Ben Todică: DIALOG CULTURAL JUCĂUȘ

DIALOG CULTURAL JUCĂUȘ

~*~

    – Ca să înrobești un popor, întâi îi distrugi sistemul de învățământ și sanitar. Asta se întâmplă de 30 de ani și apoi ați privatizat toate instituțiile țării, vânzându-le la străini, care le-au muls cum au dorit. Herta Müller era adevărul pe care nu-l vedeau românii. Or fi merele tale pădurețte, măi Pavele, dar mai umblă și tu prin ele.

Continue reading “Ben Todică: DIALOG CULTURAL JUCĂUȘ”

Ben Todică – ZBORUL e un VIS, Frate în Duh

Eram cu soția la mersul obișnuit de seară, când în față mi-a apărut o pungă din plastic rulată de vânt. Am scos telefonul și m-am luat după ea hotărât să văd unde ajunge. Soția s-a supărat că îmi pierd vremea cu punga goală, pe care cine știe de unde vine și cine a avut-o în mână și mă poate infecta de covid. Ați văzut unde a ajuns punga în final?! Eu îi înțeleg îngrijorarea, însă acasă, mânat de vocea creației, am încropit Noaptea celor o sută de regi. Curgea ca apa. Era un nou izvor. Toate sunt mici pârâiașe care, odată, la timpul potrivit se vor aduna într-un fluviu sau vor găsi marea cea mare. Tâlcurile șoptite ale lui Dumnezeu le-am îmbrățișat când, trecând fraudulos granița am acceptat glonțul grănicerului urcându-mă pe cruce lângă Hristos. Părinții mei ieșiti la pensie și abandonați de comuniști s-au pocăit și așa am intrat în mesajul credinței.

Continue reading “Ben Todică – ZBORUL e un VIS, Frate în Duh”

Ben Todică: PANDEMIA – O CĂLĂTORIE STELARĂ (II)

Toate țările pașnice au fost jefuite în ultimii 200 de ani, zice Strabo. Mai mult, englezii au prădat trei sferturi din planetă înaintea imperiului actual. Da, au făcut-o, însă corp la corp. Nu au pârjolit întreaga civilizație cu tot cu viețuitoare și întreaga natură de ziceau moșnegii că pe unde trec aștia nu mai crește iarba. Așa au fost toate imperiile.

Continue reading “Ben Todică: PANDEMIA – O CĂLĂTORIE STELARĂ (II)”

Ben Todică: In MEMORIAM VASILE CONDRAȘ

In MEMORIAM VASILE CONDRAȘ, un erou al copilăriei.

Duminică, 12 decembrie 2021 pe o vreme geroasă și ploioasă, la cimitirul din Oravița, pe Variantă, mai în jos de părinții mei, a fost îngropat prietenul copilăriei noastre Vasile Condraș, în vârstă de 72 de ani. S-au grăbit să-l înmormânteze pentru că era un ger năpraznic și ploua cu bulgări de gheață. Ca în filme. Plângeau și pietrele după acest onest, generos, gentil, gingaș, smerit și talentat înger și geruia cumplit de crăpau pietrele de durere.

Citiți și: Eugenia cu cremă de COVID: Totul se poate când Moartea se poate

Continue reading “Ben Todică: In MEMORIAM VASILE CONDRAȘ”

Ben Todică: Scrisoare de Mulțumire

Stimate domnule profesor, Maestre și Frate în Duh, Adrian Botez,

Dumneavoastră sunteți un înger trimis de Dumnezeu. Niciodată nu mi-am putut închipui că o să pot cunoaște un om înălțător asemenea lui Cioran care să ridice limba română la o atât de sublimă altitudine cum ați făcut-o domnia voastră. Am crezut că Eminescu a atins plafonul, dar realizez acum că nu a avut timp să ne arate unde trebuie să ajungem fiind crucificat mișeleste. Dumneavoastră ați prins haturile, însă nimeni nu s-a așteptat la surpriza tehnodigitală – niște mărăcini artificiali greu de ignorat care stâlcind cuvântul și prin El conștiința înălțării va înrobi specia umană pentru încă alte sute de ani. Ce am găsit extraordinar la dumneavoastră MAESTRE, e că educați pe măsură ce informați și inițiați îngeri. Citindu-vă e că și cum aș trăi cursant în amfiteatre universitare. Textele dumneavoastră mă absorb ca un burete și alunec în abisul visării precum sania pe pârtia muntelui vijelios spre lumi noi. Cuvintele îmi ciupesc corzile vocale devenind țambalul țiganului voios la horă și se întețesc vârtos în jocul vieții dansului și apoi amețitor răpăiesc în vârtejul stropilor de ploaie și vifor explosiv de aripi de albină și polen hristic. Simt că trăiesc și experimentez o nouă aventură.

Continue reading “Ben Todică: Scrisoare de Mulțumire”

Ben Todică: Pandemia – o treaptă stelară

Toți fug și se ascund de Pandemie. Nu mai sunt mașini pe străzi pentru că nu mai e petrol. Civilizația a supt toate resursele animale din pământ și azi doar din nimereală dacă mai găsești benzină sau motorină prin gospodăriile abandonate. Toți au fugit. Noi cu ce să ajungem la mare, unde găsim vreo ocazie să ajungem în Asia și de acolo e mai ușor să ajungem în România pe uscat. E periculos? Da! Au distrus prin lăcomia lor ecologia planetei. Au reușit să ducă civilizația de nas. Au epuizat resursele fosile de petrol și cărbune, mințind că electricitatea eoliană și solară produsă de baterii va înlocui curat  zăcămintele poluante, fără a specifica faptul că pentru a le produce, aceste surse înlocuitoare ale industriei vor consuma de o sută de ori mai multe resurse și zăcăminte fosile distrugând complet planeta.

Continue reading “Ben Todică: Pandemia – o treaptă stelară”

Ben Todică: SĂ VĂ FIE RUȘINE!

SĂ VĂ FIE RUȘINE!

(POCNIND DIN BICI)

În Grădina Ghetsimani un tânăr de vreo 30 și de ani se tot ruga, Iuda trăgea cu ochiul. Pe străzile Wasinghtonului lumea se ruga, pe străzile Bruxelului neînțeleșii se rugau, pe străzile Hong Kongului necomuniștii strigau, în București tineretul „Rap-dansa”, întreg pământul urla.

Continue reading “Ben Todică: SĂ VĂ FIE RUȘINE!”