SUNT ZILNIC PE MAPAMOND multe cazuri in care oameni aflati in criza intra la jefuit intr-un magazin sau intr-o banca. Ei cred ca asa isi rezolva problemele, ca ea e metoda potrivita pentru situatia in care se afla.
Isi pun cate un fes care sa le acopere figura si intra in actiune. Imediat teroarea se raspandeste peste tot, ameninta cu pistolul, in timp ce persoanele gasite in incinta se intind la podea, fara multa vorba. Personalul de serviciu le intinde sacul cu bani si bunurile dorite, se aud sirenele masinilor de politie. Usa si zidurile cladirii ii separa pe teroristi de stransoarea legii, iar pe ostatici din ghearele terorii spre libertate.

La portavoce teroristii solicita o masina sau un elicopter cu rezervorul plin de combustibil, mobilul prin care doresc sa fuga cu bani, luand si ostatici care sa le asigure plecarea.

Afara se cauta un negociator din partea comunitatii civile sau armate. Poate fi unul profesionist sau unul de ocazie, care de cele mai multe ori esueaza in incercarea de aplana criza si conflictul deschis.

Peste tot sunt oameni disperati, aflati intr-o durere insuportabila, intr- o mare depresie, la un pas de sinucidere.

Teroristii, isi ascund temporar identitatea sub un fes negru. Ironia e ca si cei de la trupele antitero deseori se ascund sub masti negre.
Nu suntem multumiti de cum ne comportam, dar mergem inainte. Aplicam teoria strutului, care crede ca daca-si pune capul in nisip este in ascuns, nu-l mai vede nimeni.

Psalmistul David spune, in convorbirea sa cu Dumnezeu, ca nu se poate duce nicaieri unde sa fie ascuns de El:
“Unde ma voi duce departe de Duhul Tau, si unde voi fugi departe de Fata Ta? Daca ma voi sui in cer, Tu esti acolo; daca ma voi culca in locuinta mortilor, iata-Te si acolo; Daca voi lua aripile zorilor, si ma voi duce sa locuiesc la marginea marii, si acolo mana Ta ma va calauzi, si dreapta Ta ma va apuca. Daca voi zice: Cel putin intunericul ma va acoperi, si se va face noapte lumina dimprejurul meu! Iata ca nici chiar intunericul nu este intunecos pentru Tine; ci noaptea straluceste ca ziua, si intunericul ca lumina”.

Dumnezeu, Tatal tuturor credinciosilor, insa, e un tata iubitor care cauta cu dragoste de copiii Sai. El doreste sa le dea ce e mai bun pentru ei, chiar daca ochii nostri acum nu vad si nu inteleg prea bine. (“Acum, vedem ca intr-o oglinda, in chip intunecos; dar atunci, vom vedea fata in fata. Acum, cunosc in parte; dar atunci, voi cunoaste deplin, asa cum am fost si eu cunoscut pe deplin”- la sfasit, cand vom fi inaintea scaunului Sau de judecata, ca sa ne dea mantuirea sau sa fim indepartati in iadul pregatit pentru Diavol si discipolii acestuia)

David, in psalmi spune ca: “Legea Domnului este desavarsita, si invioreaza sufletul; marturia Domnului este adevarata si da intelepciune celui nestiutor. Oranduirile Domnului sunt fara prihana, si inveselesc inima; poruncile Domnului sunt curate si lumineaza ochii. Frica de Domnul este curata, si tine pe vecie; judecatile Domnului sunt adevarate, toate sunt drepte. Ele sunt mai de pret decat aurul, decat mult aur curat; sunt mai dulci decat mierea, decat picurul din faguri”.

Apostolul Pavel, in Romani cap. 1, arata ca : ” Mania lui Dumnezeu se descopera din cer impotriva oricarei necinstiri a lui Dumnezeu si impotriva oricarei nelegiuiri a oamenilor, care inabuse adevarul in nelegiuirea lor. Fiindca ce se poate cunoaste despre Dumnezeu, le este descoperit in ei, caci le-a fost aratat de Dumnezeu. In adevar, insusirile nevazute ale Lui, puterea Lui vesnica si dumnezeirea Lui, se vad lamurit, de la facerea lumii, cand te uiti cu bagare de seama la ele in lucrurile facute de El. Asa ca nu se pot dezvinovati; fiindca, macar ca au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslavit ca Dumnezeu, nici nu I-au multumit; ci s-au dedat la gandiri desarte, si inima lor fara pricepere s-a intunecat. S-au falit ca sunt intelepti, si au innebunit; si au schimbat slava Dumnezeului nemuritor intr-o icoana care seamana cu omul muritor, pasari, dobitoace cu patru picioare si taratoare. De aceea, Dumnezeu i-a lasat prada necuratiei, sa urmeze poftele inimilor lor; asa ca isi necinstesc singuri trupurile; caci au schimbat in minciuna adevarul lui Dumnezeu, si au slujit si s-au inchinat fapturii in locul Facatorului, care este binecuvantat in veci! Amin”.

Poetul Nichita Stanescu incearca o definitie interesanta, care ne poate da o lumina:
“Durerea pare a fi intruchiparea vitala a erorii”. “Intelegem durerea ca pe o forma a erorii”.

Tratarea crizei sufletesti (de identitate, de diverse nevoi etc) poate fi rezolvata sau ameliorata prin consiliere de specialitate.
Povara unor dureri de natura fizica sau emotionala e greu de suportat fara participare dinafara. Omul a fost creat sa convietuiasca in armonie cu altii. Singuratatea poate ucide. Inca aflata in plina glorie, Greta Garbo (1905-1990), la varsta de 36 de ani, din motive numai de ea stiute, s-a retras din viata publica, murind treptat fata de acesta lume, desi in fapt a plecat mult mai tarziu, la 84 de ani.
“Nu-mi gasesc nici un loc unde sa traiesc. Sunt ca o corabie in deriva”. Se retrage pentru totdeauna intr-o lume a misterului. Respingerea publicitatii ii face o si mai mare reclama. Pana la sfarsitul vietii, Greta Garbo se ocupa de gradinarit. Isi petrece tot timpul printre flori si legume.

Dar sunt cunoscute numeroase cazuri in care oameni aflati in plina criza n-au mai gasit puterea si ajutorul de-a trece mai departe sfarsind aceasta viata in mod lamentabil si imminent. Ne amintim cu totii de Marilyn Monroe (1926-1962) cel mai celebru star cinematografic, al secolului douazeci. Dar neimplinirea sufleteasca-spirituala a facut-o, dupa ce a trecut prin cateva casatoriii, sa fie intr-o permanenta zbatere, bautura, droguri si calmante, in final sa sfarseasca lamentabil la varsta de 36 de ani.
De asemeni, este cunoscut faptul ca, insuflatde Dumnezeu, renumitul predicator baptist din a doua jumatate a sec. al XX-lea ?i una dintre marile personalita?i americane cu notorietate ale acestei perioade, Billy Graham (n. 7 noiembrie 1918), s-a dus la Marilyn Monroe s-o indemne sa-si puna increderea in Domnul Isus care poate s-o ajute sa-si puna viata pe linia de plutire spre tarmul Cel Vesnic, dar a refuzat.

O, nu respinge al Sau Cuvant, nu refuza harul cel sfant;
Nu-ti impietri inima ta, ci vino astazi.

COR: De ce nu astazi? De ce nu astazi! Sa fii salvat, De ce nu astazi?

Maine se poate e tarziu, Si n-a fi loc pentru tine;
Azi primeste Cuvantul sfant si-ti va fi bine.

Astazi prin mila esti chemat, ai grija n-o nesocoti;
Maine se poate vei muri, deci vino astaz!

Domnul Isus a mantuit, niciodata n-a refuzat;
Pe cei ce aici L-au primit si Lui i-au urmat.

Fiecare dintre noi e un caz unic. Dumnezeu l-a creat pe om sa traiasca intr-o comunitate deschisa de persoane iubitoare, El fiindu-i sustinatorul fundamental.
Copiii, loviti ei insisi de maladia secolului, cu parinti care-i abandoneaza, cu parinti care nu-i iubesc, cu semeni care-i resping, au observat criza si dau si o solutie:

„Cu atatea miliarde de oameni pe aceasta planeta, cineva ar trebui sa conceapa un sistem in care nimeni sa nu mai fie singur”.

Desi suntem inconjurati de multime de oameni, suntem singuri, apatici, retrasi in noi insine, atat de des si atat de multi.

Domnul Isus a coborat din Cer sa rezolve problema. Desi Fiu de Dumnezeu, El Insusi Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat, a luat chip de om si s-a smerit sa poata fi primit de orice inima. Si El a fost respins cu brutalitate, si El a suferit. E adevarat ca pe nedrept, El, care merita toata stima si simpatia oamenilor a fost respins si in cele din urma rastignit. Rastignirea, moarte si inviere care ne sunt noua vital necesare.

Apostolul in Epistola Catre Evrei cap 2 spune: „Prin urmare, a trebuit sa Se asemene fratilor Sai in toate lucrurile, ca sa poata fi, in ce priveste legaturile cu Dumnezeu, un mare preot milos si vrednic de incredere, ca sa faca ispasire pentru pacatele norodului. Si prin faptul ca El insusi a fost ispitit in ceea ce a suferit, poate sa vina in ajutorul celor ce sunt ispititi”.

NEGOCIATORUL perfect, incercat si autorizat, deoarece El are toata puterea in Cer si pe Pamant, deoarece are putere de sus de la Dumnezeu – este Insusi Domnul Isus Cristos.

La portavoce, aflam din Evanghelia Sa (cf. Matei cap 1) ca ne cheama pe toti la El, sa ne dea pacea si odihna de care avem atata nevoie. Sa nu mai fim descurajati, apasati, intristati, in depresiei si durere. Numai El poate da vindecarea de care avem disperat nevoie:

„Veniti la Mine, toti cei truditi si impovarati, si Eu va voi da odihna. Luati jugul Meu asupra voastra, si invatati de la Mine, caci Eu sunt bland si smerit cu inima; si veti gasi odihna pentru sufletele voastre”

Geneza 2.7 “ Domnul Dumnezeu a facut pe om din tarana pamantului, i-a suflat in nari suflare de viata, si omul s-a facut astfel un suflet viu”.

Sufletul omului nu poate fi saturat cu materie cu hrana care o luam pentru trup. Sufletul tanjejte dupa Dumnzeu care I-a suflat duh de viata, pentru a fi intretinut, asa cum trupul trebuie sa se alimenteze cu hrana din…pamantul din care a fost facut.

Psalmul 14.1 “Nebunul zice in inima lui: Nu este Dumnezeu! S-au stricat oamenii, fac fapte urate; nu este nici unul care sa faca binele”.

Eroarea produce in cele din urma o mare durere. Mari dureri care nu pot fi vindicate numai de Dumnezeu. Fiecare infaptuim mari erori, intr-un fel sau altul, la tot pasul. Netratate la timp, acestea explodeaza.

Sa ne uitam acum numai la cateva cazuri rezolvate de Domnul Isus, din Evanghelia apostolului Marcu.

Marcu cap. 3: “ Isus a intrat din nou in sinagoga. Acolo se afla un om cu mana uscata.
Si Isus a zis omului, care avea mana uscata: Scoala-te, si stai la mijloc!
…. Atunci, rotindu-Si privirile cu manie peste ei, si mahnit de impietrirea inimii lor, a zis omului: Intinde-ti mana! El a intins-o, si mana i s-a facut sanatoasa.
…. Duhurile necurate, cand Il vedeau, cadeau la pamant inaintea Lui, si strigau: Tu esti Fiul lui Dumnezeu”.
Marcu cap. 4: “S-a starnit o mare furtuna de vant, care arunca valurile in corabie, asa ca mai ca se umplea corabia. Si El dormea la carma pe capatai. Ucenicii L-au desteptat, si I-au zis: Invatatorule, nu-Ti pasa ca pierim? El S-a sculat, a certat vantul, si a zis marii: Taci! Fara gura! Vantul a stat, si s-a facut o liniste mare. Apoi le-a zis: Pentru ce sunteti asa de fricosi? Tot n-aveti credinta?”

Marcu cap. 5: “… I-a facut urmatoarea rugaminte staruitoare: Fetita mea trage sa moara; rogu-Te, vino de-Ti pune mainile peste ea, ca sa se faca sanatoasa si sa traiasca.
Isus a plecat impreuna cu el. Si dupa El mergea mult norod si-L imbulzea.
Si era o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sange. Ea suferise mult de la multi doctori; cheltuise tot ce avea, si nu simtise nici o usurare; ba inca ii era mai rau. A auzit vorbindu-se despre Isus, a venit pe dinapoi prin multime, si s-a atins de haina Lui. Caci isi zicea ea: Daca as putea doar sa ma ating de haina Lui, ma voi tamadui. Si indata, a secat izvorul sangelui ei. Si a simtit in tot trupul ei ca s-a tamaduit de boala.
…..Dar Isus i-a zis: Fiica, credinta ta te-a mantuit; du-te in pace, si fii tamaduita de boala ta. Pe cand vorbea El inca, iata ca vin niste oameni de la fruntasul sinagogii, care-i spun: Fiica ta a murit; pentru ce mai superi pe Invatatorul? Dar Isus, fara sa tina seama de cuvintele acestea, a zis fruntasului sinagogii: Nu te teme, crede numai!” – e cunoscut cazul cum a inviat-o pe tanara aceasta.

Marcu cap. 6.: “Vazându-i cum se chinuiau sa vâsleasca, deoarece vântul le era împotriva, pe la straja a patra din noapte, a venit la ei umblând pe mare. Si voia sa treaca pe lânga ei. ….. ei au început sa strige, caci toti l-au vazut si erau îngroziti. El, însa, a vorbit îndata cu ei si le-a spus: Curaj! Eu sunt, nu va temeti! Apoi, s-a urcat la ei în barca si vântul a încetat, iar ei erau peste masura de uluiti în sine,
……Când au coborât din barca, recunoscându-l îndata, unii au alergat în toata regiunea aceea si au început sa-i aduca pe targi pe cei bolnavi, oriunde auzeau ca se afla el. Oriunde intra El, in sate, in cetati sau in catune, puneau pe bolnavi pe piete, si-L rugau sa le dea voie doar sa se atinga de poalele hainei Lui. Si toti cati se atingeau de El, erau tamaduiti”

Sa-I spun lui Isus orice durere, ce cateodata m-apasa greu.
El m-ajuta si-mi da scapare, El ma pazeste de orice rau.

COR: Sa-i spun lui Isus, sa-i spun lui Isus!
Chinul meu singur nu-l pot purta, Sa-i spun lui Isus!
Sa-i spun lui Isus! Isus ma scapa de grija mea.

Sa-I spun lui Isus oricate grijuri, El mi-e amicul cel mai indurate,
Imi da scapare cand vin la Domnul, si mantuirea de-orice pacat.

Lumea-pacatul vrea sa ma-sele, sa ma-departe de la Isus,
Ii spun lui Isus si-asta durere, si-a Lui putere imi e deajuns.