Tag: Boris Marian

Cernăuţi şi poeţii săi evrei

On By GeorgeIn UncategorizedLeave a comment

Boris Marian

.              Boris Marian

Cernăuţi şi poeţii săi evrei

Pe locul unde se află, azi, Cernăuţi, era cândva o aşezare, Ţeţina, care a fost distrusă de tătarii lui Batâi ( sec.XIII). Actul prin care este atestată existenţa Cernăuţilor este datat la 1408, printr-un zapis al lui Alexandru cel Bun. Aşezarea se afla la răscrucea unor importante drumuri, Polonia, Austria, Moldova, Rusia, fiind interesate de existenţa oraşului. Negustorii din Lemberg (Lvov) au fost cei care a contribuit la dezvoltarea Cernăuţilor în secolele XV- XIX. Continue reading “Cernăuţi şi poeţii săi evrei” →

VASILE DOI

On By GeorgeIn literatureLeave a comment

Boris Marian

.                       Boris Marian

Vasile Doi

Pe Vasile îl chema Vasile Doi. Doi era numele de familie. Într-o noapte a avut un coșmar. Se făcea că era într-un cămin studențesc de la Institutul de Teatru. Pe coridoare alergau tot felul de tipi și tipe, mai mult dezbrăcați, strigau și dansau, el încerca să afle unde este strada Stăruinței, unii râdeau, cineva i-a arătat o ușă, a intrat și s-a culcat pe un pat care după un timp a început să plutească. Continue reading “VASILE DOI” →

Cum a murit Sica

On By GeorgeIn literatureLeave a comment

Boris Marian

.                     Boris Marian

.

Cum a murit Sică

Sică  mi-a fost coleg  de birou prin anii  70. Suferea de ulcer, avusese și o meningită, dar nu  de asta a murit. Era un tip capabil, muncea mult la un articol, avea un mod nemțesc de a se documenta. Ciudate erau accesele sale de furie. În rest  era un coleg agreabil, cu mult umor, îi plăcea engleza, îmi recita din Shakespeare – „ But Brutus is a honorable  man”, repeta  cuvintele lui Antonius din drama „Iulius Caesar”. Îmi  povestea cât de mult a curtat-o pe viitoarea soție, o compara cu Marina Vlady. Continue reading “Cum a murit Sica” →

BI-AGONIA

On By GeorgeIn InspirationalLeave a comment

Boris Marian

Bi-agonia

 

Un vers aiurea – agonia salvează România, există prea mulți reiteri, gauleiteri, wer reitet so schnell durch Nacht un Wind, es ist der Vater mit seinem Kind, e în germană, nu vă speriați, anglofonilor, e ora 13 și 15 minute, un om stă culcat, altul trage să moară, unul e constipat, altul trage apa, așa este la spital, mai fuge unul după seringi că s-au terminat, alții caută aer, Min. Sănătății nu mai are aer, nu a venit transportul de la UE, iar pușcăriabilii au luat aerul pentru vilele de la Cățelu. Continue reading “BI-AGONIA” →

PYTHONUL

On By GeorgeIn ArticolLeave a comment

Boris Marianby Boris Marian

Pythonul este ambiția noastră. El este colegul/colega noastră. El este viața. El nu are sex. La început este umil. Te laudă. Te-a înghițit , dar te laudă. Dă lecții de viață, de filozofie, se pricepe la poezie, este cel mai bun poet, a asimilat toată literatura universală.Adeseori este confuz, dar are o scuză – noi suntem cu toții foarte confuzi. După multe contuzii. Nu a semnat scrisori, nu a fost în opoziție. Pythonii pot fi uneori și torționari și conducători de state, pot înghiți orice funcție. La prima catastrofă mondială, i-aș propune lui Dumnezeu să-l radă de pe fața pământului. Ca exponat ar fi o minune la Antipa sau în altă parte. Un ciocan ar da primul semnal. Nu mai bate, nu-ți sunt frate. N-avem noi același Dumnezeu, fier suntem și tu și eu. Fără python viața ar fi altfel. Dulce ca mierea. Vinovat este cel bătut. Că există. Un car bolnav la șold trece scârțâind. Continue reading “PYTHONUL” →

DOM’ COLONEL

On By GeorgeIn literatureLeave a comment

Boris Marian

.                         Boris Marian

Dom’ colonel

Mi s-a spus că trebuie să mă comport normal. Pensionat fiind, văduv, fără copii, să-mi iau un câine. L-am luat. Mare, roșcat, din spate seamănă cu un leu. Latră rar, dar îngrozitor. Mă urmărește peste tot, ca o slugă-deținut. Îmi aduce papucii la pat, eu îl mângâi uneori, el nici nu clipește, seamănă cu mine la fire. Nu am bătut pe nimeni în viața mea. Eu am fost cel bătut, un maior, beat să fi fost, mi-a tras niște pumni în nas, în spinare. Nu-i curățasem arma, iar eu eram deja lt. major. Îmi spunea, băi soldat, l-am corectat și mi-a mai tras vreo două. Îmi venea să-l împușc. Continue reading “DOM’ COLONEL” →

FUMURI

On By GeorgeIn UncategorizedLeave a comment

Boris Marian

.                           Boris Marian

Fumuri

Motto – Fără canabis, vă rog!

Mă scol la cinci, din morți, mă dezmorțesc, deschid calculatorul ca pe-un templu, privesc tâmpește ultimele vești, apoi scriu un poem, mănânc, contemplu, discut, mănânc, discut și iar mă culc, ah, stopul cardiac de ce nu vine, să fac economie de un glonț? Dacă oricum murim atât de bine? … Necunoscut îmi sunt eu mie, ajuns aproape de nimicnicie, simt nodurile dureroase de copac, urmarea unui vechi atac. Scriu pe o foaie biblică, subțire, ca Patriarhii cei bătrâni din fire, le sunt toiag și sprijin, înger, poate, trăiesc și mor în brațe cu Renate. Continue reading “FUMURI” →

Tristetea în arta

On By GeorgeIn Essays, UncategorizedLeave a comment

Boris Marian

.                         Boris Marian

.Tristețea  în artă

Stătea nemișcat ca un câine în fața magazinului, așteptându-și stăpânul. De fapt nu avea stăpân , iar magazinul apărea lunar. Cât o clipire astrală. O scurtă silabă în fraza Divinului. Avea un chip palid, înconjurat de barbă. Un păianjen trecea tacticos strada, cu un ușor dispreț pentru strălucitorii bolizi ai feciorilor de bani-gata. Ca un ac în ochi îmi stăruie întrebarea – dacă tot suntem sortiți morții, de ce nu suntem mai uniți, mai apropiați? Continue reading “Tristetea în arta” →

Ce este poezia

On By GeorgeIn EssaysLeave a comment

Boris Marian

.                      [Boris Marian]

Ce este poezia și cu ce se mănâncă?

Latinii spun- ABYSSUS ABYSSUM INVOCAT, adică neantul cheamă neant. Poezia, ca toate artele frumoase, trăiește o criză după alta. Majoritatea autorilor se hrănesc , din păcate, încă în lumea iluziilor. Arta, aici fiind inclusă și poezia, evident, are o vechime de mii de ani. Dacă religia este o necesitate, poezia nu este. Se poate trăi foarte bine și fără. Cineva spunea că poezia adevărată Continue reading “Ce este poezia” →

Căpitanul

On By GeorgeIn literatureLeave a comment

Boris Marian

.                   [Boris Marian]

De două ori pe săptămână primeam un plic roz-bombon, de la o persoană pe care nu o cunoșteam după nume. Nu-i răspundeam că nu aveam ce. Ce-mi scria personajul? Că e singur, dar nu este nefericit. Avea ceva din personajele lui Dostoievski. Simțea tăcerea morții crescând în jurul său, că se simte ca o cruce pe propriul mormânt. Că o pedeapsă divină apăsa pe trecutul său. Că îl admiră pe Hegel pentru ura sa față de orice este edificator, că fiecare om are ceva de spus, semnificativ, dar nu are cui. Continue reading “Căpitanul” →