Centrul Cultural Român
Portland * Oregon
Mesagerul Românesc
Sâmbătă & Duminică, 18 & 19 Mai 2013 (Ora 1.00 pm la 7.00)
Vă invită la: Continue reading “Invitatie la Festivalul Florilor din Portland, Oregon”
Portland * Oregon
Mesagerul Românesc
Sâmbătă & Duminică, 18 & 19 Mai 2013 (Ora 1.00 pm la 7.00)
Vă invită la: Continue reading “Invitatie la Festivalul Florilor din Portland, Oregon”
Sub acest titlu, a aparut, de curand, la Editura SEMNE din Bucuresti un interesant volum, bilingv, semnat de binecunoscuta interpreta de muzica populara romaneasca Floarea CALOTA. Versiunea engleza a lucrarii este semnata de Liliana URSU. Cartea beneficiaza de o consistenta parte ilustrativa, toate costumele reproduse fotografic in volum apartinand autoarei acestuia.
Prin aceasta lucrare de sinteza, scrisa deopotriva cu sufletul, dar si proband o fina cunoastere a domeniului abordat si o greu de banuit competenta in plan stiintific, Floarea CALOTA se dovedeste nu doar o autentica interpreta a melosului popular, ci si un intelectual de elevata tinuta.
Dupa ce urmareste, cu o impresionanta trimitere la diverse surse documentare , evolutia costumului popular din zona etnofolclorica pe care o reprezinta prin cantec, incepand din perioada romana si pana mai aproape de vremea noastra, Floarea CALOTA trece la prezentarea, cu ilustrari adecvate, a principalelor piese ce alcatuiesc costumul popular romanesc, costum pe care nu odata l-au imbracat inclusiv capete incoronate din istoria acestui pamant .
Floarea CALOTA nu face doar o descriere sumara a acestor piese de costum popular, ci ofera, tot cu trimiteri bibliografice consistente, date cu privire la forma acestora, la decoratiunile pe care le au, dar si la semnificatiile lor pentru cei care le-au folosit sau le folosesc. Avand in vedere ca autoarea opereaza adesea cu o serie de termeni mai putin uzitati in limbajul cotidian, in finalul studiului sau Floarea CALOTA adauga un extrem de util, in opinia noastra, „Indice explicativ al unor termeni”. Si de aceasta data, autoarea, pentru a fi mai convingatoare, face trimitere la bogatul material ilustrativ ce insoteste volumul, dand astfel posibilitate cititorilor sa vada concret sensurile exacte ale termenilor folositi.
Mi-as permite, in finalul acestei succinte prezentari, sa fac referire si la traducerea acestei lucrari. Liliana URSU, cunoscuta pentru talmacirile sale literare in si din limba engleza, a fost pusa in fata unui demers deloc comod, pentru ca, nu odata, autoarea volumului opereaza cu termeni si notiuni destul de dificil de tradus in limba engleza, cu atat mai mult cu cat obiectele sau costumele respective au un specific strict romanesc si o arie de raspandire circumscrisa doar teritoriului nostru national. Cu toate acestea, Liliana URSU se dovedeste a fi o avizata traducatoare. Demersul ei este cu atat mai laudabil cu cat, prin eforturile facute, ea da posibilitate cititorului din spatiul anglo-saxon sa ia cunostinta despre valori specifice spiritualitatii romanesti, iar Floarei CALOTA sa isi faca cunoscuta lucrarea cititorilor si specialistilor straini interesati de valorile culturii si civilizatiei noastre strabune. Gratie eforturilor distinselor autoare, iata ca inca o pagina, incitanta si extrem de valoroasa de spiritualitate romaneasca se deschide spre lume intr-un dialog firesc, sub semnul artei, al civilizatiei si culturii perene.
Sincere felicitari prietenei si colegei mele de cantec Floarea CALOTA, dar si traducatoarei volumului, doamna Liliana URSU, pentru acest demers cultural important si util!
Prof. Sava NEGREAN BRUDASCU
O floare firava de mar ce freamata in lina adiere a vantului starnit pe dealurile Curtisoarei, localitate situata pe malul stang al Oltului, doi ochi albastri senini ca azurul cerului, o voce de exceptie ce face sa vibreze fiecare particica a sufletului de roman: Emilia Dorobantu se iveste ca o perla a cantecului oltenesc, care printr-o munca, de acum titanica se va alatura siragului de nestemate ce stralucesc in arealul muzicii populare romanesti
La numai 17 ani Emilia Dorobantu reuseste sa ridice publicul in picioare la toate concursurile si festivalurile nationale dar si la reprezentatiile internationale.
Eleva a Colegiului National „Radu Greceanu” din Slatina, membra a Ansamblurilor Folclorice „Flori de mar” din Curtisoara si „Hora” din Draganesti-Olt si absolventa a Scolii Populare de Arte si Meserii Slatina solista, avandu-i ca profesori de canto pe domnul Fieraru Marius Arald si doamna Silinescu Maria Deniza, aduce bucurie in sufletele romanilor prin cantecul popular interpretat cu maiestria si virtuozitatea unui artist autentic.
Debuteaza ca dansatoare in cadrul Ansamblului Folcloric „Flori de mar” din Curtisoara, infiintat de doamna invatatoare Pirna Mariana si sprijinita indeaproape de parinti sai Dorobantu Dumitru si Dorobantu Marinela, remarcandu-se ca solista vocala in anul 2004 cu ocazia unui turneu in Franta. Din acel moment vocea sa de exceptie atrage atentia personalitatilor din domeniul folclorului si din 2006 pana in prezent evolutia ei scenica este incununata de noi si noi succese.
Profesor de canto si realizator de emisiuni culturale la TVR Bucuresti doamna Maria Tanase Marin, giuvaergiul care cu migala si daruire s-a preocupat de slefuirea acestei perle culese de pe malul Oltului, timp de doi ani a trudit alaturi de tanara solista pentru a-i defini un stil aparte in paleta cantecului popular romanesc.
Astfel, participa la o serie de festivaluri si concursuri de folclor unde obtine numai Premiul I sau Marele Premiu:
– 2006 – Premiul I – Festivalul international „Cantecele Dunarii”, Ianca, judetul Olt;
– 2007 – Premiul I – Concursul National „Doine si balade”, Draganesti, judetul Olt;
– 2008 – Premiul I – Concursul de Folclor „De dor de primavara”, Caracal, judetul Olt;
– 2008 – Premiul I – „Dobroge, mandra gradina”, Eforie, judetul Constanta;
– 2009 – Marele Premiu „Irina Loghin”, Valenii de Munte, judetul Prahova;
– 2009 – Marele Premiu – „La izvor de cant si dor”, Lipova, judetul Arad;
– 2009 – Premiul I – Cant si joc pe Hartibaci”, Agnita, judetul Sibiu;
– 2009 – Marele Premiu – Cantecele romanilor de pretutindeni”, Drobeta Turnu Severin;
– 2009 – Marele Premiu – „Floarea dorului”, Festivalul National de Folclor, Hunedoara;
– 2009 – Marele Premiu – „Datini”, Sighisoara, Mures;
– 2009 – Marele Premiu – „Strugurele de aur”, Jidvei, judetul Alba;
– 2009 – Premiul I – „Maria Tanase”, Craiova, judetul Dolj;
– 2010 – Marele Premiu – „Muresule apa lina”, Ludus, judetul Mures;
– 2010 – Marele Premiu – „Elena Roizen”, Ovidiu, judetul Constanta;
– 2010 – Festivalul de Folclor Mamaia 2010 – Marele Premiu „Mamaia” si Premiul Presei, Mamaia;
– 2010 – Marele Premiu – „Maria Lataretu”, Targu Jiu, judetul Gorj;
– 2010 – Marele Premiu – „Natalia Serbanescu”, Tulcea.
Pentru viitor, tanara solista si-a propus sa termine cursurile Colegiului National „Radu Greceanu“, fiind in prezent eleva in clasa a XI-a, apoi sa urmeze Universitatea Nationala de Muzica Bucuresti, profilul canto clasic si opera, urmand sa imbratiseze o cariera intr-un teatru liric sau la opera. Desi isi doreste cu ardoare sa ajunga la Opera din Viena, nu va renunta niciodata la muzica populara pe care o considera ca fiind cea mai aproape de inima sa, pe care o simte vibrand la fiecare contact cu scena dar si la sunetul instrumentelor din tarafurile care o insotesc la toate spectacolele.
George Smarandache
Slatina, 2010
INTERVIU CU POLINA MANOILA
realizat de Rodica Elena Lupu
Dupa ce a cutreierat pamantul si i-a admirat minunatiile, POLINA MANOILA tot mai crede ca cel mai frumos dar pe care i l-a facut Divinitatea este locul natal, cu neasemuitele lui campii, pasari si izvoare Tismana, Gorj, unde binecunoscuta interpreta de muzica populara a vazut lumina zilei la 4 noiembrie 1945. Amintirea ropotelor de aplauze din salile de spectacole ale lumii nu fac cat amintirea plugului tras de boi cu care inca se mai ara in anii copilariei ei. Aceste preferinte sunt semne ale bunei-cuviinte, semne care tradeaza un caracter ales si o sensibilitate deosebita cultivate de parintii care au stiut sa-si educe frumos cei sase copii (dintre care, acum, mai traiesc doar patru). Unul din frati este operator de imagine si, la fel cu Polina, s-a stabilit in Bucuresti. Sora si celalalt frate au ramas in Gorj. Aproape toti din familia artistei au avut voce mama, bunica, sora, care a si cantat o scurta perioada de timp, si toti fratii.
Polina Manoila si-a descoperit talentul inca din scoala primara. Familia, mai ales mama, dar si toate prietenele din sat au incurajat-o sa cante. Continue reading “"Ii multumesc lui Dumnezeu pentru ca mi-a dat acest talent, dar si pentru ca mi-a dat puterea de a munci si de a reusi in cariera mea"”