Despre SNOBISM și AROGANȚĂ

citat-albert-einstein1-400x215La unii, aroganța ține locul grandorii, inumanitatea pe cel al fermității, și șiretlicul pe cel al spiritului.
– Jean de la Bruyère

În 2012 scriam un eseu, inspirată de realitatea unei întâmplări a momentului, cu titlul UȚA-UȚA CU BĂRCUȚA. Continue reading “Despre SNOBISM și AROGANȚĂ”

VAVILA POPOVICI: America din nou însângerată

   618190071  Ca să-ți pierzi capul, trebuie să-l ai.”

– Albert Einstein

   Deschidem zilnic televizorul și vedem imagini macabre, auzim împușcături, țipete și plânsete. Nu este suficient că avem imagini de groază din alte părți ale lumii, trebuie să avem și aici, în interiorul Statelor Unite?

   Pot numi această săptămână care se termină ca fiind Săptămâna groazei. Marți a fost împușcat un om de culoare în Louisiana Continue reading “VAVILA POPOVICI: America din nou însângerată”

Seminar despre morală (3)

poarta-sarutuluiA fi un om moral, implică să ai credință și curaj.

 George Danciu

1.Simplitatea este principala condiţie a frumuseţii morale. (Lev Tolstoi)

2.Compasiunea este baza moralităţii. (Arthur Schopenhauer)

3. A păstra sănătatea este o datorie morală şi religioasă, sănătatea este baza tuturor virtuţilor sociale şi ele nu mai pot fi utile atunci când nu suntem bine.(Samuel Johnson) Continue reading “Seminar despre morală (3)”

Adrian Botez – DESPRE IMPOSTURA “SAVANTĂ” ŞI DESPRE PLUTOCRAŢIA MONDIAL-MONDIALISTĂ

Adrian Botez(fragmente de corespondenţă)

…A revoluţionat, pe naiba să-l ia (cu “teoria relativităţii” lui, cu tot! – …DUMNEZEIREA NU ESTE RELATIVĂ, ŞI NICI ADEVĂRUL DIVIN, ŞI NIMIC DIN CE PURCEDE DE LA HRISTOS-DUMNEZEU NU E RELATIV!!!), acest “musiuALBERT EINSTEIN! Citiţi-l pe prof. univ. dr. FLORENTIN SMARANDACHE, româno-americanul de la Universitatea din New Mexico (contestatarul mondial numarul 1, al teoriilor einstein-iene, şi care-şi prezintă, în aceşti ani, demonstraţiile, de la Washington la Tokio, de la Beijing până la Moscova ori până la…Bora-Bora, fiind ascultat, cu luminată atenţie şi maxim respect!!!), şi nu încercaţi să fiţi mai presus de ceea ce v-a fost dat a fire! Să aveţi curajul ca, atunci când nu vă pricepeţi la un lucru, să vă recunoasteţi ignoranţa, şi să-i ascultaţi, cu luare-aminte, pe cei care ştiu despre ce este vorba, pentru că şi-au închinat viaţa, acelei cunoaşteri, acelui soi de cunoaştere…! Eu sunt atât de “ars“, pe toate părţile, şi tot stau în loc şi ascult…până şi “repezelile” fără de nicio chibzuinţă, ale domniei voastre!!! Continue reading “Adrian Botez – DESPRE IMPOSTURA “SAVANTĂ” ŞI DESPRE PLUTOCRAŢIA MONDIAL-MONDIALISTĂ”

Teoria relativității pe înțelesul tuturor

O DOAMNE AM NEVOIE DE TINE 9.1 nouCarmen Bogdan

Eram prin clasa a zecea când profesoara de fizică ne-a spus pentru prima dată de teoria relativitatii. Auzeam pentru prima dată de ea și mi se părea ceva de neimaginat și pe care nu puteam să o inteleg. Profesoara văzându-ne uimirea dar și dorința de a întelege ne-a recomandat o carte ce am gasit-o la bibliotecă „Teoria relativității pe înțelesul tuturor”. Îmi amintesc și acuma pasiunea cu care am citit acea carte, și bucuria pe care am avut-o să înțeleg. Era explicat foarte simplu astfel încât chiar dacă nu erai pasionat și nu știai mult în domeniul fiziicii puteai să înțelegi.

Ca o mică paranteză, și azi consider că dacă vrei să înveți ceva trebuie să te rogi la Dumnezeu să îți dea oamenii potivițti să îți explice, și cu înțelepciune de la El poți să înțelegi și să înveți orice. Continue reading “Teoria relativității pe înțelesul tuturor”

Oamenii de ştiință se roagă? – Răspunsul lui Albert Einstein

Albert Einstein”Oamenii de ştiinţă spun rugăciuni?”

Este întrebarea care nu îi mai dădea pace unei eleve de clasa a şasea, de la şcoala duminicală The Riverside Church. Şi cine ar fi fost mai indicat să răspundă decât unul dintre cei mai cunoscuţi oameni de ştiinţă, Albert Einstein?

Tânăra Phyllis i-a scris marelui fizician o scrisoare în care îşi exprima, politicos, curiozitatea şi a fost, probabil, surprinsă să primească un răspuns la fel de politicos, notează huffingtonpost.com.

Corespondenţa a fost publicată în cartea “Dragă profesore Einstein: Scrisorile lui Albert Einstein către şi de la copii“, publicată de Alice Calaprice. Continue reading “Oamenii de ştiință se roagă? – Răspunsul lui Albert Einstein”

Dumnezeu vorbește!

AscultaDumnezeu vorbeşte, însă, când într-un fel, când într-altul, dar omul nu ia seama.

Iov 33:14

.

Fii pregătit să-L auzi pe Dumnezeu!.

Oamenii cred mult mai ușor niște iluzii, închipuiri și vise, sau superstiții, care nu sunt nimic altceva decât minciuni ticluite de Cel rău și slujitorii săi, însă sunt cât se poate de sceptici și tari la cerbice în fața adevărului și-a evidenței. Dacă se svonește că s-a întâmplat cutare sau cutare lucru, omul e înclinat să creadă deîndată că chiar așa o fi fost. Se aud povești cum că ba la o Mănăstire, ba la alta, sunt icoane sau rămășițe de sfinți care aduc beneficii celor care se încred în astfel de lucruri, iar oamenii speră că ar fi posibil și adevărate ca acele lucruri moarte să le aducă binecuvânatarea dorită de ei. Dar cineva cu scaun la cap, cum se zice, despre astfel de oameni și lucruri, ar avea certitudinea că nu sunt în regulă, că nu poate materia să-l înlocuiască pe Dumnezeu – Singurul care face minuni. Continue reading » Armonia Magazine USA

FESTIVALUL DE DANS AMERICAN – 2013

dancers[1]Dansatorii sunt atleții lui Dumnezeu.

Albert Einstein

Festivalul de Dans American este un important festival de dans modern și dans contemporan fondat în 1948. Are loc în fiecare an, în sala Teatrului „Reynolds Industies” a Universitații Duke din Durham, Carolina de Nord. Festivalul se desfășoară vara, în lunile iunie-iulie și oferă, de asemenea, cursuri de dans.

Acest Festival are un întreg istoric, originea lui datând din 1935, cu Festivalul de Bennington organizat de Colegiul Bennington din statul Vermont, SUA. Din 1969 este denumit Festivalul de Dans American (ADF). Continue reading “FESTIVALUL DE DANS AMERICAN – 2013”

Seminar despre Dumnezeu (1)

Albert Einstein“Dumnezeu

este

 iubire.”

Apostolul Ioan

.

  1. 1.La început a fost Dumnezeu. Înainte de tot ce-a existat vreodată a fost Dumnezeu.  (Biblia)
  2. 2.Dumnezeu a creat cerurile și pământul, și lumina. El a creat întreg universul, din nimic l-a creat. (Geneza, 1; Evrei 11)
  3. Dacă Dumnezeu nu ar exista, ar fi necesar ssă-L inventăm. (Voltaire)
  4. Vreau să cunosc gândurile lui Dumnezeu, restul sunt detalii. (Albert Einstein)
  5. Adevărul este etern. El nu poate fi schimbat nici de Dumnezeu. (Richard Wurmbrand)
  6. Dumnezeu este Același, ieri și azi și în veci. (Apostolul Pavel)
  7. Talentul tău este darul lui Dumnezeu pentru tine. Ceea ce faci cu el este darul tău pentru Dumnezeu. (Leo Buscaglia)
  8. Fără Dumnezeu omul rămâne un biet animal rațional și vorbitor, care vine de nicăieri și merge spre nicăieri. (Petre Țuțea)
  9. În fața lui Dumnezeu nu există genii, Dumnezeu lucrând nu cu genii, ci cu oameni. (Petre Țuțea)
  10. În fața lui Dumnezeu, geniul e văr primar cu idiotul. (Petre Țuțea) Continue reading “Seminar despre Dumnezeu (1)”

Ateismul în lume!

Secera si ciocanul

“Vreau să cunosc gândurile lui Dumnezeu, restul sunt detalii.”

Albert Einstein

ATEISMUL IN LUME

Planurile de acasa nu se potrivesc cu cele din targ, spune zicala romaneasca! La fel ca săptămâna trecută planurile făcute pentru astazi ne-au fost date peste cap, dar tot intr-un sens bun.

Anul trecut a fost dat un raport international privind religiozitatea si ateismul in lume, numit Global Index of Religion and Atheism (“Indexul Global al Religiei si Ateismului”). Cunoscusem doar câteva detalii din el, ici si colo, dar până săptămâna trecută nu am reusit sa obtinem o copie a lui. Il comentăm astăzi iar aici il puteti citi in intregime: http://redcresearch.ie/wp-content/uploads/2012/08/RED-C-press-release-Religion-and-Atheism-25-7-12.pdf

Raportul e fascinant si deschide spre un orizont care ar trebui sa fie cunoscut de fiecare persoana preocupata de evolutia credintei si a valorilor religioase. Continue reading “Ateismul în lume!”

ADEVĂRUL, IUBIREA ȘI FRUMUSEȚEA

Adevărul, iubirea frumusețea    „Dacă oferi dragoste, frumusețea va crește
și toate acestea pentru că dragostea este frumusețea sufletului.

.
Saint Augustine

.

ADEVĂRUL, IUBIREA ȘI FRUMUSEȚEA

..  Se spune că numele Adevărului este Iubire. Adevărul are frumusețe deoarece este esența vieții pe care o trăim în iubire. Întreaga existență, ni se spune de asemenea, cu excepția omului, trăiește în adevăr. Numai omul poartă cu el minciuna, numai el poate fi uneori în afara adevărului. În clipa în care ne naștem și devenim o parte a existenței, adevărul, iubirea și frumusețea ar trebui să devină religia noastră.
..   Omul are nevoie de Adevărul Absolut ca etalon al vieții. Acesta e unul singur și este identificat cu Divinitatea.

Continuarea în Armonia Magazine USA

BINELE ȘI RĂUL

 Eu cred că omul e făcut de  Dumnezeu şi cred că Dumnezeu n-a instalat nici un drac în el.

Petre Țuțea

La vremea când am scris primul meu roman intitulat Binele și Răul, începeam cartea cu cuvintele lui Tagore: „Unul dintre cele mai grele lucruri este să pui în armonie răul cu binele… și totuși, în lumea asta ele se găsesc laolaltă… și această îmbinare produce durere și fericire”, cunoscând că binele și răul sunt categoriile fundamentale ale normelor de comportament și convinsă fiind, din experiența vieții de până atunci, că binele care aduce folos și răul – opus binelui – există în viața noastră ca principii antagonice Continue reading “BINELE ȘI RĂUL”

BINELE SI RAUL

 Eu cred ca omul e facut de Dumnezeu si cred ca Dumnezeu n-a instalat nici un drac în el.

Petre Tutea

.

La vremea când am scris primul meu roman intitulat Binele si Raul, începeam cartea cu cuvintele lui Tagore: „Unul dintre cele mai grele lucruri este sa pui în armonie raul cu binele… si totusi, în lumea asta ele se gasesc laolalta… si aceasta îmbinare produce durere si fericire”, cunoscând ca binele si raul sunt categoriile fundamentale ale normelor de comportament si convinsa fiind, din experienta vietii de pâna atunci, ca binele care aduce folos si raul – opus binelui – exista în viata noastra ca principii antagonice. Mai târziu mi-am dat seama ca ele coexistând, nu ar trebui sa fie într-un permanent conflict deoarece principiul bun n-ar mai fi perfect bun daca s-ar preta la o continua lupta, iar un principiu rau care sa lupte si unul bun care sa nu lupte ar duce la distrugerea binelui. Problema grea ar fi punerea lor în armonie, pentru a nu fi percepute ca un sunet strident pentru urechea noastra.

Din povestea cu Adam si Eva în Gradina Edenului stim ca Dumnezeu a poruncit omului: „Poti sa manânci dupa placere din orice pom din gradina, dar din pomul cunostintei binelui si raului sa nu manânci, caci în ziua în care vei mânca din el, vei muri negresit” (Geneza 2:16). Am citit mai multe interpretari despre pomii raiului si am facut cunostinta cu concluziile logice ale Sfântului Maxim. Cei doi pomi reprezinta doua cai diferite ale dezvoltarii umane, amândoua caile fiind destinate omului. Dumnezeu, inter­zicând omului sa manânce din pomul cunoasterii, ar fi dorit sa amâne contemplarea lumii create si vazute, punând înaintea omului alternati­va: cunoasterea Lui – Cauza omului fiind – prin reflectie intelectuala si practica asupra lui însusi (probabil ca purtator al chipului lui Dumnezeu), cale care ar fi dus „la nepatimire si neschimbabilitate, întarita în nemurire prin har, si în final la îndumnezeire.”Atunci, omul asemanator si unit cu Dumnezeu ar fi fost pregatit sa contemple lumea vazuta. Dar omul a fost ispitit (îndemnat la pacat), a gresit, nu a ascultat porunca si „a cazut în labirintul simturilor. Pomul vietii, care tre­buia sa ocroteasca nemurirea omului prin har, a fost respins în favoarea po­mului cunoasterii, devenit atunci pom datator de bine si de rau.” Dar de ce exista astazi în lume atât de mult rau?

Când aflam din ziare ca o mama, un tata si-au ucis copiii, iar în data de 5 martie a acestui an, un politist a intrat înarmat într-un coafor din centrul capitalei împuscându-si sotia din gelozie, (victimele fiind 8 persoane, doua ucise si alte sase ranite), ne cutremuram! Cât de mult s-a dezechilibrat lumea! Pacatul uciderii este identificat cu Raul moral, înfatisându-se ca o rasturnare de valori ce au fost încadrate într-o ordine ierarhica de însusi Dumnezeu. „Raul e pur si simplu absenta lui Dumnezeu”, spunea si Albert Einstein. Si mai sustin unii oameni ca fiecare individ are dreptul sa defineasca binele pentru sine… Iata unde se poate ajunge cu aceasta judecata! Biblia ne spune ca omul este creat de Dumnezeu dupa chipul si asemanarea Sa si e dependent de Creator atât în ceea ce priveste fiinta sa, cât si în ceea ce priveste activitatile sale. În acest fel, omul nu-si poate fi propriul sau legiuitor moral si nici creatorul orânduirii morale. Altii nu-si bat capul sa defineasca binele, sustinând ca ei stiu ce este raul si le este de ajuns. Oamenii nu vor, în general, sa accepte ca nu noi am definit binele, ci Altcineva a definit binele pentru noi, ca nimeni nu poate cunoaste binele cu adevarat, daca nu-L cunoaste pe Dumnezeu, daca nu cunoaste legile Sale! Relatia corecta cu binele, implica relatia corecta cu Dumnezeu! O mai avem?

Legea morala este tocmai expresia vointei lui Dumnezeu – Creatorul, pentru realizarea binelui; ea este data omului din fire, deci firescul omului este calea de a urma binele. Pacatul se savârseste prin voia libera a omului. Însusi Jean Jacques Rousseau afirma ca omul se naste bun punând toata responsabilitatea înrautatirii starii omului pe mediu, societate, educatie precara. Omul cât traieste învata si este învatat. Lui i s-a daruit si constiinta morala – glasul lui Dumnezeu în sufletul omului – glas care-l îndeamna la împlinirea legii morale. Sfântul Ioan Gura de Aur spunea: „Când Dumnezeu l-a facut pe om, a sadit în fiecare judecata nemincinoasa a binelui si raului, adica regula constiintei“, ea fiind judecatorul vesnic treaz si aspru. Constiinta morala poate fi adormita prin nepasarea omului, întunecata prin pacat, dar nu poate fi nimicita niciodata, fiindca ea este de la Dumnezeu. Dar omul poate hotarî pentru o fapta buna sau una rea, aceasta fiindca are voia libera (liberul arbitru), acea putere sufleteasca chiar de la creare, si care poate influenta comportamentul. Libertatea aceasta este si ea un dar cu care este înzestrat omul, el putând deveni stapânul faptelor sale, apelând la cunoastere, judecata si discernamânt. Faptele bune sau morale sunt faptele savârsite în cunostinta de cauza si voie libera si care sunt dupa facute dupa voia lui Dumnezeu, aratata prin legile Sale, iar cele rele, imorale sau pacate, sunt acelea care nu sunt savârsite dupa voia Lui. Oare, voia libera, aceasta libertate oferita omului, nu poate fi o modalitate de perfectionare morala? Nu învatam de atâtea ori din greseli? De ce ni se cere a nu repeta greselile? Sfântul Antonie cel Mare spunea: „Sa nu zica cineva ca este cu neputinta omului sa ajunga la viata cea virtuoasa, ci numai ca aceasta nu este usor…”(Învataturi 7). Uneori, însa, este prea târziu, omul distrugându-si viata prin savârsirea raului.

Binele poate fi definit ca suma a iubirii, puterii, inteligentei, frumusetii, bunatatii, gentiletii. Omul trebuie sa respinga raul, sa se curete de patimi, sa capete deprindere în savârsirea faptelor bune, sa fuga de ispite. Iisus ne-a învatat cum sa ne rugam Dumnezeului nostru: „…si nu ne duce pe noi în ispita, ci ne izbaveste de cel rau”. A actionat discernamântul în cazul acestor crime?

De la primii filozofi greci etica n-a însemnat decât unul si acelasi lucru: „studiul reflexiv a ceea ce este bun sau rau în aceasta parte a conduitei umane de care omul este, mai mult sau mai putin, responsabil în mod personal”. Filozofii antici aveau opere care constituiau adevarate izvoare de întelepciune. Socrate spunea ca „Suprema întelepciune este a distinge binele de rau”. Cunoasterea cailor virtutii la Socrate si la alti filozofi antici a fost posibila prin iubirea de întelepciune (philein – a iubi, sophia – întelepciune) si lumina avuta în sufletele lor. Toti au avut ceva „extraordinar, romantic, quijotesc, nebunesc…”, toti au fost preocupati de soarta omenirii, fiindca nelinistea majora a spiritului îl scoate pe om din mediocritate si îl înalta.

Morala crestina are câteva puncte de convergenta cu etica filozofica. Ambele au în comun faptul ca în preocuparile si observatiile lor se afla omul si manifestarile sale morale. Etica filozofica propune ca scop al vietii omului fericirea pe care o obtine aici pe pamânt, firea decazuta a omului refacându-se numai prin mijloace umane. Morala crestina are tot fericirea ca scop al vietii omului, desavârsirea însa, sfintenia, dobândirea mântuirii în sensul adevarat al cuvântului începe aici pe pamânt, este un proces îndelungat si se continua în viata de dincolo. Atât morala crestina cât si etica filozofica cer savârsirea binelui si evitarea raului. Binele este de foarte multe ori în legatura cu adevarul si frumosul. Platon spunea ca principiul existentei, al adevarului si al frumosului este însusi „binele”. Frumosul devenise idealul de prim ordin al elinilor; frumusetea si în aceeasi masura bunatatea – virtuti majore – au fost si ramân pe mai departe atributele fiintelor superioare. Filozofii antici au cautat si au cunoscut caile virtutii, dar le-a lipsit cea mai mare virtute: iubirea. Morala crestina însa, pune accent pe sufletul omului, de aceea virtutile culmineaza în iubire. Fericitul Augustin considera ca Dumnezeu este frumusetea suprema si creatorul de frumuseti. Daca privim icoanele, lucrarile marilor pictori executate de-a lungul secolelor, din chipul lui Dumnezeu si al tuturor sfintilor iradiaza o lumina deosebita, fiindca: „Dumnezeu este Iubire!” Iubirea este izvorul existentei noastre, este fluidul de care nu ne putem dispensa. Mircea Eliade scria în „Încercarea labirintului” ca numai prin iubire putem suporta raul din jurul nostru.

Binele si raul, Sacrul si profanul, viata religioasa si cea laica se opun si coexista în cadrul culturii si spiritualitatii umane. Omul religios este acela care crede în originea sacra a lumii si a vietii, nu doreste distrugerea vietii ci evolutia ei, cu ajutorul Binelui. Renuntând la sacru, la religie, omul modern îsi asuma, voit sau inconstient, o existenta tragica.

Filozoful francez Alfred Fouillée (1838-1912) considera ca triumful binelui moral se afla totusi în mâinile noastre.

Vavila Popovici – Raleigh, North Carolina