Tag: Al Florin Tene

PORTRET DE SCRIITOR: DOINA DRAGUT

On By nelursIn literatureLeave a comment

Georgeta NEDELCU

 

 

Nascuta într-o zi minunata de toamna, Doina Dragut a fost asteptata cu drag de catre parinti si rude. Toti s-au bucurat când au aflat ca va veni pe lume o fetita. Perioada copilariei în care timpul trecea încet, pare mai departe ca niciodata. În cazul meu, ca si în cazul scriitoarei Doina Dragut, copilaria pe care ne-am petrecut-o la tara, la bunici, nu poate fi comparata cu cea din timpurile actuale. Doina Dragut a facut clasele elementare în satul Silistea Crucii – Dolj, iar liceul la Craiova, unde a avut parte de profesori deosebiti. Nu i-a scapat nicio carte din biblioteca comunala, pe care sa n-o citeasca.

 O asemenea persoana nu se putea sa nu termine si o facultate si dupa terminarea ei a devenit o buna matematiciana. De-a lungul vietii ei, matematica a concurat cu literatura. A debutat cu un volum de poezii „Ceasuri de îndoieli” publicat de editura Spirit Românesc din Craiova, în 1994, caruia i-au urmat alte trei volume de versuri: „Detasare într-un spatiu dens”, aparut la editura Spirit Românesc din Craiova, în 1995; „Spatiul din nelinisti”, aparut la Slatina, în 1998, publicat de editura Scribul; „Ochiul de lumina”, editat de Fundatia Scrisul Românesc, Craiova, în 2000, urmate de experientele eseului „Arabescuri”, la editura Spirit Românesc, Craiova, în 1995. A urmat romanul „Suferintele unui redactor”, aparut la editura Alma din Craiova, în 2006.

 Doina Dragut trece de la functiile matematicii la functiile estetice ale rostirii, dedicându-se jurnalismului, informându-si cititorii prin stirile de ziar, facându-si meseria cu aceeasi dezinvoltura, indiferent daca este vorba despre o cronica plastica, literara sau chiar eseuri.

 „Nelinisti prin timp”

 Cartea „Nelinisti prin timp” este împartita în patru parti, în care sunt cuprinse: articole si eseuri (partea I), prefete (partea a II-a), recenzii si cronici (partea a III-a) si cronici plastice (partea a IV-a).

 În prima parte a cartii, Doina Dragut îmbina evenimentele artistice, literare, istorice si religioase, având ca subiect personalitati de seama ale culturii si spiritualitatii românesti, ca: Tudor Arghezi, Mihai Eminescu, George Calinescu, Constantin Brâncusi, Marin Preda, Mircea Eliade, Patriarhul Teoctist, Marin Sorescu, dar si personalitati ale culturii universale: Ernest Hemingway, Jorge Luis Borges, sau Denis de Rougemont.

 În partea a II-a a cartii „Nelinisti în timp”, Doina Dragut scoate la suprafata elementele de valoare ale unor carti scrise de autori debutanti sau autori consacrati, ca de exemplu: Daniela Luca, general N. Portocala si Nicolae Maroga Enceanu.

 În partea a III-a a acestei carti, scriitoarea Doina Dragut ne prezinta recenziile a unor carti de proza, lucrari stiintifice sau poezie ale Nicoletei Maroga Enceanu, Florentinei Smarandache, Janet Nica, ?tefan Marinescu, Al. Florin Tene, N. Portocala, Alexandru Dobos, acad. Radu P. Voinea, Ion Zamfirescu, Eugen Caraghiaur, Alexie Al. Buzera, Ion Toba, Nicolae Balasa, George Geafir, Dan Rotru, Mihai Dutescu, Mircea Andras, Zenovie Cârlugea, Alex Gregora, Virgil Dumitrescu, Nicolae Truta, Ion Zbârcot si altii.

 Impartiala în criticile ei, dar documentata, scriitoarea se dovedeste a fi meticuloasa si datorita disciplinei impuse de intelectul ei ca matematician. În expunerile ei, autoarea foloseste fraze scurte, dar exacte.

 Îar în ultima parte a acestei carti, autoarea prezinta impresii asupra operelor artistilor nostri plastici: Marcel Chinoaga, George Vlaescu, Claudia Mandu, Paula Tudor. Dar este la fel de meticuloasa si sensibila si în prezentarea operelor artistilor straini, ca de de exemplu – danezul Soren Skov si Michael Lodberg Olsen.

 Parcurgând aceasta carte, descopar la Doina Dragut, preocupari complexe ale unei intelectuale de anvergura. Aprecierile critice ale autoarei sunt simple, inteligibile, sensibile, incitante chiar.

 Citind aceasta carte din scoarta-n scoarta, am descoperit între paginile acestei cartii o neliniste profund umana si bineînteles, am realizat ca autoarea da dovada de o profunda cultura generala, argumentând ca tot ce a scris pâna acum, a scris cu seriozitatea si meticulozitatea unui talentat scriitor.

 Cartea „Nelinisti prin timp” scrisa de Doina Dragut, este o carte reusita si o aparitie editoriala necesara în spatiul literar actual si de ce nu, pe piata craioveana.

 Craiova

21 iulie 2011

OPERA ANGAJEAZA O CONSTIINTA, DAR NU SE CONFUNDA CU EA

On By nelursIn Life and HealthLeave a comment

de Al Florin TENE

 

În arta nu exista instinctul spontaneitatii, fiindca orice opera, indiferent din ce domeniu artistic provine angajeaza o constiinta, dar trebuie sa subliniem ca aceasta nu se confunda cu ea. În arta nu exista particularitate definitorie si absoluta, cum nu exista un început independent de orice conditie si relatie, ce nu are limite. Pentru cititor si spectator, la fel si pentru artist, indiferent din ce categorie artistica provine, arta începe cu operele. Nici un creator, indiferent cât de genial este, nu începe numai din eu si nici-o opera, cât de mare ar fi ea, nu poate fi definitiva.T.S. Eliot spune ca ordinea artei implica mereu relatia, comparatia, prezentul artistic îsi recheama, în fiece clipa si cu fiece aparitie noua, trecutul în complexitatea lui, spre a-l configura mereu altfel.

Inteligenta si ratiunea nu fondeaza experienta estetica, dar nici nu le elimina. În unele conditii ea poate fi scoasa din conul de umbra în splendoarea luminii prin anumite convingeri, stimulata de idei. Chiar si efortul unor autori, cum ar fi poetii teribilisti Mihai Galatanu si Ianus Marius de a se elibera de inteligenta, prin pornografie, ramâne tot o proba de inteligenta. Însasi naivitatea ei, (vezi picture naiva), are estetica ei. La fel poeziile de dragoste pornite din inima sunt voci ale constiintei. Sensibilitatea ei, vibratiile eului au prejudecatile lor. În arta, indiferent de gen, pentru creator ca si pentru „degustatorul ei” nu exista naivitate. Este anacronic sa opui un gest spontan unui gest constient, o creatie conceputa instinctiv unei creatii constiente, fiindca orice opera înglobeaza în ea o constiinta iar receptarea intelectuala este unica ce satisface experientele ei. Scriitorul, în cazul acesta, nu este cel ce doreste sa se exprime ori sa se supuna, sa emita o gândire constienta, ceea ce-l caracterizeaza e valoarea operei sale, nu valoarea a ceea ce exprima. Adevarata constiinta este o constiinta în act. Opera e o devenire, cum spune Gaetan Picon, „un act irepresibil, o realitate noua ce se dezvaluie facându-se…”

 

Creatia este mai superioara decât constiinta prin capacitatea sa imaginativa si de inventie, dar imaginatia nu se desfasoara la întâmplare, fiindca opera se supune sinceritatii creatorului ei. Ea îsi datoreaza efectul unor stari pshiologice. Relatia dintre adevarul creatorului de arta, implicit scriitorul, si adevarul operei sale nu este una între constient si inconstient, ci una între explicit si implicit.

O conceptie estetica se poate aprecia si deduce din orice opera oricât de inconstient s-ar arata autorul fata de adevaratele sale implicatii, chiar si conflictuale. Cum spunea Baudelaire despre Delacroix: „culoarea gândeste prin ea însasi”.

Limbajul artistic comunica si se comunica în acelasi timp, precum marmura ce se dezvaluie pentru a-si arata splendoarea sculpturii din interiorul ei. Acest fenomen se numeste reflexibilitatea limbajului. Despre limbaj, întotdeauna se vorbeste înlauntrul lui, nu numai despre tot ce ne înconjoara ori despre autor. Astfel, cum spunea Picon: „Asist la nasterea gândirii mele”, sau mai profund „nu gândesc, sunt gândit”, cum toti suntem gânditi de Dumnezeu.

Constiinta autorului nu tine loc de constiinta operei, nu se confunda cu constiinta operei. Între ele exista un dialog. Creatia si receptarea se rezolva în dialogul pe care constiinta implicita a operei îl poarta cu constiinta autorului, pe de o parte, cu constiinta criticului, pe de alta parte.

Activitatea coordonatoare a unei constiinte intelectuale este suportata de opera de arta pe care chiar ea o contine în stare de potentialitate. Deoarece însasi constiinta e nelipsita în toate elementele operei, neputând fi separata ca atare, tocmai pentru ca este o constiinta în sine, cu posibilitati de a avea toate conditiile de realizare.

Hegel spunea ca judecata de valoare se pierde într-o dialectica globala a artei, dupa cum Kant spunea ca judecata de valoare este obiectul unei analize psihologice. Însa amândoi filoziofii au sezisat rezistenta artei la sistematizarile de tip filosofic, afirmând multitudinea si diversitatea istorica a stilurilor, asa cum Hegel sublinia ca libertatea geniului este nelimitata si frumosul imprescriptibil. Dar estetica lor ramânea subordonata, în general, definitiei metafizice a artei, în ciuda abordarii psihologiei sau istoriei.

În tot acest context exista o problema a artei ca reflectie a realitatii si o problema a artei ca reusita a anumitor opere, fiind si o problema a fiintei artei si o problema a valorii ei. Formalismul nu cuprinde realitatea concreta, vezi proza si poezia optzecista de la noi, caci daca estetica continutului distruge opera revarsând-o în afara formei o aneantizeaza, reducând-o la scheletul ei, pulverizându-i însasi carnea-raportul cu semnificatiile. În aceasta problematica nu istoria face judecata, ci judecata face istoria, cum spune Picon. Sentimentul valorii presupune întotdeauna raportarea la o constiinta vie, dar nu în afara istoriei. Opera nu este în istorie, ea este în lectura pe care i-o facem. Sentimentul istoriei nu numai ca nu scuteste de un contact viu cu opera, dar chiar îl si intensifica. Sunt autori care stiu sa profite de contextual istoric al prezentului în favoarea lor, (D.R. Popescu, A. Buzura, N. Breban, A. Popescu, A. Rau, C. Cublesan, etc.) când altii sunt recunoscuti de istorie dupa ce s-a consumat prezentul lor, dar suferind în timpul vietii. (Vezi: Eminescu, Radu Gyr, N.Crevedia, etc.). Pentru cei de azi istoria nu înseamna numai trecutul, ci si prezentul cu determinarile lui ce actioneaza atât asupra literaturii cât si asupra lecturii- indiferent daca se aplica operelor prezente sau trecute. Cititorul nu se adreseaza operelor spre a se asigura ca participa la arta, el se apleaca spre opera pentru a încerca si trai valoarea pe care o exprima.

Al Florin TENE

Cluj-Napoca

14 iunie 2011


DICTIONARUL SCRIITORILOR ROMÂNI DE AZI

On By nelursIn News, Romania, WorldLeave a comment

Din initiativa lui Boris Craciun si Daniela Craciun-Costin a aparut la Editura „Portile Orientului “, Iasi, 2011, „Dictionarul scriitorilor români de azi”, din România, Bucovina de Nord, Banatul Sârbesc, Europa Occidentala, Israel si America.

Dictionarul se deschide cu „Galeria scriitorilor români din anul 2010”, prefata semnata de Boris Craciun în care arata scopul acestui dictionar „de a înregistra, într-o banca de date, autorii de carti literare care se exprima în limba româna (din România, Republica Moldova si din toate zonele de pe Mapamond unde traiesc slujitorii scrisului frumos), oferim iubitorilor de literatura si scriitorilor care activeaza în zilele noastre o prima varianta a unui cuprinzator dictionar al literaturii române de azi”.

 

Dictionarul, având 600 de pagini, cuprinde, pe lânga fisele de autor, fotografiile acestora, si imagini cu scriitorii prezenti la diferite actiuni cultural-literare, astfel întregind un evantai de informatii despre „starea” literaturii noastre în primul deceniu al secolului XXI.

 

Aceasta ampla lucrare este un tot unitar informativ de mari dimensiuni din care nu lipsesc marii scriitori, precum: Nicolae Manolescu, Herta Muller, Augustin Buzura, Mircea Dinescu, Ana Blandiana, Nicolae Breban, Paul Goma, Emil Hurezeanu, Eugen Simion, Andrei Plesu, Horia Roman Patapievici, Alex Stefanescu, Doina Uricariu, dar si clujenii: Irina Petras, Titina Nica Tene, Doina Cetea, Dumitru Cernea, Petre Poanta, Ionut Tene, C. Zarnescu, Persida Rugu, C.Marutoiu, Al. Florin Tene, Mircea Popa, Mircea Oprita, Ion Cristofor, Ion Vadan, Dora Pavel, Marcel Muresanu, etc.

 

În acest dictionar sunt cuprinsi 2000 de scriitori români ai prezentului, majoritatea membrii ai Uniunii Scriitorilor, dar si 78 de membrii ai Ligii Scriitorilor Români, din care peste 300 de scriitori din zona de responsabilitatre a Clujului.

 

De asemenea, volumul acesta cuprinde o serie de autori din diaspora româneasca occidentala, din Franta, Germania, Suedia, Olanda, Italia, Austria, Canada, Statele Unite, o parte din acestia sunt membrii ai Ligii Scriitorilor Români.

 

Din pacate lucrarea a omis cuprinderea a doi importanti scriitori din Australia: George Roca si Ion Miclau, iar din tara pe George Baciu, Ion Hiru, Elisabeta Iosif, si altii… Din Cluj lipsesc: Gavril Moisa, Ion Constantinescu, Iulian Patca, Ioan Benche, Raveca Vlasin, etc. Poate în viitorul volum vor fi eliminate aceste lipsuri.

 

Este laudabila initiativa autorilor Dictionarului, acesta devenind un instrument de lucru pentru istoricii literari, dar si „lada de zestre“ cu care intram în Europa literara si „cartea de vizita” cu care ne „legitimam„ n fata mapamondului literar si cultural, în procesul fenomenului de globalizare.

Al Florin TENE

Presedintele Ligii Scriitorilor Români

14 mai 2011

 

LIRICA PASCALA 2011

On By nelursIn Christian PerspectiveLeave a comment

– Prezentata de George ROCA –


Georgeta Resteman
ÎN DIMINETI DE PASTE

Covor de papadii si flori de Paste
Liniste-astern în suflete pustii
În dor de bine viata-n noi renaste
Singuratati ascunse-n nopti târzii.

Sperante împletim, cununi de vise
Lumina Sfânta-n zi de sarbatoare
Credinta, dragoste si porti deschise
Ne daruieste în suspin de floare.

Privesc cum firul ierbii unduieste
În adieri sublime de iubire
Pamântul reavan, marul ce-nfloreste
Sub cer albastru muguri de-mplinire.

Suntem plamada vie din lumina
Purtam comori nepretuite-n noi
Lut din iubire-avem la radacina
Sperantele din suflet curg suvoi.

Ne înaltam credinta-n gând senin
Sobor de floare-n dimineti de Paste
Ne însoteste-n drumul vietii lin
Tot ce-i frumos si bun în noi renaste.
Titina Nica Tene
DE PASTE

De Paste soarele e altfel,
are o altfel de lumina,
mama cu tata parca-s tineri
si parca nu mai sânt batrâna.

Ma vad copil pe Dealul Mare
dintr-un satuc îndepartat,
purtând rochita înflorata,
din sat de parca n-am plecat.

Ma joc cu fratii mei pe Beica,
râul ce curge-nvolburat,
ne salutam cu voie buna
zicând „Hristos a Inviat”!

Ce fericita eram, Doamne,
si ce departe sânt acum!
Am mers asa de mult prin viata
ajuns-am capatul de drum?

Privesc la pomul înflorit
pe care cânta o pasarica
nepoata vine lânga mine
“Hristos a Inviat”, Bunica!

 

Valeriu Cercel
POEZIE DE PASTI

Când Pastile se-apropie mereu
Sunt luat de amintiri si dus agale,
Copil ma regasesc în satul meu
La casa barâneasca de pe vale;

Simt si acum, pe prispa, dimineata,
Cernându-si fluturasii de ninsoare,
Cum îmi ating cu gingasie fata
Ciresii alintându-se în floare,

Si-aud la fel, venind peste câmpie
Spre deal zorit, urându-mi „ziua buna”,
Un soare îngânat de-o ciocârlie
Cu-o veste la clopotnita batrâna;

Se anunta o mare sarbatoare,
Iar martora era si Luna plina:
Va coborî din morti, spre Înaltare,
Isus, a lui Maria, cu lumina!

Ca începea asa o primeneala,
Miresmele de flori de liliac,
Si lutul proaspat, iz de varuiala,
Se vânturau prin usa din cerdac,

Ne usuram si trupul de povara
Si sufletul cumva de-am suduit,
(Scapam si eu atuncea de ocara,
În ziua când mergeam la spovedit!)

Fiind copii mâncam în Postul mare
Nu doar urzici ca ne rodea burtica,
Ne mai spurcam si noi, deh, la mâncare,
Ca popa nu stia, zicea bunica,

Dar totul se facea cu rânduial?
Si toate le-asezau la locul lor,
Stiau batrânii bine, fara scoala,
Cum sa-L primim pe-al lumii Salvator…

……………………………………

În miez de noapte, satu-n asteptare,
Biserica-ntr-o hora o strângea,
Lumini se aratau pe la altare,
Isus, Cristosul nostru, învia,

Ne întorceam cu paste si lumina,
Bunica ne dadea miel din cuptor,
Iar ouale-asteptau pe masa plina
Sfintite în al nostru tricolor,

Iar la amiezi, pe lunca ne-ntâlneam
Gatit în straie noi cum altul nu-i,
Caci noi copii-atunci ne înnoiam
Când Se nastea si la-nvierea Lui,

Si câta bucurie, ‘ntregul sat,
Oua ciocnind cu mare si cu mic,
“Cristos a înviat ! Adevarat !”
Pe pajistea cusuta-n borangic,

Iar mai apoi, crescusem eu fecior,
Aceeasi lunca mândra ca o ie
Mi-a dat ca sa le sorb licoarea lor
Doi ochi de vis cu nume de Marie

As vrea sa vin din nou în satul meu
În zi de Pasti, în zi de sarbatoare,
Poate-mi va spune bunul Dumnezeu
Cam cât mai am de ars din lumânare

E Paste iar si Cristul a-nviat,
Lumina Lui nicicând nu se va stinge,
Departe, peste mari, de al meu sat,
O lacrima de dor mi se prelinge

Simt o speranta-n suflet cum izvoare
Din flacaara-I ce arde, tumultoasa,
La ziua si satucul plin de soare,
La Învierea când voi fi acasa.

 

 

Adrian Munteanu
DAC-AS SUI PE TRUDA UNEI PLEOAPE
(la Psalmul 139)

Dac-as sui pe truda unei pleoape
Ce se framânta-n strigat de-aurora,
Când umbre-n zori lumina o implora,
Te-as regasi arzând în cer etape.

Dac-as fura dintr-un amurg o ora
Si i-as deschide clipei mii de trape
Ca dincolo spre moarte sa îsi scape
Nelinistea arcasi rotiti în hora,

Tot as simti ca esti, iar de as zice
Ca nopti de-acum pe veci ma vor robi,
Ca-mi vor înfrânge carnea mii de bice

Tot n-as fi trist stiind ca vei sadi
Graunte-n trup ca-ncet sa se ridice
Din întuneric un crâmpei de zi.

 

 

Al Florin Tene
A ÎNVIAT IISUS

Lumea este în concurenta cu ea
Si mai putin se uita spre Tine sus,
Tu, Doamne, esti Calauza mea
Când din morti înviaza Iisus.

Am un surplus de idei si de har
Si la picioarele Tale le-am pus
În numele vesniciei ca dar,
Când din morti înviaza Iisus.

Doamne ,as vrea sa recunosti
Din multi pe mine cel ce-a dus
Crucea în fruntea atâtor osti
Când din morti înviaza Iisus.

Erai, Doamne, Mielul sacrificat
Pe Cruce, spre Golgota, în apus,
Mântuieste lumea de acest pacat,
Când din morti înviaza Iisus.

Privesc în ochii Tai si-mi caut iertarea,
Pentru ateii cazuti în pacat, Iisus
E „vina” ce lumineaza cararea
Învierii sperantei noastre Sus.

Lumea este în concurenta cu ea
Si mai putin se uita spre Tine sus,
Tu, Doamne, esti Calauza mea
Când din morti înviaza Iisus.

 

 

Pascu Balaci
HRISTOS A INVIAT!

Când inceput-a sa se lumineze
În cea dintâia zi a saptamânii,
În taina ea si-a parasit stapânii-
Mormântul lui Iisus sa cerceteze

Maria din Magdala sa cuteze
Cu-a ei surate, scuturând tâtânii,
Sa afle sfântul trup, floarea tarânii
Si-apoi cu lacrimi sa-l imbalsameze.

– Ce cautati pe-aici? – apare un inger.
Femeile s-au infricat de-ndata:
– Pe Iisus dupa care si azi sânger!
A spus Maria, foarte tulburata.
– Nu e aici, a înviat; e în cer:
S-a dus sa-L întâlneasca pe-al Sau Tata!

 

Al Florin Tene
HRISTOS A INVIAT!

Se aprinde-n inima lumina
Coborând în noi de Sus.
Când sevele înverzesc tulpina
Înviaza-n suflete Iisus!

Cânta padurea-n mierle, prin copaci,
Înseninând cerul spre apus
De parca au înflorit ogoarele de maci,
Când înviaza-n suflete Iisus.

Cânta iarba în mieii de prin lunci
O aud cum creste si prin sat,
Când din Tainele Porunci
Hristos a Înviat!

Se aprinde-n inima lumina
Coborând în noi de Sus.
Când sevele înverzesc tulpina
Înviaza-n suflete Iisus!

 

Nicolae Nicoara-Horia
HRISTOS A INVIAT!

Hristos a înviat! Iisus exista,
Cu „Pace voua” o sa vina iar,
Sa nu fie crestin cu fata trista,
Nici cel fara de Pasti în calendar.

Hristos a Înviat! Lumina oarba,
Spun unii rataciti pe la rascruce –
Cei însetati de Adevar sa-i soarba
Din apa vie izvorând în cruce.

Frate-al meu de-aici, de oareunde,
Primeste-mi, dar, salutul cel mai sfânt-
Hristos a Înviat! De crezi, raspunde-
E „buna ziua” mea de pe pamânt…

 

Nicolae Nicoara-Horia
LUATI LUMINA!

Luati lumina si va bucurati!
E semnul ca în lume nu-i târziu –
Hristos a Înviat! Hristos e viu!
În cel care nu crede sa nu dati

Cu pietre si cu vorbe cât ocara,
Pentru el e prea devreme-acum,
E Ziua si petrecerea-i pe drum
Pâna când o sa-l cuprinda seara…

Luati lumina, cea primita-n dar,
Din Mormântul Lui fara de moarte
Si dati-o, întreita, mai departe-
Hristos a Înviat! Si nu-n zadar!
———————-
PASTI, 2011

IANUARIE 2011, LA CENACLUL „VASILE SAV” DIN CLUJ-NAPOCA

On By nelursIn CultureLeave a comment

Medalionul literar „Arc peste timp-Unirea Principatelor, Eminescu si noi”

Prima sedinta din acest an a cenaclului literar „Vasile Sav”, din cadrul Centrului de Zi pentru Varstnici nr.2, patronat spiritual de Liga Scriitorilor Romani, a fost deschisa de Maria Bobina (coordonatorul Centrului), care a invitat grupul vocal-instrumental „Speranta”, condus de prof. Modest Visoiu, sa-si desfasoare programul. Marcand astfel si implinirea a 7 ani de la infiintarea acestui cenaclu ce s-a remarcat printr-o activitate bogata pusa in slujba promovarii culturii.

Grupul vocal, in contextual medalionului literar-muzical „Arc peste timp – Unirea Principatelor, Eminescu si noi”, a sustinut un frumos program muzical-literar, in care poetul Al. Florin Tene a citit din creatiile sale dedicate Poetului National, iar grupul vocal-instrumental a interpretat un putpuriu de cantece pe versuri de Eminescu, unele compuse de Guilelm Sorban. Mini-concertul s-a incheiat cu cantecul Hora Unirii, pe versuri de Vasile Alecsandri si muzica de Alexandru Flechtenmacher.

Al.Florin Tene, presedintele cenaclului a prezentat ordinea de zi a sedintei care a continuat cu medalionul literar „Prin adevar invingem o parere”, sustinut, sedinta de sedinta, timp de 7 ani de catre Aurel Vuscan, acesta a vorbi despre „Actualitatea gandirii eminesciene oglindita in publicistica”.

Un interesant  medalion, datorita expunerilor sustinute de prof.Vasile Sfarlea si prof. Antonia Bodea, a fost „Memoria calendarului – Rolul scriitorilor si publicistilor in pregatirea si faurirea Unirii Principatelor”. Amanuntele aduse, bogatia de informatie, elocinta celor doua cuvantari au fost rasplatite cu vii aplauze de numerosul public prezent in sala. In incheierea sedintei a urmat recitalul poetic „Eminescu, ca aerul si seva…”, in cadrul caruia membrii cenaclului: Vasile B. Gadalin, Ionel Andrasoni, Maria Botiza, Gh.Soptirean, Titina Nica Tene, Maria Racoltea, Ioan Benche si Emilia Tudose (care a recitat din poeziile sotului Mircea Tudose), au citit din creatiile lor dedicate lui Eminescu si marelui eveniment de la 24 ianuarie 1859.

Viitoarea sedinta va avea loc miercuri, 23 februarie, ora 11, La Centrul de Zi pentru Varstnici, nr.2, din str. Decebal nr.21, municipiul Cluj-Napoca.

Karina DRAGAS
Cluj-Napoca
3 februarie 2011

SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR S-A INFIINTAT PRIMA BIBLIOTECA PRIVATA DIN BANAT

On By nelursIn CultureLeave a comment

La initiativa Societatii literar-artistice „Sorin Titel” din Banat, condusa de scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu, membru al Ligi Scriitorilor, filiala Banat, in colaborare cu scriitorul Al. Florin Tene, presedintele Ligi Scriitorilor Romani, a luat fiinta prima biblioteca privata din Banat, sub genericul „CASA CARTI – CASA DARIA”, in localitatea Mehadia, strada Padurii nr. 389, jud. Caras-Severin, unde se afla castrul Praetorium, la 29 km distanta de Orsova si 80 de km. de Caransebes.

La inaugurarea bibliotecii au participat: primarul localitati Iancu Panduru si un numar important invitati din Timisoara, Cluj-Napoca, Resita,  participanti din Mehadia si  localitatile limitrofe, inclusiv dr. Alexandru Nemoianu, din Jackson, Michigan, USA, care a spus: „Acesti copii prezenti aici vor putea povesti copiilor lor despre inaugurarea Bibliotecii si astfel va intra in memoria colectiva a comunitatii si prin aceasta in vesnicie”.

Biblioteca isi propune sa deserveasca in mod gratuit cititorii, de orice varsta, cu osebire copii din familiile nevoiase. Pana in prezent la constituirea fondului de carte au contribuit numeroase personalitati din domeniul culturii si artei, membri Ligi Scriitorilor si ai Uniuni Scriitorilor, enumeram cativa dintre acestia: Lica Vostinaru, din Timisoara, scriitorul Ion Marin Almajan, din Timisoara, scriitorul Dumitru Velea, din Petrosani, prof. Ion Ciorobara din Lugoj, ziaristul Doru Dinu Glavan, redactor sef al Radioului din Resita, Ion Velica, din Petrosani, doctor Carmen Nemoianu din Timisoara, prof. Eva Gavrilescu, scriitorul Al. Florin Tene, Petre Birou, din Hunedoara, dr. Ionut Tene, Petre Petria din Rm. Valcea, Constantin Toni Dartu din Iasi, etc. Actiunea de strangere de carti continua prin filialele Ligi Scriitorilor.

Noi initiative a Ligii Scriitorilor Romani

In programul de perspectiva a Ligii Scriitorilor este prevazut ca in anul 2011 sa se infiinteze un lant de astfel de biblioteci in localitatile mai izolate de pe teritoriul tarii si in comunitatile romanesti mai numeroase de pe mapamond. La aceasta actiune vor contribui membri filialelor noastre. Tot in acest context, la propunerea medicilor-scriitori, membri ai Ligi Scriitorilor, care au cabinete particulare incepand din acest an, membri organizatiei noastre vor beneficia de consultatii gratuite.

Trebuie mentionat ca scriitorul Nicolae Danciu Petniceanu editeaza periodicul social-cultural „Vestea” in care se promoveaza creatiile literare ale membrilor Ligii Scriitorilor.  Prin acest mod scriitorii clujeni sunt cunoscuti si in acea zona de tara. In trimestrul unu din acest an va apare o noua revista, sub egida Ligi Scriitorilor Romani, coordonata de Nicolae Danciu Petniceanu si Al. Florin Tene, care se doreste sa fie, in conditiile fenomenului de globalizare, un tezaur sau „lada de zestre” a spiritualitati romanesti din toate timpurile.

Al. Florin TENE
Presedintele Ligi Scriitorilor Romani
Ianuarie 2011

BILANTUL ANULUI 2010 SI PROIECTUL ACTIVITATILOR LIGII SCRIITORILOR ROMANI IN ANUL 2011

On By nelursIn RomaniaLeave a comment

La rascrucea dintre ani exista un moment de bilant, pe care il facem fiecare, cu doua talere. Ce am realizat in anul care, iata, a trecut, si ce ne propunem sa construim pe mai departe in anul in care abia am intrat. Sunt momente unice ce ne arata in care talere am pus mai mult suflet cu realizarile aferente, aducatoare de satisfactii in viata noastra si a organizatiei din care facem parte, si ce trebuie sa intreprindem pe mai departe.

In continuare redam mai jos ideile principale ce s-au desprins din teleconferinta pe care am tinut-o cu presedintii filialelor Ligi Scriitorilor, din tara si strainatate, inclusiv cu o parte din membrii asociatiei noastre care au acces la internet.

Iata, in acest context, in anul care a trecut, Liga Scriitorilor, datorita stradaniei unor presedinti de filiale, cum ar fi: Doina Dragan (LSR Banat), Elisabeta Iosif (LSR  Bucuresti), Victoria Vartosu (LSR Vrancea), Constantin Toni Dartu (LSR Iasi),   Alexandru Birou (LSR Dobrogea), Nicu Vintila (LSR Dolj ), Menut Maximinian (LSR  Bistrita), Iulian Patca (LSR Cluj-Napoca), Popescu C. Viorica (LSR Brasov), Petre Petria (LSR Valcea), Steluta Lucia Istratescu (LSR Arges), Sabin Bodea (LSR Arad), Ion Velica (LSR Hunedoara), Istoc Nicolae (LSR Oradea), Ion Iancu Vale (LSR  Targoviste), Petrut Victor (LSR Gorj), Mariana Zavati Gardner (LSR Anglo-Saxona), George Roca si Ion Miclau (LSR Australia si Noua-Zeelanda), Florentin Smarandache (LSR U.S.A.), Vasile Barbu (LSR Serbia), Alexandru Petrescu (LSR Spania), Cornelia Canurec (LSR Franta), Gabriela Ciobanu (LSR Italia), Virginia Mateias (LSR Canada), si alti presedinti de filiale, au reusit sa  editeze 11 reviste lunare si trimestriale, sub egida Ligi Scriitorilor, si doua antologii ale filialelor Vrancea si Banat.

Tot datorita scriitorilor, membrii ai Ligi, s-au infiintat cenacluri literare, aproape in fiecare filiala, cu sedinte lunare, care au organizat, in anul ce a trecut, diferite manifestari cu cartea si cultural-artistice, contribuind din plin, alaturi de alte organizatii de profil, inclusiv Uniunea Scriitorilor, la promovarea culturii in orasele lor de resedinta. Un exemplu elocvent in acest sens au fost „Zilele culturii vrancene” in organizarea carora  a contribuit si filiala Ligi Scriitorilor din Focsani. In acest context un sprijin deosebit in promovarea scrierilor si activitatilor noastre l-au avut publicatiile A.R.P, coordonate de doamna Mariana Braescu Silvestri, cotidianul clujean „Faclia”, prin doamna Michaela Bocu, „Port@Leu” condus de scriitorul Corneliu Leu, „Rasunetul”, prin Menut Maximinian, „Oglinda Literara” prin scriitorul Gheorghe Neagu, televiziunile locale din Bucuresti, Valcea, Baia Mare, Bistrita, Iasi, Timisoara, inclusiv revistele editate de George Roca, Gigi Baciu, Ion Iancu Vale, Ioan Miclau, Aurel Pop, Sabin Bodea, Marin Toma, si nu in ultimul rand Primaria Cluj-Napoca si Consiliul Local care a finantat cateva numere ale revistei „Agora Literara “ etc. Tuturor acestora le multumesc.

Remarcam concursul de creatie literara organizat de filiala Ligii Scriitorilor Bucuresti, condusa de Elisabeta Iosif. Acesta a cunoscut o deosebita amploare, cu prilejul caruia s-au descoperit noi talente, incheindu-se cu o manifestare deosebita la Biblioteca Metropolitara la care au fost invitati de onoare precum scriitorii Mariana Braescu Silvestri si Al. Florin Tene. Activitatea a fost promovata de televiziunile si presa bucuresteana.

Pentru anul in care am intrat Comitetul Director al Ligi Scriitorilor Romani si Birourile de Conducere ale Filialelor si-au propus sa continuie activitatile culturale de promovare a cartii, editarea de noi reviste si antologii, inclusiv extinderea editarii de carti ale membrilor cu ajutorul Editurii Ligii Scriitorilor, in colaborare cu Editura „Socrate”, din Craiova, condusa de scriitorul Mihai Marcu si a Fundatiei „I.D. Sirbu” din Petrosani, condusa de scriitorul Dumitru Velea.

Se va insista ca, pe langa cele 30 de filiale, sa se infiinteze cenacluri literare, cu sedinte periodice, unde se va discuta lucrarile membrilor si care, in colaborare cu bibliotecile judetene si casele de cultura locale, vor organiza manifestari artistice pentru promovarea culturii romane, atat in tara cat mai ales in strainatate. In acest context filiala Cluj a Ligi Scriitorilor si-a propus sa infiinteze propriul cenaclu literar condus de profesoarea Antonia Bodea cu sprijinul lui Iulian Patca si Gavril Moisa.

Liga Scriitorilor are in vedere promovarea imagini in literatura a Clujului in perspectiva devenirii acestuia, in viitorii ani, Capitala Culturala a Europei, prin publicarea de carti, antologii si creatii literare dedicate orasului-capitala istorica a Transilvaniei, atat in limba romana cat si in limbile de larga circulatie, lucrari ce vor fi difuzate prin filialele noastre din Europa si de pe mapamond.

Al. Florin TENE
Presedintele Ligii Scriitorilor Romani

Medalionul literar ”Carte frumoasa cinste cui te-a scris”

On By nelursIn literatureLeave a comment

Miercuri, 24 noiembrie, a avut loc sedinta de lucru a cenaclului literar “Vasile Sav“ din cadrul Centrului de Zi pentru Varstnici nr.2, patronat spiritual de Liga Scriitorilor din Romania.
Sedinta a fost deschisa de Maria Bobina coordonatoarea Centrului, dupa care scriitorul Al.Florin Tene, presedintese cenaclului, a anuntat ordinea de zi si, asa cum a intrat in traditie, motto-ul sub care s-a desfasurat sedinta. Acesta fiind: “Artistul trebuie sa faca din arta sa o arma, din succesul sau o infrangere si din bucuria sa o suferinta”( Panait Istrati).
Sedinta s-a deschis cu medalionul literar ”Carte frumoasa cinste cui te-a scris“. In cadrul acestuia critical literar Al.Florin Tene a prezentat cartile:” A sosit si timpul…vremii “ de Ionel Andrasoni, “Artus Silvestri-Asa cum l-am cunoscut “,”Nimeni nu este mai presus de lege “ de Ion Ghercioiu, “Sonata pentru cresterea ierbii “ de Al.Florin Tene.
Un moment important al acestui medalion a fost lansarea celor doua carti semnate de publicistul Sorin Grecu: ”Reportajele mele “ si “Viata lucreaza cu alte date “. Despre acestea a vorbit cu multa acuratete si simt critic Al.Florin Tene, care a remarcat fondul narativ tensionat si incandescent al reportajelor, dupa care autorul si-a impartasit din experienta sa de ziarist si om de televiziune, exemplificand cu faptele personajelor sale. A mai vorbit despre autor si cartile sale Vasile B.Gadalin.
Medalionul literar ”Oaspetii-bucuria gazdelor “ a cuprins un moment poetic deosebit. Scriitoarea Virginia Paraschiv, din Baia Mare, a vorbit despre cartea de debut a Elenei Dorina Halas, din Baia Mare, intitulata ”Pasi pe nisip “.Dupa care a urmat proiectia  unui video-clip-muzical, pe versurile acesteia in lectura autoarei, realizat de scriitorul dr. Mihai Ganea, din Tecuci.
In continuare a urmat medalionul literar ”Poezia noastra cea de toate zilele “, in cadrul acestuia citind versuri poetii: Raveca Vlasin, din Dej, Vasile B.Gadalin, Ionel Andrasoni, Maria Botiza, Elena Dorina Halas, Titina Nica Tene.
In incheiere in cadrul traditionalului medalion “Prin adevar
invingem o parere “, Aurel Vuscan a tinut conferinta, foarte bine documentata,”Fundatia Gojdu “.
In cadrul discutiilor au mai luat cuvantul Ioan Benche si dr.Mihai Ganea.
Manifestarea s-a bucurat de un real succes din partea numerosului public.
Viitoarea sedinta are loc in 15 decembrie a.c. orele 11.
Karina Dragas

Articolul de presa, oglinda literara a realitatii

On By nelursIn literatureLeave a comment

Recent au aparut doua carti ale cunoscutului realizator de emisiuni de televiziune Sorin Grecu, carti ce cuprind importantele reportaje al acestuia de-alungul anilor. Detinator a mai multor premii in domeniu si autor al unui volum de versuri, Sorin Grecu prin cele doua carti ”Reportajele mele “si “Viata lucreaza cu alte date “, aparute la Editura EICON, Cluj-Napoca, 2010, avand pe ultima coperta o prezentare de Constantin Zarnescu, se inscrie in galeria ziaristilor care scriu o istorie a prezentului , lasandu-se amagit de iluzia clipei ce  nu este efemera, ea facand parte din viata noastra. Personajele sale reale le respecta, cu sinceritatea lui Geo Bogza, le aduleaza, e un Cezar Petrescu sentimental care stie sa-si umezeasca ochii pentru a castiga increderea cititorului, inclinandu-si capul cu demnitate solemna, ceremonioasa, facand reverente. Cand autorul se face nevazut in spatele cuvintelor, fosnind prin aerul incendiat de spiritul sinceritatii, se bucura, ca un poet, ce este, vibrand si ascunzandu-se in tufisurile melancoliei. Da, autorul acestor doua carti este un melancholic ce isi iubeste personajele cunoscute, un generos care isi da pe fata caldura interioara, preferand sa se dezbrace la nesfarsit, infasurat in sudoarea nostalgiei.
Aceste doua carti sunt o sinteza a tot ce a exprimat pe micul ecran Sorin Grecu ca “ realizator indraznet, star transilvanean al canalului PRO TV,” asa cum subliniaza Constantin Zarnescu pe ultima coperta a unei carti, si in presa, trasmitand prin puterea cuvintelor si artei sale narativ-imagistice, fapte si oameni, situatii si evenimente, prin reportaje condensate intro splendoare baroca .
Personajele sale provin din Romania profunda, sunt acei oameni care construiesc in tacere, cu acribie, punand cate o “caramida “ la edificiul spiritual si material al civilizatiei romanesti. De la Pavel Onoaie-“discipolul “ lui Stradivarius,” lutierul numarul unu al Romaniei,” Ion Ivascu, maestru bucatar care” i-a hranit pe Ceausescu, Jivkov si pe majoritatea ministrilor Romaniei” sau  autopsierul-scriitor Florin Tanaselea, pana la “Omul care a vandut statuia poetului Ovidiu de la Constanta “ Mircea Spataceanu care a reusit sa vanda statuia poetului Ovidiu, avand ca rezultat caderea multor capete ale nomenclaturii constantene.
Daca in volumul “Reportajele mele “autorul pare un renascentist intarziat in cel de-al doilea volum”Viata lucreaza cu alte date “ accentual cade pe acele personaje mistuiti de nebunia creatiei, mai bine zis excentricii. Sorin Grecu are voluptati sirete pentru oameni si fapte ce se incadreaza la limita dintre normal si nebunie, intre intelept, ascet si bolnav psihic. Acestea sunt personaje care, datorita felului cum  autorul scrie despre ele il face pe cititor sa le simpatizeze, sa le inteleaga sufletul, sa dialogheze cu ele prin frazele directe cu o concizie a relatarii aproape neverosimila.
De la Mihai Alb, care este considerat de sateni “ca si-a tras decenii de la gura, investind fiecare banut” pentru a construi o biserica ortodoxa destul de mare, construita chiar deasupra casei familiale din satul Bucea, pana la clujeanul Ion Mahala care a facut ani grei de puscarie trecand granita chiar in…URSS. Amagind fiind de propaganda sovietica. Cartea lui Sorin Grecu”Viata lucreaza cu alte date “ este o oglinda in care putem vedea modul voltairean al anecdotei oferita de viata, ori acela, cervantin, al inutilitatii unor actiuni traite.
Sorin Grecu prin cele doua carti ne face sa apreciem nu numai reporterul conectat la realitate, dar  descoperim in el  prozatorul admirabil, unul din putinii ziaristi transilvaneni de azi care stiu sa-si inalte talentul la limita de sus a rafinamentului.

Al.Florin Tene

„Patologia” lui Pacala sau Simptomatologia sanatatii

On By nelursIn Life and Health, literature, RomaniaLeave a comment

by Al. Florin TENE

Autoare a mai multor articole si studii literare de substanta, publicate în diferite reviste de specialitate, precum si a doua volume de eseuri despre operele lui Mircea Vulcanescu si George Bacovia, Angela-Monica Jucan vine în întâmpinarea cititorilor sai constanti cu un amplu studiu despre „Ispravile lui Pacala“ (1894, Petre Dulfu), având un titlu simptomatic: „Patologia lui Pacala” sau „simptomatologia sanatatii“, Biblioteca Judeteana „Petre Dulfu“, Baia Mare, 2006.
Structurat în sapte capitole, „Anexe“, „Un rol terminal: Pacala“ si grafica de Mara Pop, volumul analizeaza, din toate unghiurile, personajul lui Petre Dulfu, care „este partizan al decubitului pacient dulceag-balcanic, exersat pe durata golului dintre evenimente, completat, la nevoie, cu somnul“. Pacala, perceput ca esenta simptomatica a neamului din care provine, în fata evenimentelor sta, între evenimente… fuge; actioneaza în timpul lor si râde dupa ce acestea trec.
Angela-Monica Jucan îmbina într-o sinteza bine definita si documentata (vezi subsolurile paginilor), cercetarea „fenomenului“ Pacala, din unghiul manifestarilor, ce scapa de istorie, cu speculatia psihopatologica si filozofica al fondului spiritual. Printr-o analiza pertinenta, autoarea subliniaza faptul ca în Pacala redescoperim Homo poeticus, homo verus (realist), dar si homo habilis (adaptabil), aceste chintesente induc la concluzia ca „la Pacala, între spirit si materie, va învinge totdeauna spiritul – componenta pasiva, «„de interior“, a universului uman».
Cartea Angelei-Monica Jucan nu abordeaza un Pacala a lui Dulfu, din punctul de vedere al hermeneuticii, întrucât autoarea tinteste catre o viziune coerenta si globala asupra multitudinilor de subîntelesuri ce vin dinspre „lumea interioara“ a lui Pacala, care „fileaza impresii“. Autoarea stie sa se ridice usor deasupra obiectului investigat si sa-l analizeze în siruri de conexiuni care ilumineaza: opera lui Petre Dulfu, dar si personajul sau, o mentalitate, un fenomen uman specific. Are înzestrare pentru analogia rapida si pentru scenariul de idei, iubeste coerenta si armonia teoretica. Dublata de malitie, exprimarea sclipitoare are savoare: „Credem ca râsul si toate activitatile sau atitudinile adiacente constituie o ludoprofilaxie la care Pacala face recurs în mod instinctiv, prevenind, astfel, amplificarea pâna la marimi nesanatoase a însusirilor sale si asa mai mult colorate decât ale mediei umane“. Ramasagurile, furtisagurile, iubirile, curajul, combativitatea, agresivitatea competitiva, etc. sunt tot atâtea tipologii (vezi: William Herbert Sheldon, cu tipurile de personalitate), care caracterizeaza personajul abordat. Autoarea sta sub semnul ratiunii (pe care filosofia clasica germana o numea Vernuft), dar si sub zodia intelectului (Verstand). Ea face deci opera de ordonare si consolidare rationala pe o materie inefabila, subtila prin chiar esenta ei, este, deci, mai mult decât a „re-picta“ sau „re-compune“ faptele dintr-un tipar încremenit, dar care, înca, traieste printre noi întrucât simtul artistic al eseistului se exprima într-un limbaj el însusi rupt din formele artei. Dictiunea ideilor este un mod de expresivitate a intelectului.
Autoarea acestei interesante carti are rigoarea si precizia teoreticianului. Inteligenta este un mod de a dubla observatia asupra amanuntului, cu fine consideratii teoretice prilejuite de adâncimile textului lui Petre Dulfu. Probabil ca nu întâmplator Angela-Monica Jucan abordeaza reflectia libera conjugata cu cea rationala, pentru esentializarea observatiei socio-psiho-patologica. Amanunt observat si de prefatatoarea cartii, Ioana Dragota. Relatia Pacala – Tândala, observa autoarea, este abordata de Dulfu în contextul „coincidentei“, concluzionând cu „rolul terminal“ al lui Pacala. Cartea trebuie privita ca o paradigma a eseisticii, fiind seducatoare si prin reflectiile adiacente, pe care le suscita si în care aflam un fin amestec de fundament teoretic si spirit speculativ cu trimiteri în alte literaturi, de modalitate asociativa si putere asertorica.

AL FLORIN TENE ,,CU INIMA ÎN PALMA”

On By nelursIn Christian PerspectiveLeave a comment

by Petru Birau

Recenta carte publicata de scriitorul Al Florin Tene la Editura ,,Contrafort” din Craiova, carte intitulata ,,Cu inima în palma”, reprezinta istoria formarii unui scriitor autentic, cu parcursul sau remarcabil, relatarea procesului de coagulare în jurul operei sale literare a unui fenomen literar-artistic, împlinit prin constituirea unei institutii de cultura cum este Liga Scriitorilor din România si potentialul acesteia de a capacita si sustine relatii de promovare culturala reciproca (asa cum este fructuoasa colaborare cu Asociatia Româna pentru Patrimoniu), dar mai ales ne este relevata în aceasta carte gândirea, conceptiile despre viata, literatura si arta ale unui scriitor si promotor cultural reprezentativ pentru cultura româna contemporana.
Extrem de condensat, volumul ,,Cu inima în palma” cuprinde în doar 40 de pagini o prezentare esentiala a demersului literar artistic contemporan, desfasurat pe parcursul a peste cinci decenii în tara noastra, precum si raportarea sa la fenomenul literar international, într-o viziune ce denota studiul amplu întreprins de autor în cunoasterea contextului cultural actual si intuitia prefigurarii directiilor avangardiste viabile.
Cele sase dialoguri cu Al Florin Tene, realizate de Monica Muresan, Costel Iftinchi, Menut Maximinian, Ionut Caragea, Maria- Diana Popescu si Elisabeta Iosif, dezvaluie în primul rând convingerea scriitorului Al Florin Tene ca omul are un destin individual, încredintat de Dumnezeu, care poate fi într-o masura schimbat de atitudinea sau comportamentul individului: ,,Când ne nastem Dumnezeu ne pune cu degetul pe frunte o pecete, pe care noi o numim destin. În limita acestuia fiecare dintre noi ne jucam rolul primit. Oamenii de stiinta spun ca pecetea pusa de Dumnezeu se numeste ADN. Însa acest rol îl putem modifica, nu în totalitate, prin vointa proprie.” (pag. 23)
Fara prezenta momentului excluderii din Uniunea Scriitorilor în destinul scriitorului Al Florin Tene, nu ar fi fost posibila înfiintarea Ligii Scriitorilor din România, pentru ca istoria nu cuprinde nici o minima combinatie sau permutare implicata de vre-un ,,daca”, istoria însumeaza strict doar evenimentele care au avut loc.
Deasemenea Liga Scriitorilor din România nu ar fi fost înfiintata daca Al Florin Tene intervenea în destinul lui si printr-o atitudine de revolta sau marcat de o stare depresiva ar fi renuntat la scris, dar scriitorul si-a acceptat si urmat destinul.
În al treilea rând Liga Scriitorilor Români nu ar fi luat fiinta daca la momentul excluderii sale din Uniunea Scriitorilor, Al Florin Tene nu ar fi avut o activitate literara bogata, prin care sa fie cunoscut si o opera litrara viabila, în care trilogia ,,Insula viscolului” este un roman ce sta la loc de cinste, alaturi de volumele de versuri, fara aceasta opera nu era posibil ca scriitorul sa atraga în jurul sau, în doar 2 ani, o multitudine de creatori (constituiti în 22 de filiale în tara si 12 în strainatate), ar fi atras poate doar câtiva scriitori marcati de diferite nemultumiri, care apoi ar fi renuntat, dar asa cum am specificat istoria nu accepta termenul ,,daca”, iar Liga Scriitorilor din România exista si are o istorie datorita lui Dumnezeu care a trasat un destin literar si unui scriitor care si l-a asumat.
Un important aspect relevat de cartea ,,Cu inima în palma” îl reprezinta conceptiile literare si perceptia asupra scopului vietii, formulate de scriitorul Al Florin Tene în exprimari aparent simple, dar care cuprind adevaratele comori de cuget întelept, disimulate în spiritualitatea autorului. Voi reda aici patru dintre aceste esente de vasta experienta intelectuala si umana: ,,De mic îmi placea sa patrund frumusetea obiectelor.Le priveam altfel decât prietenii buni la matematica. Ei urmareau cunoasterea adevarului, pe când eu urmaream întelegerea frumosului.”(pag. 16)
,,Criticul literar provine dintr-un scriitor ratat.” (pag. 34)
,,…opiniile criticilor sunt doar parerile lor fie si de cititori avizati. Niciodata oamenii nu au înteles noutatile. Uita însa câte noutati a îngropat timpul pentru totdeauna. Si mai uita înca ceva: ca noutatile care au supravietuit de-a lungul vremurilor sunt, aproape fara exceptie, tocmai cele care difera cel mai putin de ceea ce se numeste vechi.” (pag. 32)
,,Nu pot spune ca nu sunt fericit. Eu stiu ca sunt, fiindca esenta vietii nu este sa fii, ci sa stii ca esti fericit.” (pag. 6)
În încheierea aceastei prezentari a cartii ,,Cu inima în palma” redau si viziunea autorului ei asupra viitorului culturii românesti în contextul european si international: ,,Deocamdata nu avem valori culturale exportabile si competitive. În afara de Brâncusi, Eliade, Cioran si alti câtiva, si acestia formati în afara tarii…Literatura pe care o promovam nu trebuie sa fie scrisa cu mentalitatea scriitorului care a trait în comunism, deoarece opera aceasta nu poate fi înteleasa de cititorii care nu au trait experienta dramatica prin care am trecut.” (pag. 10)
Toate aceste idei, exprimate sincer de scriitorul Al Florin Tene, fac din cartea ,,Cu inima în palma” un document edificator pentru întelegerea conceptelor ce stau la baza creatiei literare autentice, care se preconizeaza ca se va dezvolta prin demersul artistic elaborat în viitor.