si Oana, de Iri si Moni, si sa traduca toata daravera aia economico-apocaliptica, în limbajul omului simplu, sa vesteasca, cu voci de stentori, apocalipsa artificiala si „sa incite la violenta metafizica”, adica, la veghe si la reactie vitalista, precum o fac cei din Anglia, Franta, Grecia, Spania…?!
…Le este frica, zic multi. Si cum, adica –  te lasi sa mori…de frica de a nu muri?! Nu mai bine mori cu arma în mâna, sa dai un sens (cum zice românul: „un haz”…) mortii si vietii tale meteorice, de pe Planeta Terra?!
Nu. Frica e mai importanta decât orice sens/semantica ontica.
Da? Bine. Atunci, este BINE! Sa crapam, deci, de frica. În mod…NATIONAL!!!
…SA CRAPAM DE FOAME, SA CRAPAM MAI REPEDE, DE ORICE SE POATE CRAPA, PE LUMEA ASTA!
Eu, unul, m-am saturat de aceasta agonie lasa, a poporului român. „Profesorii nu ies la greva (ne spunea, la un post TV, o profesoara) de frica sa nu-si piarda pâna si acel salariu de mizerie…” . Da? Atunci, sa dea Bunul Dumnezeu sa-l piarda, sa ne ia Boc si restul de 75%, sa ne ia 175%…1175%!!! Sa ajungem sa ne târâm ca râmele, pe fata pamântului… – „târâisul sarpelui si pasul gândacului”, vorba blestemului Mariei Tanase! – pentru ca nu meritam sa vedem soarele, nu meritam sa vedem cerul si lumina lui Dumnezeu!
Cine a ales, vorba lui Cosbuc, sa moara nu „leu”, ci „câine-nlantuit”, apoi asa sa fie, cum vrea el! Amin! Si sa n-o mai lungeasca-prelungeasca/”târâiasca”, „ca gaia matul” –  cum, iar,  întelepciunea Vechiului Neam gaseste cea mai nimerita expresie a situatiei noastre.
Nu se întrevede, în viitorul apropiat si mediu, ca acest popor va mai atinge standardele de Neam Românesc, re-amintite de acelasi Profet al Demnitatii De Neam Românesco-Zalmoxian, George Cosbuc: „Iar a tacea si lasii stiu!/Toti mortii tac! Dar cine-i viu
Sa râda! Bunii râd si cad!/Sa râdem, dar, viteaz rasad,/Sa fie-un hohotit si-un chiu/Din ceruri pâna-n iad!(…) Si-acum, barbati, un fier si-un scut!/E rau destul ca ne-am nascut:/Dar cui i-e frica de razboi/E liber de-a pleca napoi,/Iar cine-i vânzator vândut/Sa iasa dintre noi!//Eu nu mai am nimic de spus!/Voi bratele jurând le-ati pus/Pe scut! Puterea este-n voi/Si-n zei! Dar va gânditi, eroi,/Ca zeii sunt departe, sus,/Dusmanii lânga noi!”
Da, mai exact: “Dusmanii-s PRINTRE noi!!!” Iar razboiul este împotriva tuturor, împotriva railor si tradatorilor tarii, cât si împotriva lipitorilor mondiale/mondialiste…Negustorii/Zarafii TEMPLULUI LUMII !!!
Si ce daca? “Nici nu ma gândesc sa ma-mpotrivesc, în vreun fel! Pe mine numa’ sa ma lase sa suflu, ca sa-i vad la procesul televizionistic, pe Pepe si …Iepe…!”
?STIA AM AJUNS NOI, POPORUL LUI PEPE SI IEPE!!! Ce zalmoxieni, ce demnitate crestina? Nooo: ”TIRCUS!” Atât! Câta vreme este “tircus”, toate “se rabda”…ba chiar se fac bancuri pe seama acestei rabdari tembele si rusinoase, ca “boala frantuzeasca”/sifilisul!
…Asta e si sa ne împacam cu soarta: SUNTEM CEA MAI PERFECT RATATA DINTRE TOATE GENERATIILE RATATE, de pe fata Pamântului si din istoria, mai departata sau mai apropiata, a României! De ce? Pentru ca…”noi nu credem în nimic (…)Toate-s praf… Lumea-i cum este … si ca dânsa suntem noi!”, explica alt mare/Maxim „Doftor” al Cuvântului/Logos-ului Sfânt de Neam Românesc, Eminescu.
…Vedeti domniile voastre, un popor se cunoaste ca e viu ori ca pute a hoit si dupa CUM SI CE CÂNTA: generatia pasoptista cânta DESTEAPTA-TE, ROMÂNE!, generatia urmatoare, de final de veac XIX, cânta PE-AL NOSTRU STEAG si TRICOLORUL, ale lui Ciprian Porumbescu, la început de secol XX, în freamatul primului razboi mondial, se cânta „TRECETI, BATALIOANE ROMÂNE, CARPATII!”
(…Frantujii cânta si-acum Marseilleza, care are versuri mai cumplite cu mult decât deja prea-hulitul nostru imn, Desteapta-te, române!, devenit inutilizabil, de catre un popor de adormiti : „Aux armes citoyens,/Formez vos bataillons./Marchons! Marchons!/Qu’un sang impur/Abreuve nos sillons” – “Hai la arme, cetateni!/Sa mergem! Sa mergem! Sa facem ca un sânge spurcat/Sa ude brazdele noastre!” – si le merge, francezilor astora “broscari”, binisor!!! La fel, Imnul National al Italiei este un vechi cântec garibaldist, de la 1860 – versurile  i-au fost compuse de catre Goffredo Mameli, pe muzica lui Michele Novaro: “Uniamoci, amiamoci,/l’Unione, e l’amore/Rivelano ai Popoli/Le vie del Signore;/Giuriamo far libero/Il suolo natìo:/Uniti per Dio/Chi vincer ci può?” – “…Uniti de Dumnezeu (n.n.: destul de târzior…mai târziu decât românii, cu un an!), /Cine oare ne poate învinge?” – NIMENI!, nici macar Umberto Bossi si halucinatia lui de Padanie… – de aia italienii “macaronari” n-au…”ungurii” si “udemeristii” lor… –  doar escrocii-“mascaltonii”/mafiotii lor, dar, si aia, foarte…sentimentalo-”nationali”: omoara numai dupa ce-au cântat sicilieneste si dupa ce-si fac o cruce mare, cu toata raspunderea! – …si, iarasi, pot ca sa zic ca n-o duc prea prost, nici astia, din moment ce români de-ai nostri îi slugaresc pe italieni si le…pe italience, iar nu…viceversa!)…

…Pâna si Generatia Agnita-Botorca ori Salva-Viseu, Bumbesti-Livezeni etc. avea cântecele ei avântate  – pe care zeci de mii de tineri, râzând sincer, ca toti tinerii, le zbierau în cor… – chiar daca usor sau mai…greu…ridicole, foarte primitiv-stângace, voind sa imite, fara pic de succes, cântecele legionare (nu aveau, ca poeti,  vreun Radu Gyr, sau, ca muzicieni, vreun Ion Mânzatu!) : „Hei rup! / Front al tinerimii Totdeauna in atac, / Tinerii-s tot printre / primii / Ca si-acum un sfert de veac. / Hei rup! / Demn raspuns primit-a / Patria la-ndemnul ei, / Cand la Salva sau Agnita / Salve strapungeau prin stei. / Hei rup! / Munte dupa munte, / Asaltaram la Bumbesti, / Steagul lumina in frunte / Cand taiam in stanci feresti” etc. etc. ) – deci, chiar si generatia stalinist-comunista CREDEA ÎN CEVA! Bine, prost (…pentru viitorul apropiat, de atunci –  FOARTE prost!) – …totusi, CREDEA!
Care sunt cântecele…”generatiei 2000”?! Manelele cele lesinate si cu matele de puscarias pe-afara. Strigoi dabalazat si paiata de muzica…
…Pai, atunci, zic si eu o vorba, ca sa o fac pe „mama Omida de Adjud”: „CE CÂNTI, AIA ESTI!”
prof. dr. Adrian Botez

André Grétry – compozitor francez de origine belgiana al secolului al XVIII-lea

André-Ernest-Modeste Grétry este un compozitor francez nascut în Liège(Belgia) ce a trait în perioada 8 februarie 1741 – 24 septembrie 1813.
Desi tatal sau a fost violonist, Grétry nu a manifestat un interes deosebit pentru muzica. A studiat canto, bas si compozitie, dar nu a fost niciodata un mare orchestrator, vocatia sa fiind opera italiana. A câstigat o bursa de studii la Roma, de la Fundatia Lambert Darchis (1761 – 1766). Cunostintele sale muzicale si inventivitatea sa îl incita sa scrie opera. Prima sa opera comica, Isabelle si Gertrude, a fost creata în 1766 la Geneva, acolo unde îl întâlneste si se împrieteneste cu Voltaire.  
Grétry se casatoreste în 1771 cu pictorita Jeanne-Marie  Grandon, fiica pictorului Charles Lyon Grandon.  
Ca urmare a succesului sau obtinut la Paris, Grétry a compus 15 opere si 40 de opere comice pâna în 1803. In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea a fost un maestru al acestui gen muzical si teatral. Dupa ce a fost director muzical al reginei, a devenit, dupa Revolutie, protejat al lui Napoleon, care l-a decorat  Cavaler al Legiunii de Onoare în 1802.     
Conform dorintei sale, a fost înmormântat în cimitirul Père-Lachaise, iar inima i-a fost  repatriata în orasul sau natal în 1842 si introdusa în statuia de bronz, în fata Operei Regale din Valonia. Academia de Muzica din Liège îi poarta numele, precum si o strada din Liège.          
Muzeul Grétry din Liège, casa în care s-a nascut compozitorul, este situat pe strada Récollets. A fost inaugurat oficial în prezenta regelui Albert I si Regina Elisabeta pe 13 iulie 1913. Cladirea a fost detinuta de o familie din Liège, Dubois-Desoer, pâna în 1859. La acel moment, familia a decis sa o doneze orasului Liège. Casa a fost renovata dupa modelul anului 1824, îndepartându-se modificarile efectuate de chiriasii succesivi.  
Multiple evenimente care au facut parte din viata compozitorului sunt evocate în colectiile muzeului.Acestea sunt distribuite în diferite parti ale casei si îsi pastreaza fiecare scopul lor initial. Pretutindeni o iconografie îl prezinta pe Grétry la toate vârstele (125 de efigii rarisime, din care picturi rare, desene, busturi, statuete, medalioane, miniaturi). Mai multe instrumente muzicale vechi sunt, de asemenea, expuse (fortepiano, pian, viori). Etajul al doilea contine o biblioteca bogata cu partiturile si cartile lui Grétry, scrisori si lucrari critice sau biografice.          
In incinta muzeului sunt organizate cu regularitate expozitii, concerte si conferinte.

Tatiana Scurtu-Munteanu

Photographer: Raimond Spekking

„Polidor, baiatul de aur”

Fundatia “Paul Polidor” pentru UNESCO
prezinta luni, 14 febr.2011, orele 18.30,
de Valentine’s Day, la Complexul Turbotequila, Bucuresti,
Recital de Evergreen-uri
Paul Polidor & Eugen Cristea
dedicat prietenilor de la ICECON
Lansarea volumului semnat de Eugen Cristea:
„Polidor, baiatul de aur”
Editura Fundatiei “Paul Polidor”
Amfitrioni: Polidor Bratu & Paul Polidor
De Valentine’s Day si de Ziua Femeii, va invitam sa petreceti alaturi de noi o seara speciala, cu multa muzica si veselie, cu un antren deosebit sustinut de oameni profesionisti.

Condorul din trenul caprioarelor

Nu stiu de ce, dar trenurile mi-au intors calea spre mine, fara a face vreo halta in prezent spre viitor. Cateodata avem nevoie de o reintoarcere a privirii spre ieri, sa avem puterea sa albim intunericul voit sau nu, si sa ne scuturam de visele urate. Deunazi, in acelasi tren de… buenas tardes, traseul pe care-l caut atunci cand ma simt infrigurat de raceala dintre noi, doi tineri si-au facut simtita prezenta, cu cel mai sincer si curat bun simt, cerandu-ne scuze pentru deranjul facut.
Ce deranj, era o incantare, o dumnezeire de-o clipa, in care muzica incalzea inimile putinilor calatori din acel tren de ocol, trenul caprioarelor, cum avea sa-i zica un prieten atunci cand m-a luat de mana si mi-a zis ca pe aici am ce vedea. Uite ca am si ce… trai! Sunetul muzicii scos de cutia de pe culoarul vagonului acompania docil vocea celor doi tineri ce pareau coborati dintr-o fresca brancoveneasca, iar melodia plutea peste capetele noastre ca o dulce mangaiere de alean si dor, poate dorul de tinerete cand ma simteam un condor deasupra unei mari involburate, viata! Condorul lor se inalta acolo de unde plecam in drumul timpului. In fata mea, in cel mai frumos grai moldovenesc, doua femei isi povesteau ziua de lucru, aruncand din cand in cand, auzul spre mijlocul vagonului de unde se inaltase condorul.
„Cantecul tineretii mele”, gandii eu cu glas tare, timp in care cele doua femei  uitasera subiectul discutiei si devenira partase la ceea ce simteam eu.
De fapt, in fiecare dintre noi exista un condor care se inalta alb spre cer, cand mai sus, cand mai jos, si cauta din ochi o insulita in care sa-si spele visele, sperantele si deznadejdile. Suntem condorii unei lumi incercuite de intolerante, nepasare, aroganta, mojicie si lipsa de bun simt, niste condori care zboara drept spre nemarginire, cateodata… spre nicaieri!
Muzica se derula in mintea mea, punctand statiile in care ma simteam sus, dar si cele de cadere. Ultimele m-au determinat sa intorc privirea spre fereastra si sa devin o salcie plangatoare, un arin langa o apa secata, sau poate un condor obosit de atata prefacatorie. Noroc cu ochelarii care devenisera un scut intre „apa ochilor” si aerul din jur si nu lasau sa se vada gandurile inmugurite sub tample. Zburam cu melodia celor doi acolo unde nu mai putea atinge nimeni, zburam cu mine spre mine, ca-ntr-un bob de paine rumenita la jarul din cuptorul copilariei, falfaiam din bratele, cand mai vanjoase, cand mai obosite, apoi ma asezam sa respir pe o frunza de salcam inflorit in luna mai. Se spune ca muzica este darul lui Dumnezeu pentru oameni, pentru alinarea sufletului, doar sa ai urechile acordate la sensibilitatea clipei calcate cu piciorul si rasfirata de nisipul clepsidrei intoarse regulat de Creator.
Am plecat de acasa condor si am obosit inainte de a vedea geana de pamant a SPERANTEI. Micimea sufletului celui in care ai avut puterea sa-l inviti in viata ta te indoaie de mijloc, iti taie respiratia si nu-ti ramane decat sa-ti mesteci cuvintele.
Ramai fara vin in cana, fara alean la rana, fara sange-n vine, fara azi si maine, fara trecutul de ieri, cu amintirile poveri, ramai pe dinauntru gol, cu lacrimile rostogol, ucizi in tine copilul balai si scalzi pamantul cu ochii lui mari, te-mpaci cu gandul c-ai imbatranit si lasi pamantul la intinerit, te-nchizi in tine cum o  face scoica si-ti plangi pe infundate si laptele, si doica!
Condorul din tren si-a luat zborul spre alte inaltimi de unde poate vedea suferinta de jos, albita de dorul copilariei.
Picioarele imi amortisera de atata colindat prin mine insumi, incat uitai sa cobor, pluteam in continuare pe aripa unei aduceri aminte, a unei realitati abstracte de mine si ma simteam copil batran al neputintei de a intelege… neintelesul!
Se spune ca, atunci cand ramanem singuri, este bine sa ne luam tovaras gandul cel bun, la cele mai frumoase amintiri ale noastre, sa facem abstractie de rautatile din jur si sa ne facem plapuma din geana zorilor de pe vremea cand zburam nestingheriti in ale lumii, fara nici un pas. Cand vom invata de la pasari zborul lin peste toate apele involburate ale unui segment de viata si sa ne asezam pe piept platose ,vom vedea ca pasul inainte va fi mai sigur. Niciodata nu am vrut de la viata saltul, nu am vrut sa depasesc anumite bariere, dar am cerut, cel putin, pasul inainte, oricat de mic ar fi fost acesta. Cateodata l-am avut, de multe ori, nu, dar m-am multumit cu mine insumi si nu am incercat sa fiu altul. Cand vrei sa fii pe placul tuturor, sfarsesti in a nu fi nici pe al tau, asta daca esti prea sever cu tine.
Viata unui om este aidoma un zbor de condor care scruteaza pamantul pentru a-si anina privirea, pentru a-si odihni oscioarele, sau pentru a sta de vorba cu el insusi, deasupra celorlalti, in singuratatea lasata de Dumnezeu doar celor care au curajul sa si-o asume. Poate de aceea,ori de cate ori imi intra in simturi viersul melodiei arhicunoscute, ma incearca sentimentul inaltului, singuratatii si , de ce nu, al optimismului inca nevindecat dupa atatia ani de  pribegie. Culoarea sa alba, sau poate asa ne place sa-l vedem, se regaseste in puritatea gandurilor ce ne mai populeaza mintea, inaltul, este visul la care aspiram, dar cand vine vorba despre melodie, ea este cand lina, ca o asteptare resemnanta a vremurilor viitoare, cand tragica, asa cum sunt momentele cand nu ne mai  regasim pe noi insine. Cand vrei sa stai de vorba cu altcineva decat cu cei din jur, condorul este un bun tovaras de discutie, el te inalta, el te aduce cu picioarele pe pamant, fara sa-ti ceara nimic in schimb, poate doar un pic de sinceritate, un pic de curaj si, de ce nu, un pic de poezie.
Poate cineva sa afirme ca nu s-a simtit deasupra realitatii, atunci cand a trecut prin momente grele? Poate cineva sa nu recunoasca faptul ca, atunci cand ne pierdem increderea in oameni, privim in sus a ruga, iar ochii se reazama in zborul condorului singuratic? Acesta ni se pare altfel decat in vremuri obisnuite, dorul de libertatea de a sta pe pamantul reavan al lui aprilie de dinaintea Pastelui, dorul de a chiui si a injura in limba alor tai, doul de a-ti strange la piept copiii ramasi dincolo de zare, dorul de a zbura prin ganduri ca printr-un lan de paine, plangand un azi la gandul lui miine, sunt asezate pe linia franta in zare de zborul condorului. Cum calul alb, in vis, este frumusetea si statornicia, zborul condorului ramane stacheta intre ceea ce visezi si ceea ce poti.

Marin Trasca

IANUARIE 2011, LA CENACLUL „VASILE SAV” DIN CLUJ-NAPOCA

Medalionul literar „Arc peste timp-Unirea Principatelor, Eminescu si noi”

Prima sedinta din acest an a cenaclului literar „Vasile Sav”, din cadrul Centrului de Zi pentru Varstnici nr.2, patronat spiritual de Liga Scriitorilor Romani, a fost deschisa de Maria Bobina (coordonatorul Centrului), care a invitat grupul vocal-instrumental „Speranta”, condus de prof. Modest Visoiu, sa-si desfasoare programul. Marcand astfel si implinirea a 7 ani de la infiintarea acestui cenaclu ce s-a remarcat printr-o activitate bogata pusa in slujba promovarii culturii.

Grupul vocal, in contextual medalionului literar-muzical „Arc peste timp – Unirea Principatelor, Eminescu si noi”, a sustinut un frumos program muzical-literar, in care poetul Al. Florin Tene a citit din creatiile sale dedicate Poetului National, iar grupul vocal-instrumental a interpretat un putpuriu de cantece pe versuri de Eminescu, unele compuse de Guilelm Sorban. Mini-concertul s-a incheiat cu cantecul Hora Unirii, pe versuri de Vasile Alecsandri si muzica de Alexandru Flechtenmacher.

Al.Florin Tene, presedintele cenaclului a prezentat ordinea de zi a sedintei care a continuat cu medalionul literar „Prin adevar invingem o parere”, sustinut, sedinta de sedinta, timp de 7 ani de catre Aurel Vuscan, acesta a vorbi despre „Actualitatea gandirii eminesciene oglindita in publicistica”.

Un interesant  medalion, datorita expunerilor sustinute de prof.Vasile Sfarlea si prof. Antonia Bodea, a fost „Memoria calendarului – Rolul scriitorilor si publicistilor in pregatirea si faurirea Unirii Principatelor”. Amanuntele aduse, bogatia de informatie, elocinta celor doua cuvantari au fost rasplatite cu vii aplauze de numerosul public prezent in sala. In incheierea sedintei a urmat recitalul poetic „Eminescu, ca aerul si seva…”, in cadrul caruia membrii cenaclului: Vasile B. Gadalin, Ionel Andrasoni, Maria Botiza, Gh.Soptirean, Titina Nica Tene, Maria Racoltea, Ioan Benche si Emilia Tudose (care a recitat din poeziile sotului Mircea Tudose), au citit din creatiile lor dedicate lui Eminescu si marelui eveniment de la 24 ianuarie 1859.

Viitoarea sedinta va avea loc miercuri, 23 februarie, ora 11, La Centrul de Zi pentru Varstnici, nr.2, din str. Decebal nr.21, municipiul Cluj-Napoca.

Karina DRAGAS
Cluj-Napoca
3 februarie 2011

M-AM NASCUT SI AM CRESCUT IN CASA CU EMINESCU…

Astazi 27 Ianuarie 2011, in Studioul Muzicii Reprezentative a Ministerului Apararii Nationale, din bulevardul Iuliu Maniu nr.13, sectorul 6 – Bucuresti, sub patronajul Inspectorului General –  colonelul Valentin Neacsu si in prezenta unui minunat public, avandu-i invitati de onoare pe generalii Mircea Chelaru, Emilian Ursu si muzicologul Viorel Cosma s.a. am avut prilejul sa recit (alaturi de extraordinarul actor de la Teatrul National – Eusebiu Stefanescu) un poem „Lui Eminescu”  – aducand un omagiu de suflet poetului indragit, cu care m-am nascut si crescut – Voievodul Limbii Romanesti, Mihai Eminescu.
 
Intr-o atmosfera minunata de sarbatoare si-au dat concursul Corala Academica  „Divina armonie” –  Club UNESCO si Orchestra de Estrada „Angely’s” care apartin Fundatiei „Cavalerii Daciei”, avand parinti spirituali pe distinsa profesoara Paula Ciuclea si  senatorul  Ionel Ilie Ciuclea care, din dragoste pentru muzica, au facut o „investitie de suflet” pentru pastrarea si promovarea treditiei muzicii corale si instrumentale romanesti, formatii sustinute moral si material din anul 1996, ne-au incantat cu un repertoriu de exceptie: Intonarea de catre fanfara, sub bagheta dirijorului Petrica Ilinescu, a Imnului de stat „Desteapta-te romane”, „Conquest Of Paradise” – dirijor Cristian Marius Firca (cei doi maiestri ai baghetei magice au condus alternativ); „Rugaciune” pe versuri de M. Eminescu,  muzica T. Teodorescu; „Luceafarul” de J. Strauss – solo: Arlinda Morava; „Valurile Dunarii” – Iosif Ivanovici; „Sara pe deal” – Vasile Popovici; „Balada” – Ciprian Porumbescu, solo: Geanina Merangiu Saveanu; „Rapsodia I” – George Enescu;  „Viva Bel Canto” – G. Verdi; „Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie” – C. Trailescu, solo: Emanuela Pacu si si bineinteles… un recital de inalta clasa a dat actorul Eusebiu Stefanescu, interpretand cu multa daruire sufleteasca din capodopera ilustrului poet: „Kamadeva”, „Oda in metru antic”, Pe langa plopii fara sot”, „Cu gandiri si cu imagini”, „Dintre sute de catarge”, „Stele in cer”, si incheind cu „Glossa” in aplauzele furtunoase ale publicului care a gustat si delicioasele povestiri, cu mult haz, ale actorului care l-a avut partener de discutii pe Nichita Stanescu prin Bucuresti (unde i-a aratat casuta cu pridvor, fosta locuinta a lui I. Slavici – unde a locuit Eminescu si a compus celebra romanta „Pe langa plopii fara sot”, iar la Chisinau, un alt poet indragostit de Luceafarul Eminescu, Grigore Vieru de la care a primit – in semn de prietenie, avand lacrimi in ochi – un dar – doua sute de euro, spunandu-i: „Dragul meu Eusebiu, aceste foi de hartie… nu sunt bani, sunt s e n t i m e n t e” – sentmente cu care au cumparat vin de Cricova – si tot drumul pana in Romania s-au cinstit numai cu s e n t i m e n t e   f r a t e s t i!).

Concertul s-a incheiat cu indragita compozitie de geniu „Eminescu” a lui Ion Aldea Teodorovici, solo: Alexandra Tariceanu, iar Corala „Divina armonie” in acordurile fanfarei ne-a urat „La multi ani!”. Pe aceasta cale aduc felicitari si multumiri organizatorilor, minunatei gazde, om de inalta omenie, colonelului Valentin Neacsu,  alaturi de toti artistii care si-au dat concursul, fiind sprijiniti de prof. Paula Ciuclea – Presedinte in cadrul Fundatiei „Cavalerii Daciei” si managerul general S.C. Supercom S.A. Bucuresti, diplomat, economist Ionel Ilie Ciuclea.
                                             
Marin VOICAN-GHIOROIU
Bucuresti
27 ianuarie 2011

——————————————-

Cateva poezii personale dedicate evenimentului:

LUI EMINESCU

Drag Poet, iubit Parinte!
Parca nici n-ai fi plecat…
Am ramas cum ne-ai lasat
Cu sperante ne-mplinite.

Parinte drag, Poet iubit,
Langa Dumnezeu sa-mi stai
In poarta sfanta de la Rai,
Caci ai muncit si ai tot trudit,

Marire versului sfant ai dat,
Si-n aur fin cuvantu-ai daltuit –
Cand chipul mamei ai cioplit
Nemuritor prin veac de veac.

Si-n ritmul muzicii ceresti,
Prin armonii nepieritoare,
I-ai pus arome pamantesti
Si murmur dulce de izvoare.

Cadenta timpului ai dat
In simfonii tremuratoare,
Spre glorie nepieritoare
Mandria noastra ai purtat.

Luceafarul si-o Luna plina,
Ni le-ai cantat cu-atata dor
Cu murmur dulce de izvor –
In Doina dulce si sublima…

Poet iubit, parinte drag!
Atatea doine-ai scris
Cand plaiul sfant ai aparat
Cu toti romanii-ai plans.

Cu blanda Miorita ai soptit,
Ai plans, ai ras si ai doinit…
Ca Luceafarul ai stralucit –
Pe ceru-nalt, spre infinit.
 
Ales-ai cuvinte pe inteles
Si-n  in rime-mperecheate,
Simplu, le-ai spus pe toate –
Inobilate-n dulce vers.

Balada dulce ne-ai cantat,
Din frunza, fluier, nai, caval
Si-o dulce limba ne-ai lasat –
Ca o mireasa-n strai regal.
 
Si ai zburat spre infinit
Ca o Pasare Maiastra
Ai trecut marea albastra,
Cu dor nespus  ai patimit.

Poet iubit, parinte drag!
Oriunde-n univers vei fi
Cand stam pe-al casei prag
Al tau ochi ne va privi.

Purtati de ganduri, noi zarim
Luceafarul ce scanteiaza…
Asupra noastra lumineaza –
Intreaga viata, cat traim.

El strajuieste al tarii hotar –
Alaturi de fiinta Ta ce ne stie
Si dor ne e de Marea Romanie
Credem in ochiul tau vizionar!

***

Voievod al limbii romanesti
Daca-i veni sa ne vorbesti,
Cu smerenie as ingenunchea,
Din inima, cu drag ti-as ura:
Sa ne traiesti Maria Ta!
GLOSSA NOUA
(Distinsului, inegalabilului actor Eusebiu Stefanescu)

MOTTO:
„Poet iubit, de cand ai  plecat
In tara nimic nu s-a schimbat!”

„Vreme trece, vreme vine…”
Cu minciuna cat mai tine?
„Toate-s vechi si toate-s toate…”
Se descurca cine poate.
„Ce e rau si ce e bine?”
Cand traiesti viata de caine.
„Tu te-ntreaba si socoate…”
De-ti ajung banii pe moarte.

„Nu spera si nu ai teama…”
Cand politia te cheama
„Ce e val cu valul trece…”
Vorbe-n vant cu apa rece.
„De te-ntreaba, de te cheama…”
Te miri ca la panorama.
„Tu ramai la toate rece…”
Nu un an, de trei ori zece.

Ce le pasa daca tie
Ti s-a stins orice dorinta
La talhari cu-a lor hotie,
N-ai nici mila, nici credinta.

Huzuresc imparateste…
Cu minciuna cat le tine;
Alti flecari, alta poveste
Vreme trece, vreme vine.

Se descurca cine poate –
Cel care a tot furat
De-asa vremi avuram parte,
Si intruna-am indurat
Unii mor, s-au saturat,
Altii dau abil din coate;
Ce-ati crezut ca s-a schimbat?
Toate-s vechi si toate-s toate.

Fratele ce-ti fuse bun
Ani in sir, chiar mama ta
Nu te vor! Asa o spun
Multi tribuni de mahala.
Poti avea pe cin’ sa crezi!
Cand traiesti viata de caine;
De esti treaz, parca visezi –
Ce e rau si ce e bine.

Ca pamantul nu-l mai vrei,
Nici recolta s-o culegi;
Asculti vorbe la misei,
Te caznesti si nu-ntelegi

Sa-ncropesti un parastas
Iti ajung banii de moarte?
Doar atat ti-a mai ramas –
Tu te-ntreaba si socoate.

Ca te apara de rele
Si dreptate tie-ti face,
Te fereste de belele
E activa doar cand tace
Ce  e rau in toate astea?!
Azi politia tie-e mama;
S-o iubesti, asta-i napasta
Nu spera si nu ai teama.

Ca astepti apa sa intre
Iar in matca, intre maluri
Unii spun ca nu ai minte
Marea naste alte valuri.
Vorbe-n vant si apa rece
Din belsug la fiecare
Multi neghiobi pamantul are,
Ce e val cu valul trece.

Ce-a putut ochiul sa-ti vada,
Cate ai sa patimesti…
Ti se pare-o promenada?
Cine-o face, nu ghicesti!

Te-ngrozesti dar nu mai strigi,
Stai mirat la panorama
Nu te misti, ce-ai sa castigi?
De te-ntreaba, de te cheama.

Vezi ca lumea-i trecatoare
Unii si-au iesit din minti,
Caci minciuna-nselatoare –
Tu la prag acum te uiti.
O sa-mi dai cu capu-n grinda
Nu un an…de trei ori zece,
Asta bine o sa-ti prinda –
Tu ramai la toate rece.

Nu un an, de trei ori zece
Stai mirat la panorama;
Vorbe-n vant cu apa rece,
Cand politia te cheama.
De-ti ajung banii de moarte
Cand traiesti viata de caine
Se descurca cine poate –
Cu minciuna cat mai tine.
A FOST UN PAS INAINTE
 
S-a dus NINEL* cu funia de gat,
Fiind aclamat la coborare…
Daca-l urmau cei ce l-au sustinut,
Erau si ei o amintire.
Dar cum sa plece sobolanii,
Cand mai aveau ciolan de ros,
Ca nu mai stii care-s golanii,
Care-a fost sus, nu-l vezi pe jos,
Ci-n varful piramidei cocotat;
Ce-i trebuiesc lui statui,
E senator, e deputat…
Si bani… are destui.

*Lenin (asa-l alintau tipografii de la „Casa Scanteii”)

Marin VOICAN-GHIOROIU

PROIECT EDUCATIV

“INTERFERENTE CULTURALE INTERNATIONALE”
Orice iubitor de muzica are deopotriva nevoie, ca oricare alt om,
de limba, de cuvant, de vorbire
Festivalul- Concurs
“PAUL POLIDOR,,
Sectiuni
Muzica de camera                    Creatie literara   (clasele I-XII)
Proiecte educationale
Avizat,
Inspectoratul Scolar Judetean Buzau       Liceul de Arta  Margareta  Sterian Buzau
Inspector General,                                                               Director,
Prof. Stoian Florina                                          Prof. Stanculeanu Constantin
-Membru al THE ACADEMY OF
INTERNATIONAL INTERFERENCES
<<PAUL POLIDOR>> BUCHAREST-
Fundatia „Paul Polidor” pentru UNESCO
Presedinte,
Paul Polidor – Master in ,,Romania in relatii internationale,,

DIRECTOR MANAGEMENT CULTURAL,
Prof. Ghizdeanu Carmen
Membru al THE ACADEMY OF INTERNATIONAL INTERFERENCES
,,PAUL POLIDOR,, BUCHAREST – ROMANIA  –

Coordonatori proiect, consilieri ai Fundatiei „Paul Polidor”
Sectiunea Muzica de camera
Prof. Duguleana Cristiana
Prof. Atodiresei Veronica
Sectiunea  Creatie literara
Prof. Androne Georgeta- Dir. adj.
Prof. Negoita Eugenia
Sectiunea  Proiecte Educationale
Prof. Nechita Nicoleta             CPPE
Prof. Tudose Veronica             CEAC

THE FOUNDATION <<PAUL POLIDOR>>
FOR UNESCO BUCHAREST – ROMANIA
THE ACADEMY OF INTERNATIONAL
INTERFERENCES <<PAUL POLIDOR>>
Text pentru teritoriul Romaniei
A.Denumirea proiectului:
Festivalul-Concurs „Paul Polidor” de Interferente Culturale Internationale
a.Mesajul:
„In imaginatie si talent sta puterea noastra”
b.Domeniul si tipul de educatie :Management educational si interferente
Educatie artistica
b.Tipul proiectului:  international

B.Aplicantul
-Centrul International de Management Educational si Interferente Culturale,
Liceul de Arta „Margareta Sterian” Buzau al Fundatiei „Paul Polidor”.
-Inspectoratul Scolar Judetean Buzau.
-Fundatia „Paul Polidor” Academia de Interferente Internationale-Bucuresti
-Universitatea Nationala de Muzica  „Ciprian Porumbescu” -Bucuresti
C. Context:
Argument
Acest parteneriat sprijina dezvoltarea unei atitudini creative,pozitive,autonome,
care sa armonizeze prin arta,relatiile cu sine si cu ceilalti.Dorinta noastra este de a stabili
reale punti de comunicare-prin sunet,culoare si cuvant-intre copii, parinti,cadre didactice
si reprezentanti ai comunitatii.

D. Descrierea proiectului:
Obiective specifice
a. Privind copiii implicati in proiect:
-Stimularea creativitatii elevilor din tara noastra,alaturi de talente din alte tari
-Formarea si dezvoltarea creativitatii prin muzica si literatura la nivelul tuturor ciclurilor scolare.
-Incurajarea actului creator literar,ca semn sincer de recunoastere si pretuire atat a talentului copiilor,cat si a pasiunii cadrelor didactice indrumatoare ;

b.Privind cadrele didactice  :
-promovarea domeniului de cercetare si proiectare din invatamantul prescolar,gimnazial si liceal.
-incurajarea cadrelor didactice pentru creearea unui mediu educational care sa favorizeze dezvoltarea sensibilitatii copiilor prin arta literara si prin arta muzicala
c.Privind parintii si ceilalti parteneri educationali :
-constientizarea parintilor cu rolul pe care-l au in educarea copiilor in perspectiva dezvoltarii sensibilitatii lor artistice.
-cresterea implicarii parintilor si a celorlalti parteneri in actiunile promovate de scoala,liceu, pentru creearea unui mediu familial si social pozitiv sanatos.
Grupul tinta
-elevi ai Liceelor de Arta inscrisi in concurs.
-elevi ai claselor I-VIII din tara cu rezultate remarcabile pe linia creatiei literare
-cadrele didactice din invatamantul primar antrenate in derularea unor proiecte educationale.
-cadrele didactice din Liceele de Arta implicate in proiect.

Durata proiectului    2 ani scolari      2010-2012
Contract de colaborare- asociere in participatiune.- Anexa 1
Calendarul activitatilor si regulamentul Festivalului-concurs de creatie literara,de muzica de camera si proiecte educationale + Anexa 2.
Metode si tehnici de lucru
-scriere reflexiva,interpretare artistica,activitati cultural-artistice,
– sectiunea muzica pe formatii (duet,trio,cvartet,cvintet)
Forme de organizare: frontal,in perechi,pe echipe.
-sectiunea proiect: grupuri de lucru parinti-copii
-sectiunea creatie literara-individuala.
Rezultate
-sincronizarea in cadrul formatiilor camerale
-creatii literare,portofolii,prezentari Power-Point
-publicatii ale creatiilor literare si a proiectelor educationale-sinteza in lucrarea Fundatiei Paul Polidor-„Management educational si Interferente”

Resurse umane
– Paul Polidor Presedintele Fundatiei Paul Polidor-Bucuresti
– Prof.conf.univ.dr. Marcel Frandes -Presedintele Juriului,U.N.M. –Bucuresti
-Inspector Paula Mihai – Presedintele Juriului Sectiunea Proiecte educationale
-Profesori Ghizdeanu Carmen,Atodiresei Veronica,Duguleana Cristiana,Coteanu           Maria,Zainia Cornelia, Tudose Veronica, Nechita Nicoleta
-Elevi din clasele I-XII din tara si strainatate
-Parintii elevilor cuprinsi in proiect
-Reprezentanti ai comunitatii locale care pot sprijini proiectul
-Profesori colaboratori din Liceul de Arta-Buzau:  Zecheru Anca,Stelea Emilia,Barbu Cristian,Rosioru Veronica, Costea Nouras, Nedef Elena, Diaconu Mihaela, Coroiu Aurora, Nitescu  Emil , Mitrea  Doina

Parteneri
-Centrul International de Management Educational si Interferente Culturale Liceul de Arta „Margareta Sterian” Buzau al Fundatiei ,,Paul Polidor,,
-Inspectoratul Scolar Judetean Buzau
-Fundatia Paul Polidor,Academia de Interferente Internationale Bucuresti
-Editura Fundatiei ,,Paul Polidor,, Bucuresti
-Universitatea Nationala de Muzica Bucuresti
-Casa de Discuri a Fundatiei ,,Paul Polidor,, Bucuresti

Evaluare
-calitatea interpretarii artistice in ansamblul cameral
-lucrari,potofolii,materiale ilustrate,prezentari PPS
-albume de fotografii,CD-uri
-publicatia Management educational si Interferente Edit Fundatiei Paul Polidor
-diplome,carti,premii.

E.Sustenabilitatea proiectului

-continuarea si extinderea proiectului si in anii scolari urmatori
-realizarea unei cooperari bune intre parteneri.

G. Bugetul proiectului:

-surse de autofinantare si finantare din partea fundatiei

H. Anexe:

-Contract de colaborare-asociere de participatiune.
-Calendarul activitatilor
-Regulamentul de organizare a Festivalului-Concurs pe cele 3 sectiuni
-muzica de camera
-creatie literara
-proiecte educationale.
-Criteriile de evaluare ale proiectelor educationale aflate in concurs
Parteneriate in cadrul proiectului:

Consiliul Judetean Buzau    Gilmeanu Raul

Inspectoratul Scolar Judetean Buzau                  Davidescu Maria
Membru al THE ACADEMY OF INTERNATIONAL
INTERFERENCES „PAUL POLIDOR”
BUCHAREST – ROMANIA

Casa Corpului Didactic Buzau    Vasile Iulian

Biblioteca Judeteana Vasile Voiculescu    Burlacu Sorin

Programul activitatilor din anul scolar 2010-2011
Semestrul I
27 Noiembrie 2010
-Participarea la Festivalul Paul Polidor  Sectiunea Interpretare Instrumentala
Centrul Scoala de Muzica nr.4- Bucuresti
Responsabili:
Prof. Ghizdeanu Carmen

Semestrul II
12 Februarie 2011
– ora 9,30 deschiderea Concursului de Interpretare-sectiunea Muzica de camera
– ora 10,30-derularea concursului.
13 februarie 2011
– Lansari de materiale fonografice si tipografice ale Fundatiei „Paul Polidor”
– Recital sustinut de elevi ai Liceului de Arta Buzau
– Recital cvintetul Caprice- Bucuresti

Programul activitatilor la sectiunile  „Creatie literara” si „Proiecte educationale”
Lucrarile vor fi depuse la sediul Liceului de Arta  M. Sterian Buzau, pana la data de 31 ianuarie 2011, in vederea jurizarii. Participantii din afara judetului Buzau vor expedia proiectul pana in data de 31 ianuarie 2011
In data de 12 februarie 2011 ,ora 10,30,are loc festivitatea de premiere
Persoane de contact pentru relatii suplimentare
Director adjunct prof. Androne Georgeta           tel. 0744.66.24.11
Prof. Nechita Nicoleta
Prof. Tudose Veronica
Prof. Inv. primar  Negoita  Eugenia
Gala  Festivalului  (sectiunea muzica de camera) va avea loc duminica- 13 februarie 2011

I. Sectiunea     Muzica de camera

REGULAMENTUL CONCURSULUI

Conditii de participare
Taxa de participare este de 25 RON si va fi depusa in contul
HVB TIRIAC BANK. FUNDATIA „PAUL POLIDOR” Sucursala IZVOR, B-dul LIBERTATII, Nr.20 bl.3, tronson I si II, sector 5 Cod 050707  BUCURESTI: RO.75.BAC.X.00.00.00.300.188.6000
pana la data de 31 ianuarie 2011, iar fisa de inscriere conform modelului anexat,
precum si o copie xerox  a partiturii vor fi expediate la Liceul de Arta ,,Margareta Sterian,, Buzau. In cazul neparticiparii la concurs, taxa nu se returneaza. Cheltuielile de cazare si masa vor fi suportate de catre participanti.

Adresa
Liceul de Arta „Margareta Sterian”-Buzau,str. Bucegi,nr.6

Desfasurarea concursului
Concursul este deschis tuturor elevilor liceelor de arta si scolilor de muzica din tara si din strainatate.
Concursul se va desfasura intr-o singura etapa, constand in interpretarea unei piese cu minutaj prevazut pentru fiecare ciclu, dupa cum urmeaza:
Clasele I-IV      -5 minute
Clasele V-VIII   -8 minute
Clasele IX-XII   -15 minute
Concursul prevede premii pentru fiecare formatie si un singur premiu special pentru cea mai buna interpretare
Notarea formatiilor se va face de la 1 la 10, pe baza urmatoarelor criterii:
-respectarea textului muzical
-realizarea tehnica
-realizarea artistica
-personlitatea interpretilor
Juriul isi rezerva dreptul de a nu acorda toate premiile.
Hotararile juriului sunt definitive si inatacabile.

******************************************************************************

Sectiunea Creatie literara

Regulamentul concursului
-TEMA CONCURSULUI :    Cantec de nea venit din amintiri…
-lucrarile vor avea maxim o pagina si vor fi tehnoredactate in format A5 la 1 rand, cu margini egale de 2 cm, folosind Times New Roman si diacritice
IN FORMAT ELECTRONIC pe cd
-fiecare lucrare va fi insotita de o fisa de inscriere care va cuprinde urmatoarele date personale ale concurentului:  numele si prenumele, clasa, scoala, adresa scolii, numele si prenumele profesorului coordonator, numar de telefon contact.
-lucrarile vor fi depuse la secretariatul Liceului de Arta Margareta Sterian, Buzau, str.
Bucegi, nr.6 pana la data de 31 ianuarie 2011.
-Taxa de inscriere a fiecarei lucrari este de 30 RON, reprezentand contravaloarea unei carti cu titlul Management educational si interferente , in care vor fi publicate creatiile literare ale elevilor castigatori.
Nota: Copiii parintilor care fac dovada directionarii pe 2011 a 2% din impozit catre Fundatia „Paul Polidor” participa la aceasta sectiune GRATUIT.
-Jurizarea se va realiza pana la data de 10 februarie 2011  de catre o comisie formata din
inspectori de specialitate si profesori cu gr didactic I.
*******************************************************************
Sectiunea Proiecte educationale

Regulamentul concursului

Criterii de redactare
-fiecare proiect trebuie sa fie avizat de Inspectoratul Scolar Judetean Buzau si va fi prezentat sub forma unui portofoliu, cuprinzand obligatoriu si fotografii cu aspecte din activitatile desfasurate cu elevii.
-fiecare proiect va fi redactat conform structurii aprobate de MECTS  (vezi anexa)
-fiecare portofoliu va fi insotit de un CD care sa cuprinda
– o prezentare Power Point de 5-7 min.
– o sinteza a proiectului de maximum 2 pagini tehnoredactate in format A5
la 1 rand, cu margini egale de 2 cm, folosind Times New Roman, 12  si diacritice.
Criterii de evaluare    Vezi Anexa 1
Conditii de participare
-Proiectele pot avea unul sau mai multi coordonatori, taxa de 30 Ron achitandu-se individual, cu exceptia cadrelor didactice ce fac parte din aceeasi familie.
-fiecare participant trebuie sa trimita prin posta, in afara lucrarii si a fisei de inscriere si un plic A4 autoadresat.
-portofoliile insotite de CD vor fi depuse la sediul Liceului de Arta Margareta Sterian str. Bucegi nr.6 pana la data de 31 ianuarie 2011 –dir.adj. prof. Androne Georgeta
– participantii din afara judetului Buzau vor expedia portofoliile pana la 31 ianuarie 2011.
-coordonatorul fiecarui proiect declarat castigator va achita, in plus, suma de 60 Ron, reprezentand contravaloarea a doua lucrari Management educational si interferente  in care vor fi publicate sintezele proiectelor aflate pe CD.

-Nerespectarea prevederilor prezentului Regulament de concurs atrage dupa sine eliminarea lucrarii/proiectului din concurs.

-Jurizarea se va realiza pana la data de 10 februarie 2011  de catre o comisie formata din
inspectori de specialitate si profesori cu gr didactic I.
-Deciziile juriului sunt definitive. Nu se accepta contestatii.
Pentru informatii suplimentare se pot contacta organizatorii acestui  festival-concurs:
Dir.adj.prof.. Androne Georgeta     tel 0744662411    e-mail        androneart1@yahoo.com
Prof.Nechita Nicoleta                       tel 0742482328                     nicoletanichita@yahoo.com
Prof. Tudose Veronica                      tel 0723577570      tdsveronica@yahoo.com
Prof. Inv. primar. Negoita Eugenia  tel 0726364559                       eu_enya66@yahoo.com

CRACIUN DE VIS 2010

CASA DE CULTURA A SINDICATELOR GALATI – ROMANIA
Teatrul Dramatic “Fani Tardini” Galati va invita in data de miercuri 22 decembrie 2010, ora 17.00. Craciunitele noastre, dar si fete imbracate in costume populare si mascotele cunoscute Puiul si Soricelul va vor intampina in foaierul Teatrului Dramatic “Fani Tardini” pentru un mare spectacol de muzica, dans, poezie si multe alte surprize.
Locatia: Teatrul Dramatic “Fani Tardini”. Va invitam sa petreceti Sarbatoarea Craciunului alaturi de noi in spectacolul:  “CRACIUN DE VIS 2010”

– un dar de suflet pentru toti copiii de Mos Craciun de la …C. C. Sind.Galati. Vor dansa si canta pentru public  toti elevii cursanti de la Casa de Cultura a Sindicatelor Galati, spiridusii se vor bucura alaturi de voi de un bradut frumos imbodobit si o sa va spuna povesti.

Coordonatori proiect: Angela Baciu – scriitor, consilier cultural C.C.Sind.,Andreea IGNAT – instructor/coregraf si Mariana ONOFREI – instructor pian, alaturi de intreaga echipa de la CCSind.Gl si cu sprijinul Directorului nostru ec. Ovidiu Ioan Manole

Povestitorul/prezentator:  Angela Baciu

– Spectacolul este conceput ca o poveste magica de iarna cu personaje de poveste, ingeri, spiridusi, reni si Mos Craciun, un povestitor si un urias brad impodobit, iar copii  cuminti vor primi bomboane si covrigei
– Spectacolul va curinde:
            *  muzica usoara, populara, poezii si fabule, dansuri moderne, contemporane, hip-hop
            * vor putea fi vazuti pe scena: cunoscutele ansambluri de la C.C.Sind.Gl “Tinere talente”, “Dolls”, “Kristal”, “Black Dance”, “Angelli”, “Electrik”, corul de la “Estrada Copiilor”
            * momente de muzica instrumentala pian: Tudor Manole, Alexandra Manolache, Ana Bratu, Robert Bancila, Alexandru Bejan – instructor Mariana Onofrei
            * dans sportiv/de societate – cu participarea talentatilor dansatori Beatrice  Elena Axinte  si Razvan Manolache de la Clubul Sportiv “Acanta” Galati
            * vor canta: Sorina, Denisa, Diana, Sebastian, Alexandra, Mitzura, Daniela, Andreea, Razvan, Analisa, Diana, Dora, Alexandra, Laura, Ramona, s.a. acestia fiind solistii de la CCSind.Gl – copii extrem de talentati, muncitori, frumosi.
            * in deschiderea si inchiderea spectacolului va dansa si va canta chiar instructoarea de la CCSind.Gl – d-ra Andreea Ignat
            * Angela Baciu – scriitor/consilier CCSind.Gl va fi prezentatorul/povestitor al spectacolului si va pregati pentru spectatori si un deosebit moment poetic de sarbatori
– pentru a vedea toate surprizele spectacolului nostru CCSG invita pe toti galatenii si turistii ce vor trece prin orasul de la Dunare  la  un minunat spectacol de iarna.
 
Mesaj: cu aceasta ocazie C. C. Sind. Gl  multumeste tuturor partenerilor media pentru promovare, multumeste colaboratorilor, institutii publice, oficialitati, scoli, licee pentru parteneriat cultural, presa scrisa si on line locala, nationala si internationala si ii asteapta pe toti copiii cu varste cuprinse intre 4 – 18 ani sa se inscrie la cursurile noastre de dansuri, canto, pian, orga si ureaza tuturor un calduros
                                   “La multi ani!”
Atentie: Intrarea este libera  pentru toata lumea!!!!!!!! 
 
Angela BACIU

Logos School of Music – scoala romaneasca de muzica din Chicago

In primavara anului 2006, in Niles, Illinois – o suburbie nordica a metropolei Chicago, lua fiinta singura, probabil, scoala romaneasca de muzica de pe continentul nord-american. Denumita Logos School of Music, aceasta este parte integranta din Logos Christian Academy, o institutie de invatamant romaneasca privata. A fost fondata in 1994, iar acum in cadrul ei sunt educati peste 150 de copii, incepand de la varste prescolare si terminand cu cei din clasa a 12-a de liceu.
Scoala romanesca de muzica este o pepiniera de viitori muzicieni, in care tinerii americani din familii de origine romana, dar nu numai ei, invata primele note muzicale, avand oportunitatea de a studia unul din numeroasele instrumente care alcatuiesc o orchestra de muzica. Daca la inceput existau doar 15 elevi si 7 profesori de muzica, in prezent numarul lor a crescut la 70 de studenti si peste 20 de instructori de muzica. O parte din acesti profesori sunt absolventi ai unor prestigioase universitati americane de profil din zona Chicago, precum Roosevelt University, Northwestern University, DePaul University sau Northern Illinois University, in timp ce altii sunt absolventi de ai Academiei de Muzica din Bucuresti, sau ai Conservatorului George Enescu din Iasi. Unii din acesti profesori activeaza si in institutii de profil din zona, precum Chicago Symphony Orchestra, Civic Orchestra, sau Chicago Symphony Choir.
Elevii care studiaza aici muzica sunt atat de nivel de scoala primara, cat si de liceu. Printre disciplinele care pot fi studiate se numara: istorie si teorie muzicala, activitate componistica, dirijorat, imnuri sau cantare bisericeasca. Programele oferite pentru incepatori sau avansati sunt atat de interpretare instrumentala, cat si de interpretare vocala. Elevi au oportunitatea sa isi exerseze aptitudinile muzicale in cele 15 ansambluri corale si instrumentale pe care scoala le are.
Seriozitatea si munca riguroasa a profesorilor si a elevilor le-a oferit acestora din urma sansa de a studia mai departe aceasta disciplina in diferite universitati din zona Chicago. Totodata munca lor a dat roade, fiind rasplatita la diferite concursuri de muzica, statale si nationale la care au participat.
Pe langa interpretarile din cadrul corurilor bisericilor romanesti din zona, acestia sunt invitati sa faca miniconcerte sau recitaluri pentru persoane de varsta a treia din unele aziluri de batrani, sa participe in diferite misiuni in afara Statelor Unite, sau la numeroase alte evenimente artistice comunitare. Pe langa acestea, Scoala de Muzica Logos organizeaza anual patru concerte majore. Cel mai popular, devenit deja o traditie in ultimii ani, este Concertul de Craciun, la care participa atat corul, cat si orchestra simfonica.
Anul acesta cei care doresc sa participe la concert sunt asteptati pe 11 decembrie, ora 7:00 p.m., la Romanian Baptist Church 484 Northwest Hwy, Des Plaines IL 60016
Marian Petruta

RECITAL DE PIAN LA PATRU MAINI

By Vavila Popovici
Raleigh, North Carolina
„In muzica instrumentele joaca rolul culorilor folosite de pictor.”
(Honoré de Balzac)
E toamna. Noiembrie. Luna ce pare fara inceput si fara sfarsit, un timp trecator. Luna a culorilor ce alcatuiesc superbe tablouri puse in evidenta de lumina calda, blanda dar puternica a soarelui. Coroanele copacilor au diferite nuante. Rosul se amesteca cu galbenul, cu maroul si verdele, cel pe cale de disparitie. Lumina zilei scade vazand cu ochii. Toata bucuria din suflete existenta pana acum, trece fara sa vrem in acordul unor game minore, privind cum se desprind frunzele din copaci. Vorba poetului: „Proasta mai e toamna!/ Spus-am totdeauna./ Frunzele le pierde/ una cate una…”
Strabatand drumul cu masina, printre copacii care strajuiesc soseaua, vedem lumini ce se aprind, intunericul serii cuprinzand in bratele sale toata aceasta superba natura, spre a o odihni, a-i pastra culorile peste noapte. Si cineva spunea ca pictura cere spatiu, muzica – timp „si cu toate acestea actul vederii este temporal, iar conceptul muzicii este spatial.”
Si daca este toamna, ne vom ascunde intr-o sala de concerte, sa simtim acel „concept spatial”, in sala Reynolds Industries Theater a Universitatii Duke din Durham – Carolina de Nord. Vom asculta Recitalul de pian la patru maini a doi pianisti.
Inainte de aparitia celor doi pianisti pe scena, am privit pianul si gandul mi-a fugit pentru cateva clipe la cel mai indepartat stramos al sau, monocordul, instrument folosit de filosoful si matematicianul grec Pitagora, pentru masurarea intervalelor si pentru a demonstra faptului ca inaltimea sunetului este invers proportionala cu lungimea coardei. Asemenea oamenilor, instrumentele au stramosi si au cunoscut evolutia in timp. Astfel a aparut in final pianul, iar omul cu ajutorul lui a putut sa-si exprime frumusetile sufletului, fanteziile imaginative. A aparut si a cunoscut doua forme de utilizare: cea in care ambii instrumentisti folosesc un singur instrument si cea in care fiecare pianist are propriul instrument. Punctul de plecare in seria recitalurilor de pian la patru maini este considerat acela in care Wolfgang Amadeus Mozart impreuna cu sora sa, au interpretat pentru prima data in public la Londra o Sonata. Seria de recitaluri a continuat cu lucrari pentru pian la patru maini compuse si interpretate de Johann Christian Bach, Mutio Clementi si Ludwig van Beethoven.
Suntem in ziua de 14 noiembrie 2010.
Pianistul brazilian Arnaldo Cohen locuieste acum in Statele Unite, are o reputatie bine meritata, uimind audientele cu autoritatea si virtuozitate sa muzicala. Aflam ca este deseori invitat ca solist al marilor orchestre precum cea din Philadelphia, Cleveland si Filarmonica din Los Angeles.
Tanara solista Nareh Arghamanyan, in varsta de numai 21 de ani este nascuta in Armenia, a studiat la „?coala de muzica Ceaikovski” din Erevan, urmand apoi studiile la Universitatea de muzica si Arte performante din Viena.
Prima parte a concertului Duo-ul pianistic la patru maini a cuprins Sonata in D Major de Wolfgang Amadeus Mozart: Allegro, Andante, Alegro molto si Fantezia in F Minor, Op.103 de Franz Schubert: Allegro molto moderato, Largo, Allegro vivace.
A doua parte a recitalului a cuprins Suvenirs, Op. 28 de Samuel Barber: Hesitation tango, Galop; Ma mère L’oye de Maurice Ravel; Doua dansuri slave de Antonin Dvorak.s
Wolfgang Amadeus Mozart, muzician austriac din secolul XVIII, violonist, pianist, dirijor si compozitor austriac, reprezentant al clasicismului vienez a scris concerte pentru vioara si pentru pian, opere: La Finta Giardiniera, Rapirea din Serai, Nunta lui Figaro, Don Giovanni, Cosi fan tutte, Flautul fermecat. Dar si simfonii, cvartete de coarde, sonate pentru vioara si pian, muzica religioasa. Piesa interpretata de cei doi pianisti – Sonata in D Major – a stralucit, ca de altfel toate lucrarile lui prin sentimentul pasionant al dragostei de viata, de oameni. Entuziasmul sufletului insetat de dragoste, de fericire si lumina, invesmantand tristetea in frumusetea sonora a gamei majore, a fost redata cu maiestrie in dialog si sincronizare, de catre cei doi pianisti.
Franz Schubert, compozitor austriac din secolul XVIII, straluceste prin romantismul sau. Creator al liedului modern (600 de lieduri), a mai scris simfonii, uverturi, opere, lucrari pentru diverse formatii, printre care si piese pentru pian, la doua si patru maini. Mi-a placut in mod deosebit aceasta piesa – Fantezia in F Minor, Op.103, toate cele trei parti avand ca tema a sufletului melancolia. Mainile celor doi pianisti se ridicau precum aripile unor pasari pregatite pentru avantul zborului, urmand un puternic, generos  Largo si in cele din urma –  Scherzo-ul clocotitor cu caracter dramatic. Superb!
Samuel Barber, compozitor american al secolului  trecut  are o muzica melodica, bogata in textura si libera in ritm. Suvenirs, Op. 28, cele doua dansuri au fost intr-adevar melodioase, cu ritmuri diferite, primul de tangou si al doilea de galop.
Maurice Ravel – reprezentant al muzicii franceze din secolul XX, compozitor  indeosebi al pieselor pentru pian, cu indraznelile lui inovatoare, a reusit cu piesa Ma mère L’oye sa ne faca sa ascultam o muzica ritmica, plina de colorit muzical divers, scrisa pentru si despre copii.
Antonin Dvorak, compozitor ceh al secolului XIX a scris piese vocale, instrumentale, corale, concerte, dansuri slave, uverturi, serenade, suite, poeme simfonice, opere, simfonii.  Superbe cele Doua dansuri slave, cu ritm de mazurca, dar si cu elemente dumka (dans melancolic Ucrainian). Continutul liric al acestei muzici a fost bine ales pentru final, impresionand auditorii, iubitori ai muzicii clasice.
Cei doi pianisti au demonstrat o interpretare plina de virtuozitate. Pianistul Arnaldo Cohen, din sufletul sau, prin degetele sale, ne-a transmis emotia partilor lirice ale pieselor, dar si virtuozitatea – usurinta tehnica a executiei interpretative a partilor care au necesitat maiestrie. Pe drept cuvant, tanarul regizor Steve Smith l-a caracterizat ca fiind „Un model de echilibru si imaginatie”. Am apreciat de asemenea tenacitatea si daruirea tinerei pianiste. Pianistii au fost indelung aplaudati.
Am iesit din cladire entuziasmati, intampinati de mirosul toamnei, de linistea si melancolia ei blanda. Priveam copacii si ma gandeam la cateva fraze scrise de cineva: „Daca n-ai vazut niciodata copacii batand din palme si muntii cantand, nu este pentru ca asa ceva nu se intampla. Roaga-L pe Dumnezeu sa-ti deschida urechile si ochii si atunci vei putea reintra in simfonia creatiei.” Frumoasa toamna in Carolina de Nord! ?i ma mai gandeam la toamna vietii. Daca… ar fi lipsita de furtuni, ar putea fi placuta, lunga, chiar fermecatoare.

REGAL LA OPERA!

Mihaela Dordea
Vineri, 22 octombrie, Opera Nationala Bucuresti parea locul in care cu multi ani in urma, paseam cu grija. Paseam cu emotie. Multa lume chiar de la intrare. In general, lume buna. Mai erau, desigur si personaje pe care le intalnesti cum se iveste o ocazie sa poata vedea ce se intampla in jur, dar mai ales sa se faca remarcate, chiar daca nu au nici un motiv.
In rest, asa cum ma asteptam cu totii eram patrunsi de o vie emotie, culmea, sincera, pentru ca in seara aceasta aveam o noua intalnire cu Verdi, „signor maestro” si a sa nemuritoare La Traviata.
Povestea Violettei Valery a impresionat zeci si zeci de generatii care au lacrimat in batiste la finalul dramatic al frumoasei traviate.
Tema operei este aparent simpla. Un tanar de familie buna, Alfredo Germont, se indragosteste de frumoasa Violetta la balul pe care controversata doamna il da cu ocazia intoarcerii sale la Paris. Sentimentul fiind reciproc, lucrurile evolueaza astfel incat, in actul doi, ii gasim pe cei doi tineri undeva in apropierea Parisului, locuind impreuna, fericiti si cu sentimente din ce in ce mai puternice.
Violeta insa, nu avea destui bani pentru o viata de lux. Isi vinde trasura si bijuteriile pentru a acoperi cheltuielile. Alfredo afla si pleaca si el la Paris sa faca rost de bani. In acest timp, Violetta primeste vizita batranului Giorgio Germont, tatal iubitului ei, care ii cere sa il paraseasca pe Alfredo, pentru binele familiei. Sora tanarului urma sa se casatoreasca, iar reputatia Violettei ii crea probleme. Urmeaza despartirea, pentru ca ea se va sacrifica pentru binele familiei Germont, apoi o revedere dramatica la o alta petrecere , intre cei doi iubiti, totul sfarsind cu boala Violettei agravata acum, o tuberculoza, si moartea ei in bratele lui Alfredo, care afla, prea tarziu adevarul , chiar de la tatal sau, framantat de remuscari.
Ei bine,Verdi nu ne spune doar o poveste. El a fost profund impresionat de ceea ce ascundea Violetta in interiorul sau, de drama sufletului unei femei indragostita, obligata de imprejurari sa isi paraseasca iubirea, fara sa poata face cunoscut adevarul, pentru ca a promis si pentru ca pe atunci, onoarea avea o mare insemnatate, chiar si pentru o „traviata”(intretinuta, femeie de moravuri usoare, it).
Signor maestro si-a propus sa nu esentializeze subiectul in sine, ci partea profunda, zona sensibila, psihologica, partea de suflet a personajului sau. A lucrat mult cu Francesco Maria Piave, autorul libretului, atat cat a fost nevoie pentru a reusi. Daca pana vineri am fost impresionata de poveste, si am vazut Traviata de nenumarate ori, ei bine, vineri m-a captivat, m-a subjugat Violetta Valery. Publicul din sala Operei a ramas pur si simplu fermecat de ceea ce vedea si mai ales auzea pe scena, de modul de interpretare a celei  care a dat viata personajului si a reusit sa fie, sa ne faca sa simtim, ca acolo, in fata noastra, se desfasoara cu adevarat, destinul greu de poveri al Violettei: soprana Irina Iordachescu.
De la Callas nu am mai auzit o astfel de voce, o astfel de interpretare! Vineri, 22 octombrie, marea triumfatoare a serii a fost tanara soprana care a demonstrat din plin speciala sa clasa de solist liric si de tragedian. Cu o voce de exceptie, Irina a facut sa transpara cele mai emotionante momente ale personajului sau, asa cum si-a dorit Verdi, cu cele mai mici detalii sufletesti.
Irina Iordachescu are o linie interpretativa cu patrunzatoare subtilitati in aprofundarea dimensiunilor psihologice ale personajului sau. Ea a descoperit cele mai intime detalii ale Violettei si a transpus totul cu un mare rafinament, cu sensibilitate si in acelasi timp cu o forta extraordinara de expresie.
Soprana are un glas special, lucrat, dar lucrul s-a facut pe un suport deja existent, pentru ca Irina are ceva in interior, se simte la momentele cheie, nuante fine, un gen de puritate a cantului cum rar intalnesti, mai ales in aceste vremuri.
Vineri seara, Irina Iordachescu a reusit sa produca noi emotii publicului prezent in sala, prin freamatul sau interior, dar mai mult prin calitatile sale vocale care au incantat un public ce a ovationat indelung si in timpul dar mai ales la finalul unui spectacol in care frumoasa soprana a dominat si artistic si prin personalitatea puternica pe care ne-a dezvaluit-o cu sau fara intentie, dar demna de toate omagiile. Bravo Irina! Un debut plin de triumf, asa cum anticipam.
Alaturi de eroina serii, au contribuit cu prestatia artistica, colegii ei de scena Marius Manea, Eugen Secobeanu, Sidonia Nica, Valentin Racoveanu, Vasile Chisiu, Daniel Filipescu, Ruxandra Ispas, Stefan Schuller, Constantin Negru si Alin Manzat, avand sustinerea orchestrei condusa de dirijorul si compozitorul Cornel Trailescu. Trupa de balet si corul, remarcabile si de data aceasta.
Nu pot sa nu remarc faptul ca prezenta Irinei in Violetta a fost covarsitoare, colegii ei fiind la fel de impresionati.
Astept cu nerabdare urmatoarele reprezentatii avand in centru pe soprana Irina Iordachescu, a carei voce va face istorie in lirica romaneasca.
„ In muzica, la fel ca in dragoste, trebuie sa fii, in primul rand, sincer”. –spunea Verdi. Si Irina este!

MUZICA, DOAR MUZICA

Il apreciez foarte mult pe Paul Ciprian Surugiu ca OM caruia ii pasa si iata-ma asternand pe hartie cateva ganduri. Am ascultat si ascult tot ceea ce Paul interpreteaza, cantece de muzica usoara, populara, colinde si versuri, si cu interes, iar nu o data, ca atunci cand am ajuns la „Seara de Craciun”, „Casa parinteasca”, „Prin straini m-a dus visarea”, „Sarut, femeie, mana ta”, „Ce seara minunata”, „Elena”, „Astazi este ziua mea”, „Muzica e viata mea”, „Cantati cu mine!”, „Clar de luna”, „Cantec pentru romani”, cu o emotie tulbure.
Paul Ciprian Surugiu – FUEGO canta cu sufletul, canta ceea ce simte, canta romaneste, canta asa cum vorbeste. Este exact ceea ce simti ascultand cantecele sale.
Pot sa va spun ca nu sunt cantece de dragoste aceste versuri pline de lirism si puse pe muzica. Este – daca vreti – ceva mai mult, sunt cantece care apartin unui melos ancorat in vastitatea unor trairi sedimentate si apoi filtrate din adancurile insondabile ale acelui suflet pe care-l purtam cu totii, dar unde nu toti au acces sau ragaz sa-l cerceteze.
Muzica e viata mea, ne spune Paul. Canta si va canta! Fiecare zi este un cadou daca Paul Ciprian Surugiu – FUEGO poate sa deschida ochii, sa se concentreze pe amintirile frumoase, amintiri pe care le-a adunat de-a lungul anilor. Aceasta este ca un cont in banca, iei de acolo exact ce ai adunat. Sfatul lui este sa faceti la fel toti cei care il iubiti, voi care sunteti timpul insirat pe generatii! Sa adunati multa fericire si tot ce e frumos in contul vostru de amintiri si sa le multumiti la fel cum le multumeste FUEGO celor care au contribuit la contul lui de amintiri, unde si astazi strange si mai strange.

Nici daca ar fi copilul meu nu l-as iubi mai mult.
DAR
Lui Paul Ciprian Surugiu – FUEGO, cu pretuire
Azi cu pana si cuvantul
Astern gandurile mele,
Ca sa afle-ntreg pamantul
Doruri, vise ardelene.

Randuri scrise pe hartie
Oamenii sa le citeasca,
Dincolo de timp sa stie
Limba noastra romaneasca.

E dovada cea mai sfanta
Prin care vreau sa se afle
Ca in viata asta scurta
Tuturor le-oi fi aproape.

Este tot ce poate gandul
Voua sa va las in dar:
Dragostea, versul si cantul,
Numele de ardelean.

Rodica Elena LUPU
Scriitor, poet