Vavila Popovici: DESPRE PATRIOTISM ȘI IUBIRE

 „Nu poți iubi patria legat la ochi.” – Federico Garcia Lorca

   Iubirea este cel mai frumos sentiment care unește sufletele oamenilor. Întreg Universul funcționează cu și datorită iubirii. Iubirea este sursa de energie a realizării tuturor lucrurilor, impulsul mișcării tuturor ființelor, este scopul mișcării, a muncii noastre.    

Iubirea este liantul între Cel de Sus și Omul de pe acest pământ. Întâia epistolă sobornicească a Sfântului Apostol Ioan, ne spune: „Dumnezeu este iubire și cel ce rămâne în iubire rămâne în Dumnezeu și Dumnezeu rămâne întru el”.
Viața nu poate fi absolvită de iubire, căci „unde dragoste nu e, nimic nu e!” Tot Biblia ne spune: „Chiar dacă aș vorbi în limbi omenești și îngerești, și n-aș avea dragoste, sunt o aramă sunătoare sau un chimval zângănitor” (1 Corinteni, cap.13).

Continue reading “Vavila Popovici: DESPRE PATRIOTISM ȘI IUBIRE”

Eginald Schlattner – Preot si scriitor sas din Roșia, Sibiu

Mărturie-interviu

ATT1Țin la aceasta țară și știu că Dumnezeu mă vrea aici. Aici mă cunoaște Dumnezeu după nume“.

Eginald Schlattner

 

“Când în pădurile și mlaștinile, unde astăzi se află Berlinul, creștea pir, aici, în Transilvania, se cântă nemtește și se rosteau rugăciuni latinești. Asta înseamnă vechimea săsească! Iar dacă astăzi vă pot saluta în limba noastră comună, germana, acest lucru îl datorez Patriei mele, România, care niciodata nu ne-a interzis limba maternă, nici chiar în acele noua luni de zile, de la 23 august 1944 la 9 mai 1945, cand Regatul român s-a aflat în război cu Reichul german. În septembrie 1944, fiecare copil de sas s-a dus la școala lui germană, unde se predau două ore de limba româna ca limbă străină, începând cu clasa a III-a”.  Continue reading “Eginald Schlattner – Preot si scriitor sas din Roșia, Sibiu”

Gândul zilei : Trădarea copiilor noștri

La internetDESPRE DISCIPLINĂ (1)

Pedepseşte-ţi fiul, şi el îţi va da odihnă, şi îţi va aduce desfătare sufletului” (Proverbe 29:17)

Noi producem o generaţie de copii cărora li se permite să crească singuri cu ajutorul televizorului, DVD-urilor violente şi al internetului (care este ca şi un teren minat!).

Deseori ambii părinţi lucrează, lăsând ca un copil să-l supravegheze pe celălalt. Drept rezultat, ei devin lege pentru ei înşişi. „Copilul lăsat de capul lui face ruşine mamei sale” (Proverbe 29:15). Continue reading “Gândul zilei : Trădarea copiilor noștri”

Mario din Nistria…

Baiatby Cristian Boariu

Nimic nu tulbura liniștea satului în dimineața de 09 Noiembrie 2013. Un răsărit de soare cald avea să vestească o zi frumoasă pentru cei din Nistria. La orizont, un autobuz cu tineri din Deva, Hațeg și Hunedoara, se apropia încet pe drumul de țară pentru a aduce o rază de speranță într-un sat pierdut de lume.

Curând autobuzul fu înconjurat de vreo 40 de copii, cu ochi sclipitori, cu mânuțe fragede, și fețe bujorii. Unii, desculți, în zi de noiembrie, priveau cu curiozitate ceva nou, ceva schimbător pentru locurile lor netulburate de nimeni.

Tinerii începură Continue reading “Mario din Nistria…”

Nu mă tem … că Tata fluieră!

Alei cu trandafiri
Sursa: http://isamiy.wordpress.com/2009/04/06/casa-visata/

Din

“Life is like that”

de Glen “Tex” Evans

Traducere- Rodica Botan

.

Când am fost student am locuit în parsonage la o minunată Biserică Metodistă într-o comunitate linistită, unde sotia mea și cu mine aveam grijă de biserică.

Am petrecut acolo 3 ani frumoși, și poate unii pastori vor întelege… că nici-o altă biserică nu este așa de magnifică și de remarcabilă ca prima biserică pastorită.

Aceasta biserică nu avea multi oameni, dar cei care erau, erau nemaipomenit de buni și prietenoși și săritori unul pentru altul și cu vecinii lor si bineînțeles cu pastorul și soția lui […]  Continue reading » Armonia Magazine USA

ÎNCEPUT DE LITANIE

noricu targa – din paradis

ma transporta vis cu vis:

spune doctorul cel mare

ca-s bolnav de habar n-are

 

 

nu-s vârtej în marea mare

nu-s nici pâine – nu-s nici sare

nici pestera-n Bethlehem:

sunt doar îngerescul ghem

 

ma dau cu sania-n gând

sclipind vin tot din curând

din curând si din nimic

curge-albastru pic cu pic

 

…cu targa – din paradis

vorba-n vorba – scris în scris

sângerez pe cale-arìpi

scriu c-un deget – si tu tipi

 

tipi în somn si tipi pe fila

sfinti trezesti din stih în mila

doar când sa mor nu ma tem

se iteste si-un poem

 

poem înflorit lauta

matasos matase multa

cearcan mucenic poem

si ciorchine de îndemn

 

struguri de privighetoare

ramasi vara de-asta soare

strugure-ascuns poloboc

tu îmi cânti ca eu sa joc…

 

…pe mal verde si frumos

m-asteapta Domnul Hristos:

ma zoreste si ma-ntreaba

de ce-am luminat degeaba

 

nu-i raspund – ci lacrimez

lacrimat-am crez cu crez

…sunt senin si nu ma mira

mâna-mi s-arcuieste lira

 

degetele-s strune vii

ochii-mi s-au închis târzii

iar pe chipul meu de boala

începe lumina scoala:

 

tremura serafi iubire

heruvii-si smotresc ostire

icoana dupa icoana

tronurile-arzând coroana

 

si deasupra de lumini

stele sunt – dar nu si vini

inorog  si inoroaga

Maica Domnului se roaga…

 

abia-acum Domnul Hristos

domnul meu cel mai frumos

se-ndura de cântul meu

ucenic de dumnezeu

 

si mutam noi parte-n parte

lumile mult mai departe

mai departe cât lumina

doar lamura sa ramâna:

 

dor – izvor  – si-o voce crina!

***

Adrian Botez

Seminar despre iubire (5)

Dar Dumnezeu Îşi arată dragostea faţă de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoşi, Hristos a murit pentru noi.

Sfântul apostol Pavel

  1. Puterea caracterului stă în iubire. – Simion Mehedinți
  2. Iubirea nu face rău aproapelui; iubirea este deci împlinirea legii.  – Sfântul apostol Pavel
  3. Toate lucrurile lucrează împreună spe binele celor ce-L iubesc pe Dumnezeu.  – Sfântul apostol Pavel
  4. Nici un alt sentiment nu-l face pe om să-si schimbe opiniile ca iubirea; căci noile păreri sunt de cele mai multe ori noi emotii. Ele nu sunt rezultatul gandirii, ci al pasiunii. –  Somerset Maugham
  5. Dragostea nu este doar un zambet, nu este doar o floare, dragostea este un suflet rănit si apoi vindecat de altul. –  Octavian Paler
  6. Iubesti pentru că iubesti. Nu există ratiune pentru a iubi. – Antoine de Saint-Exupery
  7.  Din iubire a fost creat Universul, iubirea îl miscă, îl ţine legat şi îi asigură echilibrul atât de necesar. –  Vavila Popovici Continue reading “Seminar despre iubire (5)”

Perle despre iubire

“Împotriva iubirii, nu este lege.”
 George Danciu

.

                               D I A M A N T E 

          din cuvinte duhovniceşti

 .

 

                 Luate din cartea FULGURAŢII – de Vavila POPOVICI 

*

Iubirea este legea spirituală a universului.

*                

Dragostea este bunul cel mai de preţ al sufletului.

*
Platon afirma că dragostea este resortul adânc al oricarei creaţii. Cu adevărat, spunea şi Apostolul Pavel în prima scrisoare către Corinteni, 13: “Dacă dragoste nu am, nimic nu sunt.” Continue reading “Perle despre iubire”

Poveste de dragoste

Vladimir Pustan


si sa cunoasteti dragostea lui Hristos care întrece orice cunostinta…

                                                                 Efeseni, 3.19


 

Nu-mi puteam lua ochii de la ea. Priveam caraghios si holbat ca o bufnita asezata pe hornul unui semn de întrebare. Nimic nu se lega. Statea mireasa si frumoasa si ma întrebam de ce nu-si pusese voal. Toti priveau la buchetul tinut crispat în mâini si era singura mireasa neprivita de pe fata pamântului. Numai eu pusesem câinii privirii s-o muste din partea cealalta de obraz. Partea ce îi ramasese întreaga…

Cealalta parte semana cu o vaza trântita de pamânt când disperarea îti frige degetele. Ochiul era laptos si nefiresc, adormit parca pe veci în giulgiul desertaciunii.

Mirele n-o privea. O învaluia doar în linistea iubirii si o tinea de mâna cu groaza întiparita pe fata, groaza ca cineva odata o sa i-o fure. Creierul îmi fierbea de întrebari aiurea, voiam sa le pun, dar mi-era frica de raspunsuri, asa ca stateam acolo, incapabil sa scot un cuvânt, daramite sa sucesc fraza pompoase si întortocheate în cerul gurii. Lumea din mine îmi soptea la ureche, zvârcolindu-se, ca trebuie sa fie mireasa bogata daca Fat-Frumos se casatoreste cu ea. L-am privit pe el cu ura, l-am rastignit în gândurile mele, l-am ucis fara sa regret.

M-a chemat tatal ei, a tras de mine sa mergem împreuna la masa. N-aveam chef, eram departe, voiam sa ajung mai devreme acasa, sa-i povestesc sotiei ce vazusem, dar staruinta lui suparatoare m-a convins. L-am întrebat cu rautate cât l-a costat nunta si mi-a spus ca nimic, pentru ca-i sarac lipit pamântului, ca toate cheltuielile le-a suportat mirele, pentru ca el era bogat. Am sarit ca ars si nu pricepeam. Eram ca la orele de matematica la liceu, când toti râdeau de mine pentru ca nu stiam nici macar tabla înmultirii. A început sa plânga de fericire si durere. Sotia plecase de la el demult, îl lasase s-o creasca pe fata singur, nu se mai recasatorise, muncea la fabrica pe bani putini, îsi dorea pentru fata o viata frumoasa. Îi cumpara haine si-i platea meditatii. În gluma o promisese fiului unui coleg de munca, dar începuse sa se gândeasca serios la asta. Într-o seara… Într-o seara fata veni mai târziu acasa si-i spusese ca s-a dus cu o colega la o Biserica si ca vrea sa se întoarca la Dumnezeu. N-o mai auzi… O întreba la ce Biserica si mintea i se întuneca si o lovi cu sete peste obraz pentru prima oara în viata. Îl privi cu iertare din ochii albastri si-o mai lovi o data; apoi zilnic si începu sa bea si fata era tot mai hotarâta, fugea de-acasa duminica. O batea la amiaza si seara; într-o noapte o lovi pâna cazu jos, si apoi cu bocancul peste fata de câteva ori. Au dus-o la spital cu salvarea; jumatate din obraz a ramas paralizat, iar unul dintre ochi nu mai putu fi salvat. L-au dus, i-au facut proces verbal si fata îl ierta acolo, dupa operatie, si vru sa se omoare de necaz si rusine. Toti îl priveau cu ura si-l înjurau. Dupa ce fata iesi din spital mersera împreuna la Biserica, se rugara împreuna si simti bucuria Duhului Sfânt încalzindu-l.

Se simtea trist câteodata când se uita la obrazul ei, gândindu-se ca îi distruse tot viitorul. Era fericit azi…

M-am uitat la mire. Pe cât îl urâsem, pe atât îl iubeam acum. M-am dus la el si l-am întrebat ce vazuse la ea. „Frumusetea! Nu vezi ce frumoasa e?” Vedeam, si ce vedeam nu întelegeam. Stateau amândoi la masa tinându-se de mâna si erau absorbiti de lucrul acesta ca nu mai aveau timp de mine, asa ca am plecat târându-mi picioarele, pâna la masina. Era toamna, cadeau frunzele din castani si drumul era pavat cu moarte vegetala. Soarele ma mângâia prin geamu masinii ca un sarut pe-un ochi din care albastrul de Voronet începe sa paleasca pentru a se transforma în albul dureros al credintei, în frumusetea lucrurilor care nu se vad. Si cele mai frumoase sunt acelea…

 

Preluat din cartea: „Tradata, iubirea trecea”, de Vladimir Pustan

http://barzilaiendan.wordpress.com/2011/12/20/poveste-de-dragoste/


1 Decembrie 2011

Cârdei V. Mariana

 

De-ai fi trait iubite,
ce bine ne-ar fi fost,
copila noastra are
in viata al ei rost.

Ne amintim de tine
si inca regretam,
ai plecat prea devreme
dar noi nu te uitam!

In ziua asta draga
te-am fi aniversat
a 70-a oara
si te-am fi adorat.

Noi te avem in minte
asa cum tu erai,
ne amintim fervoarea
cu care ne iubeai.

Ai fost iubitul, tatal
si ti-ai iubit parintii,
dar le-ai ascuns pe toate
intr-un ungher al mintii.

Ai ratacit cararea,
te-ai imbatat cu vise
si ai parasit viata,
sorocul nu venise…

Azi iti dedic iubirea
ce inca dainuieste
si ma mai rog la Domnul
pentru iertarea ta,
sa iti deschida poarta
cetatii strajuite,
sa-ti dea loc de odihna-n
Imparatia Sa.