O istorie adevărată
(Mărturia traducătorului
Sfintei Scripturi
cunoscute ca
Biblia Cornilescu [1])
by Dumitru Cornilescu
Spre traducerea Bibliei
Eram la seminar şi învăţam pentru a deveni preot. Nu ştiam ce înseamnă să ai un Mântuitor personal. Dintr-o pornire lăuntrică îl iubeam fără să-L cunosc. Continue reading “Preot Dumitru CORNILESCU: “Cum m-am întors la Dumnezeu și cum am spus și altora””
Autor Christian Sălcianu
[Text în baza lecturii volumului de documente despre Biblia Cornilescu – editor Emanuel Conțac]
Plânsul lui Cornilescu„Cu privire la schimbarea termenilor «righteousness» și «justification» trebuie să vă spun confidențial că am plâns ca un copil în tren și târziu în noapte. Mi-a părut într-adevăr foarte rău. Toată inima mea era acolo, fiindcă m-am gândit numai la înțelesul adevărat al textului și mi-am dorit ca poporul meu să-l afle. Este aspectul central al Bibliei.”[1]
Sunt cuvinte de o greutate imensă, culise de suflet: confidențial, lacrimi, inimă, popor, înțeles adevărat, aspect central al Bibliei. Traducătorul ne aduce aminte de Apostolul Pavel care scrie „cu ochii scăldați în lacrimi […] ca să vedeți dragostea nespus de mare pe care o am față de voi” (2 Corinteni 2:4). Continue reading “«Vă spun confidențial că am plâns ca un copil în tren și târziu în noapte»”
Primele două părți AICI și AICI, pe baza lecturii volumului de documente despre Biblia Cornilescu.
Parafraza – o sabie cu dublu tăiș Cornilescu a apelat de multe ori la parafraze, căutând prioritar claritatea textului și respingând siluirile conformiste. Iată cum și-a justificat metoda:
„Am evitat parafrazele, pe cât posibil. Dar când nu a existat un cuvânt potrivit în românește pentru a transmite înțelesul adevărat din original, nu am putut evita parafraza. Nu am putut inventa un cuvânt nou, de aceea a trebuit să spun mai multe cuvinte în loc de unu, pentru a da adevăratul sens. De pildă, nu avem un cuvânt adecvat în românește pentru „righteousness”. În versiunea veche era „justice” [„dreptate”], de aceea a trebuit să pun ceva de genul „stare potrivit voii lui Dumnezeu”.”[1] Continue reading “Plânsul lui Cornilescu (3). Un guest-post de Christian Sălcianu”
Parabola bogatului nemilostiv – Luca 16:19-31(Cele două realități de dincolo de lumea aceasta – Raiul și iadul)
Domnul Isus îi învăța pe ucenicii Săi în permanență. Dar El nu-i învăța ca ceilalți oameni, ci ca Unul care are putere, folosea cuvinte și pilde care transmiteau viață, putere, înțelepciune. De această dată, prin parabola Sa, Marele Învățător istorisește pe scurt esența vieții unui bogat, în contrast cu aceea a lui Lazăr, un sărac care zăcea la ușa bogatului Continue reading “Parabola contrastelor”
1. La început, Dumnezeu a făcut cerurile şi pământul.
2. Pământul era pustiu şi gol; peste faţa adâncului de ape era întuneric, şi Duhul lui Dumnezeu Se mişca pe deasupra apelor.
3. Dumnezeu a zis: “Să fie lumină!” Şi a fost lumină. Continue reading “GENEZA – La început Dumnezeu a facut cerurile si pamântul”
“Căci Ezra îşi pusese inima să adâncească şi să împlinească Legea Domnului, şi să înveţe pe oameni în mijlocul lui Israel legile şi poruncile.“
EZRA, 7.10
Când scriu acest titlu-îndemn îmi amintesc de parabola Fiului risipitor, povestea simbol, scoasă din realitatea vieții si folosită de Mântuitorul Isus pentru a identifica dimensiunea tragediei plecării fiului din casa tatălui său.
Poporul Israel, prin neascultarea de Dumnezeu, – de Cel care îi purtase de grijă ca un Tată bun și care i-a scos din robia Egiptului prin mari semne și minuni, trecându-i prin Marea Roșie ca pe uscat și i-a așezat într-un loc unde să trăiască în pace, slăvindu-L pe Dumnezeu -, aplecânduli-se inima către idolatrie și păcat, au fost părăsiți de Dumnezeu și duși în Babilon, în robie, de către Nebucadențar. Atunci a fost dărâmat și Templul Domnului construit de împăratul Solomon. Continue reading “Întoarceți-vă la adevăratele valori!”
