Category: literature

Eroi, personalitati si Miguri care (s)cad!

On By nelursIn literatureLeave a comment

In data de 27 oct, 2010, la Cercul Militar Bucuresti, sala Stefan cel Mare a avut loc un eveniment deosebit: lansarea volumelor 43 si 44  din seria “Personalitati romane si faptele lor” Autor, Constantin Toni Dartu. Ed. Pamfilus, Iasi, 2010.
Invitatia venea din partea doamnei Eleonora Arbanas, Presedintele Fundatiei “Erou capitan-aviator Alexandru Serbanescu”.
Explicatie: Sorin Arbanas este membru al Asociatiei Culturale “Mileniul 3” din Rosiorii de Vede, unde anul trecut si-a lansat volumul de versuri “Pergamente”. A fost present si la aniversarea celor zece ani de activitate a acestei asociatii in setembrie a.c..
Onorat de invitatie am participat, si fiindca mai fusesem la Colonesti, unde eroului capitan-aviator Alexandru Serbanescu i s-a ridicat o statuie.
Se prezentau personalitatile literare  si Comandantul de aeronava, pilotul de linie aeriana Stefan Alexandrescu, denumit si Maresalul din Baneasa
Atras de activitatea presedintei Eleonora Arbanas, una dintre cele mai energice doamne indragostite de lumea aviatiei si de cinstire a faptelor eroilor din acest sector al armatei noastre, desi, recunosc, personal nu prea am avut afinitati cu aviatia si aviatorii, am asista la o intrunire de-a dreptul emotionanta. Peste trei duzini de membri din fundatia respectiva, dornici  sa studieze istoria aviatiei si a valorilor romanesti, sa promoveze  imaginea fortelor aeriene au cinstit eroii aerului cazuti pentru apararea tarii. Dar si pe cei care, asemenea Comandantului Alexandrescu si-au dedicate viata zborului.
Evocarea Comandantului Stefan Alexandrescu facuta de doamna presedinta Arbanas, apoi de colegi de serviciu a continuat cu un moment inedit, fascinant, unic, cred eu:
“Maresalul de la Baneasa” a venit cu marturii olografe, articole, fotografii facute de cei care i-au fost pasageri. De la arbitri de rugby, la profesori, scriitori, generali, actori, fotbalisti  (Ioan Grigorescu,  Paul Agarici, Nadia Comaneci, Radu Beligan,  Boloni, Tudorr Vornicu, la Gica Petrescu, parintele Galeriu si Valentin Ceausescu, lista celor care au avut cuvinte (scrise de mana dumnealor),de lauda – se poate prelungi cu alte cateva zeci de nume celebre, cu tiieturi din ziarele epocii, cu diplome si medalii…
Apoi au fost prezentati cele cinci personalitati din lumea literaturii:
Sorin Arbanas. Inginer si poet.
Floarea Necsoiu,. Profesoara si scriitoare.
Ion Lucian Colita. Profesor si poet
Vasile Mustata.Doctor inginer si scriitor
Ioana Stuparu. Scriitor, ziarist, redactor.
S-au citit pagini din creatia acestora, fiecare si-a spus cuvantul motivand pasiunea pentru scris, unii chiar intrebandu-se care a fost criteriul selectarii dumnealor in randul celor mai cunoscute personalitati din cultura romana, fiindca in volumul unde sunt prezentati apar si reprezentanti ai vietii spirituale, de la mitropaoliti la parohi, medici, oameni de stiinta, jurnalisti, militari, diplomati si reprezentanti din toate celelalte ramuri ale artei, (atat din tara, cat si din strainatate).
Fapul ca cineva se preocupa sa-i comemoreze pe eroii nostri e dupa mine un lucru deosebit, mai ales in zilele noastre cand avem probleme atat de grave izvorate nu numai din cauza crizei…
Marturisesc, cu emotie, ca am scris aceste randuri nu doar poentru ca mi s-a facut o frumoasa primire ca lider al Asociatiei Culturale, Mileniul 3, care are membri nu numai din Teleorman, ci si simpatizanti  din alte zece judete si Anglia, Austria, America si Spania, prin romanii de acolo grupati in asociatii ca NIRAM ART, Cercul Poetic Reflexos si   Centrul Pro-Arte Pro-Arte (Madrid) ci si din cauza ca m-am simtit mahnit fiindca in timp ce alti eroi cadeau odata cu Migurile, am primit carti cu dedicatii …(pe care nu vreau sa le comentez): “Fratelui de cruce”, “ Fostului comunist care – sper ca n-a uitat asta”.
Recunosc, am fost invatat sa-i urasc pe legionari. Si asta venea pe niste fapte la care am fost, copil fiind, martor: evrei si evreice batjocoriti in balci la Falticeni. Dar si schingiuirea unui vecin ceferist, fost sau nu communist, asta nu stiu, asa ni s-a spus.Din bataia respectiva, la care am fost de fata, omul  a ramas handicapat. Am fost si communist. Fiindca tata nu s-a inscris in colectiv am fost dat afara din internat pe 11 februarie,. Erau 28 grade sub zero, Atunci nu comunistii nici legionarii ne-au ajutat pe cei trei baieti , fiii de elemente dusmanoase. Treaba asta a fast facuta de parintii colegilor evrei de la Liceul Laurian, unde eram elev…
Oare treburile noastre merg asa de prost fiindca acum nu suntem nici una nici alta? Nu stiu. Avem eroi care au murit luptand contra nemtilor.. Li s-au facut statui. Altii au murit luptand contra rusilor. Le facem astazi statui.
Intreb: Contra cui au luptat cei la care zilele acestea li s-au mai adaugat doua victime ?

C.T.Ciubotaru

Intalnire virtuala cu jurnalistul George Roca

On By nelursIn Art, literatureLeave a comment

Pulsul Diasporei Romanesti de la Sydney la Madrid

“…singurul lucru  care se putea face, era cultura. Eu insumi, Cioran si multi altii, am ales deci sa lucram, fiecare dupa vocatia sa. Si asta nu inseamna ca eram rupti de tara, dimpotriva, dar era singura cale prin care puteam ajuta.” Mircea Eliade – L´Epreuve du Labyrinthe, entretiens avec Cl. H. Rocquet – Belford, 1978, Paris (Incercarea Labirintului,  pag. 34)

 
Espacio Niram din Madrid lanseaza o serie de video-conferinte menite sa reuneasca intelectuali romani din toate partile globului, pentru a-si impartasi experiente, a schimbe idei si a ajuta la consolidarea sentimentului de identitate romaneasca prin cultura.

 
Centrul Pro-Arte Madrid in colaborare cu Editura Niram Art si scriitorul Hector Martinez Sanz organizeaza “Intalnirea virtuala cu George Roca, autorul cartii De vorba cu stelele”, care prezinta personalitati romanesti din lumea artelor, literaturii, muzicii, raspandite in intreaga lume.

Evenimentul se va desfasura vineri, 5 noiembrie a.c., incepand cu ora 23.00 (ora Spaniei), in Espacio Niram din Madrid.

La intalnirea virtuala cu autorul vor fi prezenti intelectuali romani si spanioli: Bogdan Ater (artist plastic), Fabianni Belemuski (directorul Revistei Niram Art), Antonio Calderon de Jesus (fundatorul Galeriei Artejescal), Alexandru Dica (presedintele RoMadrid Cultural Club), locotenent colonel Garda Reales Tercios, Miguel Angel Galan Segovia (directorul Editurii Niram Art), Ovia Herbert (poet), Hector Martinez Sanz (scriitor, filosof, directorul Revistei Madrid en Marco), Kasandra Kalmann Nasaudean (jurnalista Radio Diaspora Online din Statele Unite), Romeo Niram (artist plastic), Geanina Ionela Palade (avocata), Ariadna Petri (fundatoare Cercul Poetic Reflexos), Tudor Serbanescu (fundator Centrul Pro-Arte), Marin Trasca (jurnalist), Andrei Zamora (fotograf). Invitata speciala a serii va fi Carmen Sandulescu (jurnalist Radio Romania International).

 
Participantii la evenimentul din Madrid vor intra in dialog cu George Roca, jurnalist si scriitor stabilit in Sydney, prin videoconferinta. “George Roca este poet si ziarist. A scris, a editat, si figureaza in conducerea mai multor reviste si ziare. Iar toate aceste publicatii care sunt la activul sau, la un loc, ajung la cca. 20. Este o carte de vizita concludenta, mai ales ca, intotdeauna, George Roca a militat pentru aceleasi idealuri democratice, de dragoste fata de oameni, de normalitate si intelegere, de frumos si curatenie sufleteasca”, declara jurnalistul Roni Caciularu, din Israel.

 
Organizatorii initiaza astfel o serie de evenimente culturale si artistice, prin care isi propun sa stabileasca legaturi si sa uneasca intelectualii romani din Diaspora si Romania. “Intalnirea cu George Roca, autorul cartii De vorba cu stelele, constituie primul eveniment dintr-un proiect amplu, pe care ni l-am propus la jumatatea acestui an. Intentia noastra este sa reunim intelectualii romani din Diaspora si Romania, oferindu-le posibilitatea de a desfasura impreuna evenimente culturale si artistice, precum si proiecte care au ca scop integrarea artei si culturii romane in alte tari ale lumii”,  a declarat Miguel Angel Galan Segovia, directorul Editurii Niram Art.

MAREA ENCICLOPEDIE A SPIRITUALITATII ROMANESTI – VOL XLIV

On By nelursIn literatureLeave a comment

Marea Enciclopedie a Spiritualitatii Romanesti se scrie din mers ca o  inchegare istorica.

Ajunsa la al 44-lea volum. marea enciclopedie a spiritualitatii noastre „PERSONALITATI ROMANE SI FAPTELE LOR-1950-2010” de Constantin Toni Dartu, presedintele Filialei Iasi a Ligii Scriitorilor si directorul revistei „Moldova literara”, a devenit, pe drept cuvant, o paleta policroma care cuprinde toate nunatele stradaniilor intelectualitatii noastre puse in slujba creatiei umane. Munca depusa cu acribie de autor in descoperirea personalitatilor, dar mai ales cea de cercetare pentru a descoperii si consemna date, evenimente, lucrari inedite, imagini, din viata celui care printr-un efort de-o viata lasa in urma sa o creatie utila societatii romanesti si nu numai. Toata aceasta stradanie a lui Constantin Toni Dartu se inscrie in filozofia ce se desprinde din glosa lui Protagoras din Abdera, care spunea: „Omul e masura tuturor lucrurilor, a celor ce sunt, cat si a celor ce nu sunt, intrucat nu sunt”. Aceasta este miezul mesajului dat de autor prin marea enciclopedie la care lucreaza de un deceniu si mai bine.

Despre volumele acestea am scris de fiecare data cand au aparut, ajungand la concluzia la ceea ce spunea Nicolae Iorga: „Cultura poporului fara carti pentru dansul nu se poate”. si fara cultura poporului, orice alcatuire economica, orice forma politica n-au nici o valoare. Opera infaptuita de Constantin Toni Dartu, prin munca, stradanie, transpiratie intelectuala si generozitate este mai presus decat, facand aluzie la ce zicea Iorga, de orice alcatuire economica sau forma politica, daca acestea nu sunt puse in slujba culturii.

Aceasta lucrare de proportii nu este un dictionar, fiindca acesta, conform DEX, este o lucrare lexicografica cuprinzand cuvintele unei limbi, ale unui domeniu de activitate, aranjate intr-o anumita ordine, de obicei alfabetica. Lucrare masiva de care este vorba este o enciclopedie, citez tot din DEX, care spune ca acest cuvant este format din grecescul enkyklia care inseamna „ansamblul stiintelor“ si paideia care inseamna „educatie/invatatura”. Este o lucrare care trateaza sistematic termeni din toate domeniile de activitate, fie pe probleme, fie pe domenii. Nu acest lucru face lucrarea domnului Dartu?

Studiind fisele a celor peste o mie de personalitati din toate domeniile creative si de activitate, incluse in aceasta enciclopedie am ajuns la concluzia ca in societatea romaneasca din ultimii 60 de ani se castiga bani numai cu ajutorul banilor. Prin munca si creatie se castiga doar painea cea de toate zilele, cu toate ca omul de cultura creator daruieste societatii in care traieste o valoare inestimabila de care se foloseste. in acest sens, marele nostru istoric Iorga spunea: „Totdeauna si in lume, intai se aud cantarile si apoi rasare soarele”. Adica intai este „cantecul creatiei” si apoi vine lumina intelepciunii si a cunoasterii.

In volumul XLIV, dupa ce se face un remember al volumelor anterioare, unde sunt incluse aprecieri semnate de mari personalitati, inclusiv imagini de la diferite lansari organizate in marile orase culturale din tara, redescoperim personalitati despre care stiam… despre unii s-au scris volume intregi, cum ar fi poetul Grigore Vieru. insa mai descoperim si pe altii precum: romanciera Dora Alina Romanescu nascuta in judetul Bistrita-Nasaud, sportivul militar Traian Moldoveanu inzestrat cu darul povestitorului si iubitor de calatorii, Pamfil Biltiu, din Baia Mare, etnolog, publicist si animator cultural, pe cunoscutul cantaret de muzica populara Benone Sinulescu, scenograful Elena Fortu, sculptor si artist plastic, iubitoare de cunoastere prin calatorie, si artistul plastic Sorin Spiridon Gatu din Gherla, artist plastic a carei opera este patrunsa de spiritul Sfintelor Scripturi. Este unul din cei mai insemnati artisti plastici bisericesti, maestro in arta mozaicului. Este membru fondator al Uniunii Artistilor plastici Bisericesti a Patriarhiei Ortodoxe Romane, colaborator principal al acestui dictionar enciclopedic. Alaturi de sotia sa Livia, tot artist plastic, au pictat zeci de biserici. si acest volum se incheie, ca toate celelalte, cu numele personalitatilor cuprinse in volumele anterioare.

Parafrazandul pe Grigore Vieru, cu care incepe prezentul volum, pot sa spun ca atunci cand m-am vazut in paginile acestei enciclopedii, m-am simtit ca femeia care naste: am strigat in sinea mea de bucurie si durere. Fiindca fiecare enciclopedie inseamna o recunoastere pentru cel inclus si declanseaza un catharsis, o purificare. Purifica lucrurile, faptele, creatiile, dar si sufletul celui care este inclus si al celui care citeste aceste volume. Purifica faptele, metamorfozand trasaturile realitatii in forme pure si armonioase. Iar prin citirea acestor fise, se purifica si sufletul nostru, tulburat si plin de incertitudini.

Citind masiva lucrare a lui Constantin Toni Dartu pot spune, cum zicea odata filozoful grec Constantin Tsatsos, ca exista lecturi pentru a fugii de lume (aici nu este cazul), si lecturi pentru a te mentine in mijlocul lumii prin reprezentantii de varf ai neamului nostru, cum este enciclopedia PERSONALITATI ROMANE SI FAPTELE LOR (1950-2000) de Constantin Toni Dartu.

Al. Florin TENE
Cluj-Napoca
octombrie 2010

POEZIA MISTICO-RELIGIOASA DIN DETENTIE

On By nelursIn literature, poetryLeave a comment

Prof. Cristina Gabriela Nemes

Grup scolar”Liviu Rebreanu”, Balan- Harghita

Drd.Universitatea din Bucuresti,
Facultatea deLitere

Lirica mistico-religioasa din detentie constituie un capitol aparte in Istoria Literaturii Romane. Acest capitol nu este unul distinct, dimpotriva, il consider parte integranta a literaturii romane.

Daca discutam fiecare perioada, in parte, a literaturii romane,in istoricitatea sa,tinand cont de contextul socio-politic-cultural, este absolut necesar sa avem in vedere si acest capitol, destul de controversat si, de ce sa nu recunoastem, atat de putin discutat, din perspectiva istoriei si criticii literare. Cand spun controversat ma refer la faptul ca desi dupa anul 1990 accesul la arhive este liber, cu toate acestea se fac putine eforturi, daca nu de cercetare, macar de recunoastere si popularizare a datelor caci in continuare exista poeti care nu sunt recunoscuti iar opera lor, la fel continua sa fie trecuta la ”index”.Multi dintre acestia au facut inchisoare  tocmai pentru ca au avut curajul de a-si asuma vocatia de creator si slefuitor al cuvantului scris,de marturisitor si traitor al credintei crestine si, nu in ultimul rand,de jertfitor, in inchisorile comuniste pentru valorile  crestine si spirituale.

Astazi,noua ne revine sarcina de a recunoaste pleiada oamenilor de cultura, de a scoate la lumina opera lor si,nu in ultimul rand de a ne cunoaste sfintii martiri din inchisorile comuniste. Aiudul sta marturie ca astazi,poate mai mult ca niciodata, exista sfintenie. Neamul care nu-si recunoaste martirii , eroii si care nu-si asuma trecutul, risca sa nu aiba nici  viitor, ori acest viitor risca astazi sa fie unul lipsit de gloria celor care s-au jertfit .

Ce marturie mai elocventa a existentei lui Dumnezeu si a transcenderii Sale in lume mai poate exista decat  minunea sfintelelor moaste de la Aiud?

Este bine stiut ca detinem o Istorie a Literaturii Romane din detentie[1]iar dupa anul 1990 au inceput sa apara lucrari, mai ales memorialistice,care constituie sursa importanta in cercetare precum si Antologii de poezie religioasa[2].

Cercetand marturiile acestor poeti marturisitori si jertfitori vedem modul in care acestia, desi erau inchisi, cu mijloace rudimentare scriau despre Dumnezeu, credinta, suferinta, libertate.

Marturisirile lor sunt tulburatoare si cutremuratoare: ”Aveam hartie de la cutiile de carton care fusesera cu medicamente,le bagam in apa, le lasam sa se zvante un pic si dupa aia scoteam foi din ele, le calcam cu gamela, cu cana de apa sau cu sticla si se faceau bune de scris. Scriam cu hipermanganatul pe care mi-l da pentru ciuperca sau pentru infectii. Scriam si pe talpa bocancului. Aveam bocanci cu talpa de cauciuc, luam sapun, faceam zoala de sapun, asa, manjeam talpa, dadeam cu DTT si atunci scriam cu un cui sau cu acul”.[3]Sau:

”Scriam pe o bucata de talpa de cauciuc pe care o udam, dadeam cu sapun si apoi presaram var de pe pereti din locuri dosite. Se scria ca pe o tablita de gresie, cu un betisor de lemn. Avantajul era ca se stergea usor si repede si nu te prindea ca inveti. Daca erai prins, faceai sapte zile de carcera cu mancare odata la trei zile si plasa de fier in loc de saltea”. [4] Se stie ca nu poate exista o inviere fara moarte dar,la fel de sigur se stie,ca nu poate exista moarte fara inviere. in conceptia crestina finalul mortii este invierea.Sufletul omului poate fi mort,omul traind,dar cel care –l poate aduce iar la viata este Dumnezeu.Aceasta minune sta doar in puterea divina,in lucrarea lui Dumnezeu,care nu poate fii decat una mantuitoare,iar a omului,nu poate fii decat una marturisitoare, a adevarului, a credintei , a frumusetii si,nu in ultimul rand,una jertfitoare. Este  o poezie a suferintei umane iar pentru detinutii politici, o solutie de rezistenta spirituala. Dostoievski spunea ca frumusetea va salva lumea iar eu spun ca frumusetea spirituala si sfintenia celor care au suferit martiriul in inchisorile comuniste va salva lumea aceasta, de tot ceea ce inseamna fals si ipocrizie, nonvaloare si umilinta si, nu in ultimul rand, va salva omul, condamnat la cunoasterea deplina,dar fara Dumnezeu, deci, de la singuratate.

insa cum a luat nastere acest gen literar?Ca sa putem raspunde acestei intrebari nu se poate omite contextul socio-politic-cultural al vremii  respective.Pentru o analiza  pertinenta a operelor literare este absolut necesar a pune in discutie ,atat biografia autorului cat si situatia

tarii din acel moment,tocmai din acest context amintit.

Se stie ca odata cu instalarea regimului comunist,ca orice partid,  acesta a dorit sa-si promoveze ideologia.Ori tocmai aceasta ideologie impusa fortat a dus la ateismul generator de arestari masive in randul oamenilor bisericii in general si a intelectualilor,a elitelor culturale,in special.Etichetarea celor arestati era aceea de legionar,de multe ori aceasta fiind inchipuita.

in cadrul acesui capitol nu se poate omite  discutia despre existenta grupului”Rugul Aprins”[5]. Iata un exemplu elocvent in acest sens, cand George Enache descrie activitatea Rugului Aprins si ”invinuirea inchipuita”de catre organele de securitate:”Ei nu au raspandit nici manifeste,nu au instigat la revolta,nu au organizat actiuni revolutionare.Ei si-au exercitat dreptul pe care,teoretic,orice roman il avea,de a crede si de a-si practica credinta religioasa in mod liber,daca nu contravenea legilor statului.De aceea,pentru a putea fi incadrati in Codul Penal si a se pastra o umbra de legalitate,cand au fost arestati Sandu Tudor si colaboratorii lui,Securitatea a considerat ca activitatea religioasa,conform bunei traditii marxiste,este o masca in spatele careia se ascundeau diverse scopuri politice.S-a cautat in primul rand sa se argumenteze o actiune legionara,pentru ca atunci pedeapsa ar fi fost foarte aspra.Singurul argument al anchetatorilor:in cadrul grupului erau mai multe persoane care fusesera membrii sau simpatizanti ai Legiunii”.[6]Activitatea Rugului Aprins a constituit o forma de rezistenta spirituala ortodoxa impotriva comunismului.[7] Cei din lotul Rugul Aprins au fost pedepsiti pentru credinta lor prin detentie cu un regim inuman. Securitatea a fabricat pentru ei invinuirea de ”actiune legionara” pentru argumentarea condamnarii lor politice.Socotit instigator si cap al asociatiei ”Rugul Aprins”,Sandu Tudor avea sa fie arestat in 1958 impreuna cu tot grupul caruia Securitatea i-a mai”adaugat”cativa studenti in lotul”Teodorescu Alexandru si altii”.O fraza-tip apare in actul de acuzare intocmit de procurori tuturor celor 11 inculpati: “au atras tinerii intr-o activitate mistico-religioasa (…) manifestandu-se cu ei dusmanos la adresa ordinii sociale existente”. O alta formulare tipica proceselor staliniste este si aceasta acuzatie; “educatie mistico-religioasa in spirit ostil regimului existent si defaimare Uniuni Sovietice[8]”.

Dosarul P(penal-n.n.)/202 A.C.N.S.A.S.(provenit de la anchetele,recursul si actele de penitenciar si are 10 volume).Sentinta nr.125 din 8 noiembrie 1958,conform Dosarului P/202,vol.4,A.C.N.S.A.S.,fila nr.126 invinuieste lotul de de”crima de uneltire contra ordinii sociale si crima de activitate intensa contra clasei muncitoare si miscarii revolutionare”.[9]

Sandu Tudor este socotit ca fiind cel mai mare imnolog si poet mistic. Imnul Acatist la Rugul Aprins al Nascatoarei de Dumnezeu este socotit ca finnd opera centrala a poetului.Apare la Madrid in anul 1883[10] precum si intr-o prestigioasa revista[11] din Franta cu urmatorul comentariu:” L’acathiste est un hymne de l’Eglise orthodoxe pendant le chant duquel on reste debout. Il s’agit ici d’une sorte d’Office d’action de graces en l’honneur de la Mère de Dieu. Le texte présenté a été écrit en Roumanie par le poète Sandu Tudor, devenu le moine Daniel, au lendemain de la seconde guerre mondiale. L’A. est mort dans un camp à la fin des années 50. La forme de l’hymne est tout à fait classique et le texte évoque tout le mystère marial. Le thème de l’hésychasme y est donc suggéré, puisque l’on sait que, depuis le Moyen Age byzantin, Marie est le modèle de l’hésychaste”[12].

Despre autorul acestui imn precum si fondatorul Rugului Aprins,Sandu Tudor,devenit parintele Daniel,a scris si teologul francez Olivier Clément,un articol intitulat L´Eglise Roumaine et le Buisson Ardent[13] ,text care face referire la ”Rugul Aprins”si,in care arata importanta apropierii intelectualilor de biserica.

Seria de reforme nu urmarea nimic altceva decat o schimbare a fiintei umane,de obtinere a omului nou ,de tip comunist,iar aceasta nu se putea realiza decat printr-un program de reeducare(cum s-a numit sinistrul experiment desfasurat la Pitesti) extins la nivelul intregii societati.Cu alte cuvinte,regimul voia sa stapaneasca total mintile si sufletele oamenilor.Ioan Ianolide vorbeste despre aceasta reeducare,afirmand:”Este necesar sa ne oprim putin aici asupra notiunii de ”reeducare”,intrucat ea-ca si alte notiuni universal-valabile,cum ar fi”libertate”,”democratie”,”justitie”,”adevar”,”om”-are in contextul marxism-leninismului,un cu totul alt continut.Marxism-leninismul il declara pe om dumnezeu.Natura,viata,societatea si sufletul trebuie supuse legilor materialismului istoric.Cei mai mari dusmani ai materialismului istoric sunt Dumnezeu si sufletul.Acestia trebuie distrusi in primul rand.Repetam,si nu vom repeta niciodata indeajuns,ca dincolo de dominatia economica,politica si militara,comunismul urmareste dominatia asupra sufletului.Sufletul trebuie distrus,pentru ca nu poate fi supus.

Religia,arta,stiinta,ideile,idealurile,sentimentele,toate trebuie distruse si inlocuite cu ideile,legile si stiinta materialismului istoric”.[14]

Sunt cutremuratoare marturisirile celor care au facut inchisoare in regimul comunist.Acestea

constituie un adevarat testament pentru generatiile viitoare:”Am scris ca o marturisire./Am scris ca un testament./Am scris cu speranta ca aceste randuri vor supravietui mie”.[15]

Autorul ,in opera precizata,vorbeste despre doi poeti ,anume Valeriu Gafencu si Radu Gyr.

Despre Valeriu Gafencu afirma:”in cele mai intime fibre ale sufletului Valeriu nazuia spre cele mai sfinte idealuri.Nu avea veleitati politice,nu complota,nu uneltea impotriva statului,ci tocmai atitudinea sa idealista il intarea sa staruie in educarea tinerilor”.[16]

”Inteligenta lui stralucita si sufletul sau curat au descoperit repede adancimile spiritualitatii ortodoxe.”[17]Iar scrisorile sale sunt pentru noi cei de azi,un adevarat testament:”Cautati fericirea in sufletele voastre.Nu o cautati in afara voastra.Sa nu asteptati fericirea sa vina din alta parte,decat dinlauntrul vostru,din sufletul vostru,unde salasluieste Domnul Iubirii,Hristos.Daca veti astepta fericirea din afara voastra,veti trai deceptii peste deceptii si niciodata nu o veti atinge”.[18] Prin  poezia  Ramas-bun,Valeriu Gafencu isi ia ramas bun de la prieteni,printr-o marturisire egala cu un testament:”Sangerand de rani adanci,/De zile fara soare,/De rani ascunse si puroi,/Cu oasele slabe si moi,/Stau ghemuit in pat si ma gandesc/Ca in curand am sa va parasesc,/Prieteni dragi!”

Radu Gyr a fost condamnat de nenumarate ori iar poezia”Ridica-te Gheorghe,ridica-te Ioane!”ii aduce acestuia condamnarea la moarte.Suferinta este prezenta in toate versurile sale,facand din vers o ruga catre Dumnezeu:”Doamne,fa din suferinta/pod de aur,pod inalt/si din lacrima,velinta/pentru-un pat adanc si cald./Din lovirile nedrepte/faguri faca-se si vin,/din infrangeri scari si trepte,/din caderi urcus alpin./Din veninul strans in cana,/fa miresme ce nu pier/si din fiecare rana,/o cadelnita spre cer.”(Matanie).Iar aceasta suferinta este asumata de catre Domnul nostru Iisus Hristos care vine in celula ,devenind un detinut,identificandu-se cu detinutii,vine cu haine vargate,trece dincolo de zabrele,simbolizand speranta si singura lor mangaiere(Iisus in celula).

Nichifor Crainic a fost inclus in lotul ziaristilor, condamnat la ”detentie grea, pe viata si degradare civica pe timp de 10 ani,pentru crima de dezastrul tarii,prin crime de razboi”,conform sentintei nr.2 din 4iunie 1945,pronuntata de Tribunalul Poporului din Bucuresti,in virtutea Legii 312/1945. [19]De numele poetului Nichifor Crainic este legata revista ”Gandirea”,in paginile carora au publicat personalitati marcante ale perioadei interbelice. Vasile Voiculescu poetul mistic care a colaborat la revista”Gandirea” si a facut parte din gruparea Rugul Aprins.Sonetele sale,prin tematica si viziune poetica,alcatuiesc Cantarea Cantarilor romaneasca,unde regasim triada:Mire-Iubire-Mireasa.

Tot in cadrul  sentintei din vol.4 al Dosarului P/202 il gasim,la pozitia 14,fila 225,pe inculpatul Voiculescu Vasile care,”dupa 23 august 1944 a scris o seama de poezii pe teme mistice care au un caracter dusmanos fata de regimul democrat popular din R.P.R.[20]

Poeta Zorica Latcu- devenita mai tarziu  Maica Teodosia,in Manastirea Vladimiresti.

A debutat la revista Gandirea,formata in cadrul gandirismului lui Nichifor Crainic,calugarita la Manastirea Vladimiresti ,opera sa este profund mistica,inspirandu-se din Cantarea Cantarilor si din Imnele iubirii divine ale Sfantului Simeon Noul Teolog.A facut inchisoare 3 ani,la Jilava si  la Miercurea-Ciuc .Poezia Crucile a fost scrisa din inchisoare:inspre taramul celalalt,/E loc inchis cu gard inalt,/Dar am vazut printre uluci,/Atatea cruci,atatea cruci…/Parea tot locul tintirim,/Pazit cu zbor de Heruvim,/Cu cruci de piatra,albe,mari,/Cu cruci de brad si de strjar./si cruci de-argint si de otel/Cerneau lumina peste el,/Iar cruci de aur si de fier/Sclipeau ca semnele pe cer./Atatea cruci mi s-au parut/Ca toate una s-au facut./O cruce mare stralucea./Sub greul ei un Om zacea./-Tu cum de poti sa le mai duci,/Atatea cruci,atatea cruci?…”

Desigur ca acest capitol este inepuizabil.Din anul 1990 au inceput sa apara studii ale acestui gen de literatura care, pe langa un ”estetic literar” supus unei ”analize literare”,se vrea inainte de toate marturie si document.[21]

Bibliografie:

1.Alupei,Silviu,Pe urmele deciziei de achitare a lotului ”Rugul Aprins”,Condamnarea,in Rost,revista de politica si cultura crestina,nr.6 august/2003.

2 Andreica,Dumitru,Drumuri in intuneric,Fundatia Academia civica,1998.

3.Balota,Nicolae,,Istoria Literaturii Romane de detentie la romani(I,II) pe situl:www.literaturadin

detentie.ro

4.Buzasi,Ion, Poezia religioasa romaneasca,Ed.Dacia,Cluj Napoca,2003.

5.Cistelecan,Ioana,Antologia poeziei carcerale,Ed.Eikon,Cluj Napoca,2006.

6 Clément,Olivier,L´Eglise Roumaine et le Buisson Ardent,en Réforme,N.644,Samedi 20 juillet 1957.

7.Daniel,moine, Acathiste Du Buisson Ardent,en Contacts, revue française de l´Orthodoxie,XXXVIIe année,

n.r. 132/1985.

8.Diaconescu,Ioana,Scriitori in arhiva CNSAS:Sandu Tudor si gruparea”Rugul Aprins” in Romania Literara,nr.43/2006.

9. Diaconescu,Ioana,”Scriitori in arhiva CNSAS:-Vasile Voiculescu”invinuit de uneltire contra ordinei sociale”,in Romania Literara,nr.51-52/2005.

10.Enache,George, Ortodoxie si putere politica in Romania contemporana,Ed.Nemira,Bucuresti,2005.

11.Gafencu,Valeriu, Calea spre fericire-scrisori din inchisoare trimise celor dragi-Ed.Agaton,Fagaras,

12.Ianolide,Ioan, intoarcerea la Hristos,Ed.Christiana,Bucuresti,2006.

13.Neamtu,Augustin, Viata dupa gratii si obloane,Galaxia Gutenberg,2006.

14.Plamadeala,mitropolit Antonie, Rugul Aprins,editie electronica,Ed.Apologeticum,Sibiu,2006.

15.Petcu,Adrian Nicolae, Nichifor Crainic,file din dosarul penal,in Rost,revista de politica si cultura crestina,nr.12 Februarie 2004.

16.Radulescu,Mihai, Istoria literaturii romane de detentie:memorialistica reeducarilor.Prima

isorie a literaturii romane de detentie,pe situl:www.literaturadindetentie.ro

17.Tudor,Sandu, Taina Rugului Aprins-scrieri si documente inedite-Ed.Anastasia,Bucuresti,1999.

[1] A se vedea Istoria Literaturii romane de detentie la romani(I,II)de Nicolae Balota,pe situl:www.literaturadin

detentie.ro,respectiv,Mihai Radulescu,Istoria literaturii romane de detentie:memorialistica reeducarilor.Prima

isorie a literaturii romane de detentie,pe situl:www.literaturadindetentie.ro

[2] A se vedea Ion Buzasi,Poezia religioasa romaneasca,Ed.Dacia,Cluj Napoca,2003,respectiv Ioana Cistelecan,Antologia poeziei carcerale,Ed.Eikon,Cluj Napoca,2006.

[3] Dumitru Andreica,Drumuri in intuneric,Fundatia Academia civica,1998,p.207-208.

[4] Augustin Neamtu,Viata dupa gratii si obloane,Galaxia Gutenberg,2006,p.71,187.

[5]Ier.Daniil Sandu Tudor,Taina Rugului Aprins-scrieri si documente inedite-Ed.Anastasia,Bucuresti,1999,p.92-93.

[6] George Enache,Ortodoxie si putere politica in Romania contemporana,Ed.Nemira,Bucuresti,2005,p.403.

[7] Mitropolit Antonie Plamadeala,Rugul Aprins,editie electronica,Ed.Apologeticum,Sibiu,2006,p.9

[8] Silviu Alupei,Pe urmele deciziei de achitare a lotului ”Rugul Aprins”,Condamnarea,in Rost,revista de politica si cultura crestina,nr.6 august/2003.

[9] Ioana Diaconescu,”Scriitori in arhiva CNSAS:Sandu Tudor si gruparea”Rugul Aprins” in Romania Literara,nr.43/2006.

[10] Mitropolit Antonie Plamadeala,op.cit. ,p.4.

[11] Moine Daniel,Acathiste Du Buisson Ardent,en Contacts, revue française de l´Orthodoxie,XXXVIIe année,

n.r. 132/1985,p.243-254.

[12]En Contacts, revue française de l´Orthodoxie 1985, vol. 37, no132, pp. 243-254.

[13] Olivier Clément, L´Eglise Roumaine et le Buisson Ardent,en Réforme,N.644,Samedi 20 juillet 1957,p.8.

[14] Ioan Ianolide,intoarcerea la Hristos,Ed.Christiana,Bucuresti,2006,p.83.

[15] Ioan Ianolide,op.cit.,p.15.

[16] Ioan Ianolide,op.cit.,p.42.

[17] Ioan Ianolide,op.cit.,p.43.

[18] Valeriu Gafencu,Calea spre fericire-scrisori din inchisoare trimise celor dragi-Ed.Agaton,Fagaras,2006,p.5.

[19] Adrian Nicolae Petcu,Nichifor Crainic,file din dosarul penal,in Rost,revista de politica si cultura crestina,nr.12 Februarie 2004.

[20] Ioana Diaconescu,”Scriitori in arhiva CNSAS:-Vasile Voiculescu”invinuit de uneltire contra ordinei sociale”,in Romania Literara,nr.51-52/2005.

[21] Demostene Andronescu,Reeducarea de la Aiud.Peisaj launtric.Memorii si versuri din  inchisoare,Ed.Christiana,Bucuresti,2009,p.5.

EVENIMENTE CULTURALE

On By nelursIn literatureLeave a comment

By Prof. Geanta Constantin
O ZI DE NEUITAT  PENTRU CULTURA VaLCEANa 7 SEPTEMBRIE  2010 
In dupa amiaza zilei de 7 septembrie 2010, la Biblioteca Oraseneasca “A. E. Baconsky” din orasul Calimanesti a avut loc o sarbatoare culturala. Aici, in prezenta unui public iubitor de literatura scriitori din Craiova, Valcea, Cluj, Canada si S.U.A., au participat la un eveniment cultural deosebit. in prima parte a acestei manifestari au fost lansate cartile “ Cu inima in palma “ si ”Carticica de dat in leagan gandul “ de Al.Florin Tene si “Scaunul Harului “ de Titina Nica Tene. sedinta a fost coordonata de Petre Petria, presedintele filialei Valcea a Ligii Scriitorilor. Despre aceste carti au vorbit: ind. dr. Mihai Sporis, prof. univ. dr. Nicu Vintila, Dan Lupescu, directorul Executiv al Directiei Judetene Dolj pentru Cultura si Patrimoniu National, Costea Marinoiu, Adina Enachescu, Petre Cichirdan, directorul revistei lunare “ Cultura valceana “, etc. Iar un grup de profesori au recitat din poeziile celor doi poeti clujeni. Petre Petria a inmanat “ Diploma de Excelenta “ , din partea filialei Valcea a Ligii Scriitorilor, poetei Titina Nica Tene pentru activitatea sa literara.
     In a doua parte a acestui eveniment cultural a urmat un schimb de experienta intre filialele Ligii Scriitorilor din Valcea si Dolj, condusa de prof.univ. dr. Nicu Vintila. in cadrul dezbaterilor au vorbit scriitorii: Petre Petria, Dan Lupescu, ( directorul revistei LAMURA din Craiova), Geanta Constantin, Mihai Marcu, Eugen Petrescu, Iulian Postelnicu, Mihai Scarlatescu, etc. S-au facut schimb de carti si au fost lansate revistele “Povestea Vorbei “nr.39, “Cultura valceana “ nr.37, “Mirajul Oltului “ nr.1, si “ Agora literara “ nr.8.
    In partea a treia a manifestarii doamna Ligya Diaconescu, directoarea revistei internationale STARPRESS, organizatoarea Concursului International de Poezie, editia a II-a , a inmanat DIPLOMA PREMIULUI I si COROANA DE LAURI poetului Al.Florin Tene si DIPLOMA PREMIULUI IV poetilor Lica Pavel, ( Bucuresti- realizator TV) si Victor Burde din Alba Iulia. Iar presedintele Ligii Scriitorilor a inmanat doua “Diplome de Excelenta” doamnei bibliotecare Georgeta Tanasoaica pentru efortul despus in buna desfasurare a acestei actiuni si doamnei Ligyei Diaconescu pentru stradania de a promova literatura romana pe mapamond.
  In urma discutilor purtate s-au desprins urmatoarele idei: dezvoltarea unei retele de difuzare a cartilor semnate de membrii Ligii Scriitorilor prin filialele acesteia, editarea unor reviste noi pe langa cele existente, dezvoltarea editurii acestei organizatii si continuarea unor astfel de schimburi de experiente. S-a stabilit ca o astfel de manifestare sa aiba loc in luna noiembrie la Biblioteca Judeteana „Petre Dulfu” din Baia Mare, cu participarea filialelor Ligii Scriitorilor din Bistrita, Cluj, Oradea, Arad, Timisoara si Iasi.
    Cartile “ Cu inima in palma “ si ”Carticica de dat in leagan gandul “ de Al.Florin tene si “Scaunul Harului “ de Titina Nica Tene, vor fi prezentate in numerele viitoare.

*
O CARTE DOCUMENT „VaLCEA DE IERI SI AZI IN IMAGINI COMENTATE”

In ziua de 15 septembrie 2010, la orele 17,00 in sala de festivitati a  Bibliotecii Judetene „Antim Ivireanul” din Rm. Valcea, a fost lansata cartea „VaLCEA IERI SI AZI IN IMAGINI COMENTATE”- calauza turistica- de Petre Petria.

La acest memorabil eveniment cultural invitatii de onoare au fost:
I.P.S. Arhiepiscop Cristea Gherasim – Arhiepiscopia Ramnicului;
Prefectul Judetului Valcea, av. Petre Ungureanu;
Senator, ing. Emilian Francu;
Primarul Ramnicului – ing. Romeo Radulescu;
Prof. drd. Florin Epure, directorul Directiei de Cultura si Patrimoniu – Valcea.
   Au luat cuvantul:
Conf.univ. Augustina Sanda- Constantinescu – cuvant de deschidere;
Prof.dr. Alexandru Popescu Mihaiesti;
Prof.dr. Gheorghe Deaconu;
Prof.dr. Gheorghe Dumitrascu;
Prof.dr. Ioan Soare;
Prof.univ. Alexandru Stanescu, Cluj-Napoca;
Prof.dr. Ion M. Ciuca – Dragasani;
Prof. Costea Marinoiu;
Prof. Constantin Geanta – Calimanesti.
Moderator a fost : ing. dr. Mihai Sporis
in partea a doua s-a prezentat filmul „Eugen Ciorascu, mare pesonalitate a culturii valcene”.
*
FRUMUSETEA POEZIEI NIPONE
Pe data de 31 august 2010, ora 17.00 la Bilioteca Oraseneasca  „  A.E.Baconsky” din orasul Calimanesti, scriitoarea Adina Enachescu din Rm.Valcea si-a lansat cartea „Frumusetea poeziei nipone”. Au luat cuvantul bibliotecar sef Florica Zgripcea, scriitorul Petre Petria, presedintele „Ligii Scriitorilor din Romania” filiala Valcea, doctor inginer Mihai Sporis ( moderatorul sedintei), scriitorul Florin Grigoriu, vicepresedinte al „Societatii Scriitorilor din  Romania” (venit special de la Bucuresti), profesor  Constantin Geanta din Calimanesti, prozatoarea Zenovia Zamfir, invatatoarea  Floricica Cheran, doamna Maria Adam ( venita special de la Bucuresti, pentru lansarea cartii doamnei Adinea Enachescu), procurorul Ion Micut, din Rm. Valcea, profesor Marie Jeane Talos Maluteanu din Calimanesti si  multi colegi de la „Liga Scriitorilor din Romania” cu sediul la Cluj, filiala Valcea . S-au facut poze, s-a filmat si  s-au inregistrat convorbirile. in final a luat cuvantul  scriitoarea Adina Enachescu (sarbatorita zilei la implinirea varstei de 77 de ani). Au fost prezente  personalitati din Rm. Valcea, Brezoi si cetateni din Calimanesti.
   in partea a doua a sedintei a luat fiinta „Filiala de Haiku Valcea”, afiliata la „Societatea Romana de Haiku de la  Bucuresti” precum si la „Societatea  de Haiku” de la Constanta.
      S-a ales un comitet format din: Adina Enachescu (presedinte), doctor inginer Mihai Sporis ( prim vicepresedinte), profesor universitar doctor Ioan St. Lazar (vicepresedinte), domnul Petre Cichirdan ( vicepresedintecu probleme de haiga ) si profesor Constantin Geanta (secretar general al filialei). S-au inscris in filiala  20 de membrii. La acestia se adauga un numar de 20 de copii din scolile Valcene, participanti benevol la sedintele de haiku.
    in incheiere s-au citit e mailul de Valentin Nicolitov presedintele „ Societatii de  Haiku  din  Romania” precum si   e maiulul trimis de doamna Alexandra Flora Munteanu,  secretar general  al „ Societatii  de Haiku  din  Constanta. S-a cantat la multi ani doamnei Adina Enachescu si i s-au dat flori.
*

LANSARE DE CARTE „FRUMUSETEA POEZIEI NIPONE”
Prof. Marie- Jeanne Talos

La inceputul lunii septembrie a avut loc la Biblioteca “ A. E. Baconsky “ din Calimanesti lansarea volumului scriitoarei Adina Enachescu, ,,Frumusetea poeziei nipone”.
     Pe scriitoare am intalnit-o pentru intaia oara cu cativa ani in urma,la Cenaclul nostru de la Calimanesti. Pe omul de o rara noblete sufleteasca- Adina Enachescu- am cunoscut-o cu multi ani inainte, din amintirile de scoala ale sotului si ale cumnatei mele, copiii doctorului Talos, carora dumneaei le-a fost profesor de matematica in anii de gimnaziu,
   ii ascultam poeziile pe care le recita cu atata patos la cenaclu , ii priveam tamplele ninse de vremi si nu-mi venea sa cred ca, intr-o femeie pe care multi o credeau ajunsa la apogeu exista atata vitalitate, putere de creatie si exuberanta in ale versului mestesuguri.
   in genul lui Ion Barbu- si el matematician- scriitoarea Adina Enachescu a gasit, cu mult timp in urma acel punct ,, inalt” in care matematica se intalneste cu poezia, intr-o perfecta simbioza, asa cum bine observa Constantin Zarnescu, ,,faptul ca s-au unit la dumneaei- lucru destul de rar- doua< fecioare >, POEZIA sI MATEMATICA 
     Un loc privilegiat al poeziei Adinei Enachescu este, ca si la Ion Pillat, acela al amintirii, memoria afectiva avand la scriitoare un rol fundamental, deoarece ii reda fiintei reperele pierdute, ii recupereaza acesteia radacinile, sugerand nostalgia vremurilor trecute, beatitudinea unui timp mitic, Amintirile poetei sunt transpuse in versuri candid, aproape copilaresc, uneori fiind in multe dintre creatiile sale o recuperare a unor varste anterioare.
   Fiecarei stari launtrice ii corespunde la poeta un peisaj adecvat, in timp ce locurile descrise  primesc accente afective, care se coloreaza emotional: apele Otasaului, tinuturile Pausestiului sau imaginile idilice ale Ramnicului de odinioara.
   Versurile sale ne pun in fata legaturilor adanci cu pamantul stramosesc, cu inaintasii si cu istoria, cu modelul ortodoxiei si al credintei de nezdruncinat a romanului si nu in ultimul rand, cu mirajul iubirii, mai mult sau mai putin implinite.
   in linia lirismului lui I. Pillat, poezia Adinei Enachescu este si o poezie a pamantului natal, a radacinilor ancestrale de care sufletul ei nu se poate rupe, iar imaginatia sa ajunge-n final sa bantuie peisaje indepartate, venerand frumusetea tinuturilor nipone.
   Fire vulcanica dar si contemplativa, temperament clasic, poeta este destinata atat valorilor autohtone cat si a celor universale. in poezia sa, Adina Enachescu surprinde momente sufletesti trecatoare, dar care fac parte din fiinta ei cea mai intima. Pentru ca, asa cum spune scriitorul Florin tene, ,, Adina Enachescu este scriitoarea care, in fiecare dimineata ia viata de la inceput, o retraieste toata, ca si cum nu ar fi inceput niciodata alta viata, o reconstituie in forul ei interior ca pe o compozitie muzicala neterminata si incearca din nou toate durerile lumii.”
   Discursul sau liric se inscrie in linia lui Octavian Goga, Radu Gyr sau Vasile Voiculescu si Ion Pillat, intr-o maniera traditionalista, in special atunci cand evoca limpede si cristalin meleagurile oltenesti.
   Activitatea scriitoriceasca a poetei Adina Enachescu a fost apreciata atat pe plan local cat si peste hotare: doua nominalizari in S.U.A,( 2001, 2003), diplome de onoare, diplome de excelenta, premii nationale, premii acordate de Societatea Culturala ,, Anton Pann “-Rm. Valcea, premii ale Societatii Scriitorilor Romani, premii ale Ligii Scriitorilor din Romania, premii acordate de Asociatia Nationala ,,Cultul Eroilor“, premii internationale de HAIKU.
   ii dorim doamnei Adina Enachescu sa fie sanatoasa( si sa aiba mai multa grija de dumneaei, pentru ca, 77 de ani este, totusi o varsta ) si sa se bucure, ca si pan-acum, de miracolul creatiei, cu care a fost inzestrata din plin.

“LA MULTI ANI!”- si cat mai multe carti…

SERILE DE POEZIE DE PE STRADA BALCESCU I

On By nelursIn Art, literature, poetryLeave a comment

UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMANIA – filiala IASI
Libraria “Lumina” Galati & “dialogurile poetei Angela Baciu”
 
va invita la un nou proiect cultural:

“SERILE DE POEZIE DE PE STRADA  BALCESCU I”
 
prima intalnire: marti 2 noiembrie 2010, ora 18.00
 
* invitat: poetul ANDREI VELEA

 – isi va lansa volumul “Gimnastul fara plamani” ed.Centrul Cultural “Dunarea de Jos”
si va recita din creatiile proprii
* parteneri in proiect: Liceul de Arta “D.Cuclin” ce va participa cu un moment artistic , prof.coordonator: Ilie Elena
 
Desi suntem intr-o toamna tarzie, cu vreme capricioasa si ploi multe in data de 2 noiembrie vor incepe calduroase seri de lecturi publice in cadrul proiectului “Serile de Poezie de pe Strada Balcescu” fondat de poeta Angela Baciu.

Proiectul va include: seri de poezie, proza si eseu, spectacole de muzica si teatru, expozitii fotografice, ateliere, lansari de carte si reviste,s.a.

 Intr-un cadru adecvat, intr-o librarie chiar in centrul vechi al Galatiului  pe Str.Balcescu, toti iubitorii de arte sunt invitati sa participe alaturi de noi la aceste seri romantice.

 Sunt invitati reprezentanti ai culturii, scriitori, pictori, sculptori, muzicieni, profesori, jurnalisti de la publicatii culturale  centrale, scrise, tv si on line, presa locala, institutii colaboratoare, dar si elevi si studenti, publicul larg.

Intrarea este libera, va asteptam la un ceai fierbinte si poezie buna!
 
gazda primitoare: librarila “lumina” & d-na Costina Musat
moderator, concept proiect by Angela BACIU
 Poeti de pretutindeni sa  ne bucuram impreuna de minunate seri de poezie!!! 
 

Angela BACIU
scriitor, membru U.S.R

SCRIITORI SI CARTI

On By nelursIn literatureLeave a comment

Prof.  Geanta Constantin

SCAUNUL HARULUI de Titina Nica Tene
La Editura CONTRAFORT,  Craiova, 2009, a aparut volumul de versuri SCAUNUL HARULUI  de Titina Nica Tene.  Doamna Titina Nica Tene Membru fondator al Ligii Scriitorilor Romani de expresie romana de pretutindeni. Este membra a cenaclului Vasile Sav, patronat de Liga Scriitorilor. A scris numeroase carti . Colaboreaza la revistele din tara si de peste hotare .   Este prezenta in mai multe dictionare. A luat premii precum  Premiul pentru poezie la Vara visurilor mele, Bucuresti, 2002. PREMIU LA CONCURSUL NATIONAL „PE ARIPI DE DOR DOMNESC”  IN AUGUST 2010.
      Volum de o sensibilitate lirica  aparte SCAUNUL HARULUI  incepe cu un moto din Noul Testament:
„ Sa ne apropiem, deci, cu deplina incredere de scaunul
Harului, ca sa capatam indurare si sa gasim har, ca sa
Fim ajutati la vreme de nevoie.”   Evrei 4:16
          Dupa cum remarca Mariana Zavati Garder, in Oglinda Literara, nr. 38, februarie 2005, p.13:    „ In lumea noastra glogalizata, unde multe  sunt percepute ca o clonare de idei si fapte si unde scolile inalte ofera cursuri CREATIVE WRITING, din cand in cand iti face prezenta cate un scriitor autentic, un talent innascut si care aduce varietate in literatura contemporana. Titina Nica Tene este o astfel de scriitoare”. 
   Primul poem al volumului  numit sugestiv Scaunul Harului,  cuprinde versuri strabute de un fior metafizic, in care simtim bucuria renasterii intru creatie: „ O alta primavara vine,/Imi infloresc cuvinte-n gura,/ si cad tristetile din mine/ ca florile de pe rasura.”  Tematica poetica este variata. Pornind de la bucuria lucrurilor simple (precum in poemul cu acelasi nume), se merge inspre gravitatea meditatiei poetice: „Cu fiecare zi murim cate putin,/ dar de asta nu avem habar,/ ne straduim din ce in ce mai mult/ sa strangem de-ale gurii in hambar.”(Cu fiecare zi murim cate putin…) Poemul A plecat maicuta… se inrudeste cu lirica regretatului poet Grigore Vieru: „A plecat maicuta, casa e pustie,/poarta e legata cu un lant de fier,/in gradina-s singuri butucii de vie/ cumpana fantanii scartie de ger.”  In poemul Invesnicire satul ne apare ca matca a spiritualitatii romanesti: „Trebuie sa ma-ntorc in satul meu/ cum se-ntorc pasarile calatoare,/ m-asteapta acolo Dumnezeu/ speranta pe o aripa de zare.” Intoarcerea in sat este perceputa de autoare ca o intoarcere „catre izvoare” cum ar spune marele poet si filosof Lucian Blaga: „ Am sa ma intorc in sat curand/ unde ma asteapta maica buna/ la lumina stelei, licarind, / toarcem amintirea, ca pe lana.” Versuri precum: „ In cimitir, la parinti,/ le-am spus si lor ce ma doare/ si, asa, ca un raspuns,/ teiul sfant m-a nins cu floare” din poemul Intoarcere ne duc cu gandul la o poezie a regasirilor tarzii cu inflexiuni onirice.  De o frumusete aparte este poemul Doamne, ajuta-ma… care se inrudeste cu lirica Anei Blandian si lui Adrian Paunescu: „ Parintii  fa-i, Doamne, tineri,/eu, la lumina din stele,/ sa ma  joc, ca altadata,/ cu copiii pietricele.” Marile teme religioase precum cele legate de Pa?ti sau Caciun sunt tratate de autoare intr-o maniera proprie. Versuri ca: „ E liniste-n parcul central,/natura, in juru-mi, renaste,/ Christos Inviat e cu noi,/ iar astazi e ziua de Pa?te.”  (Nadejdea invierii) surprind o participare puternica la evenimentul comisc al Invierii Mantuitorului. In poeme precum Prin fapte… sau Ce m-as face Doamne fara tine? intalnim interogatii ontologice  care ne duc cu gandul la Psalmii arghezieni: „ Ce m-as  face Doamne, fara Tine/in aceasta iarna-n care ploua?/M-ar cuprinde-o deznadejde mare/ ce mi-ar rupe sufletul in doua.”( Ce m-as face Doamne fara tine? ). Cartea impresioneaza print vibratia lirica exceptionala in care meditatia filosofica se imbina cu o traire suava.  In  incheiere prezint poemul Mama:

Mama
Mi-e dor de tine mama si as vrea
sa fii, acum cand ploua, langa mine,
s-alungi tristetea de pe fruntea mea
asa cum o faceai, fiind cu tine.

Sa mergem dupa lemne amandoua,
acolo, in padurile umbroase,
sa culegem si ciuperci si flori
si sa ne-ntoarcem, seara bucuroase.

S-aprindem focul din surcele-n tinda,
fieband o mamaliga pentru lapte,
eu sa alerg, voiasa-ntr-un picior
pe langa focul scanteind in noapte…

Dar unde esti? Te caut tot mereu,
iar in gradina mai este cate o floare,
fac un buchet, pornesc spre cimitir,
sa iti aprind, cu lacrimi, lumanare.
 
*
 
VALCEA IERI SI AZI IN IMAGINI COMENTATE-CALAUZA TURISTICA de Petre Petria
        La „Editura CONPHYS”, din Rm. Valcea,in 2010 a aparut monumentala lucrare a  domnului Petre Petria „Valcea ieri si azi in imagini comentate – Calauza Turistica”. Dupa cum remarca domnul Doru Capataru in prefata „Valcea de ieri, Valcea de azi, pentru cei de maine”: „Obisnuind-ne cu lucrari enciclopedice de anvergura, elaborate cu meticulozitate si probitatea stiintifica dobandita pe parcursul celor peste cinci decenii in care a slujit cartii, distinsul om de litere Petre Petria ne ofera de data aceasta, nu ca o repetare ci ca o completare a universul enciclopedic valcean, o incursiune sentimentala in Valcea, prin care ne poarta intr-un spatiu cu valente afrodisiatice, de leac pentru suflet.”
      Ineditul cartii de fata, comparativ cu ceea ce ne-a oferit prin lucrarile anterioare domnul Petre Petria, consta in faptul ca se pune la dispozitia cititorului, pe langa pictura cuvantului, in principal imaginea, ca principal factor de completare a lecturii.
      In „Argument” autorul arata ca lucrarea de fata : „ da posibilitatea trecatorului prin vreme sa colinde imaginar prin locurile minunate pe care la are tinutul Valcii, sa treaca prin conacele, pavilioanele sau prin castele timpului apus, sa stea la meterezele culelor, adevarate fortarete, marturii ale secolelor XVIII si XIX, sa miroasa iasomia din lazile de zestre prafuite, sa poposeasca prin hanurile ce se inaltau la raspantii de drumuri si sa asculte tropotul cailor postalioanelor aflate altadata ici si colo.(…) Autorul doreste ca aceasta stradanie modesta sa contribuie la dezvoltarea dragostei de neam si tara si sa fie totodata un indemn pentru generatia tanara, de a cerceta documentele care ilustreaza istoria in timp si spatiu, a poporului nostru pentru a transmite mai departe informatii, stiri, dovezi despre ceea ce a fost ieri si ce este astazi.”(p.5)
      Cartea se adreseaza deopotriva cititorului obisnuit, omului de cultura, cat si celui care are un spirit estetic dezvoltat.  Astfel, periplul spiritual (istorico-geografic) porneste din municipiul Ramnicu-Valcea.
        Dupa ce  prezinta mai  multe ipoteze despre modul  in   care a aparut denumirea  orasului  –
cuvantul slavon „valc” cu sensul de „lup”, sau numele unui jude al tinutului, asocierea cuvantului
 „Ramnic” cu un cuvant slavon „rabnic” (care ar insemna „elesteu”), interpretarea toponimului „Ramnic” ( care ar proveni de  la diminutivul cuvantului „rivus” cu semnificatia de rivulus „rau mic” – autorul prezinta informatii despre asezarea  si evolutia in timp al municipiului  Ramnicu-Valcea.
     Ramnicul de ieri si de azi care este unul „dintre cele mai vechi si frumoase  orase ale Romaniei – devenit municipiu si resedinta a judetului Valcea, semanand cu gradina Maicii Domnului”, a ramas si continua sa ramana „copilul pamantului oltenesc scaldat de undele apei, in covata asezata cu credinta menirii de bine la piciorul uriasilor Carpati, ocrotitori de neam si tara”. (p.46)
     Sectiunea referitoare  la imagini vechi si noi despre Ramnicu Valcea, prezinta numeroase ilustrate de la inceputul secolului al XX-lea si pana in prezent referitoare la cladiri (publice si private), biserici, locuri de agrement, vederi de ansamblu, bulevarduri, poduri, actori valceni s.a. Gradina Zavoi, podul de peste Olt, spitalul din Rm. Valcea, casa autorului de manuale scolare, muzicologul Theodor Geanta din Rm. Valcea, cladirea fostului Seminar Sf. Nicolae, Biserica Catolica din Rm. Valcea, podul C.F.R. din apropierea cartierului Ostroveni ( de azi), judecatoria din Rm. Valcea, Salonul cartii scriitorilor valceni din incinta Rotarexim, Sala Polivalenta, licee, universitati, firme s.a. sunt prezente in carte. (pag. 47-8
    Autorul ne ofera informatii si ne prezinta imagini despre Sfanta Episcopie a Ramnicului – care de la sfarsitul anului 2009, are rangul de Arhiepiscopie -, biserici din Ramnic si imprejurimi cum ar fi: Biserica „Buna Vestire”, Biserica „Sfanta Parascheva”, Biserica „Toti Sfintii”, Biserica „Sfantul Dumitru”, Biserica „Sfantul Gheorghe”, Biserica „Sfantul Ioan Botezatorul”, Biserica Evanghelica si multe altele.( pag.79-89)
     In sectiunea cladiri ramase nedemolate intalnim ilustrate cu: Casa Simian, devenita sediul Muzeului de Arta Ramnicu Valcea, cladire in stil gotic, Casa dr. Lazarescu, unde a locuit cunoscutul om de cultura, renumitul dascal Traian Cantemir, Casa casatoriilor – patrimoniul municipiului, casa in care a locuit Anton Pann si multe altele.(pag. 90-95)
     Dintre numeroasele ilustrate cu statui amintim printre altele: Bustul Imparatului Traian din Rm. Valcea, Statuia domnitorului Mircea cel Batran din parcul central al Ramnicului, Statuia Independentei, Statuia cpt. Nicolae Plesoianu, Statuia general Gheorghe Magheru – formatiunea de Pompieri Rm. Valcea, Statuia domnitorului Constantin Brancoveanu, situata in fata Primariei Municipiului s.a.(p.96-98)
      Intalnim ilustratii cu carte veche de patrimoniu tiparita la Ramnic, din colectia Bibliotecii Judetene „Antim Ivireanul” Valcea (p.99), precum si ilustratii cu carti tiparite de autori valceni, inainte si dupa 1990.(pag.100-1009).  De asemena  ni se  prezinta ilustrate cu afisele pieselor de teatru jucate pe scena Teatrului Adreani din Rm. Valcea.(p.110)
      Pornind spre nord din Rm. Valcea, intalnim  Muzeul Satului Bujoreni, Manastirea Frasinei, Athosul romanesc, legata de activitatea duhovniceasca a Sf. Calinic, Schitul din Jiblea, Schitul Scauieni, Schitul Ostrov, Metocul Pausa Schit. Informatia istorico-geografica se imbina cu ilustratele intr-un mod armonios.(pag.111-114).
   Asupra Calimanestiului definit de marele istoric Nicolae Iorga „Sinaia Valcii”, autorul se opreste  in mod deosebit (pag. 115-125), informatia scrisa imbinandu-se in mod armonios cu ilustratele.
   Printre altele autorul remarca: „Peste tot locul, istoria se regaseste in leaganul timpului si pentru aceasta asezare. Salasul dacic de la Cozia Veche, Castrul roman „Arutela”, marea „Larva” a Coziei, manastirile Turnu si Stanisoara, Ostrovul, sunt fiecare alaturi de multe altele, maiestre edificii ce dainuie ca o minune a trudei omului in veacuri, peste mormintele unde isi dorm somnul vesnic Mircea cel Batran si maica Teofana, mama lui Mihai Viteazul.
   Asezare veche ce iti are intaia atestare documentara la 1388, cand numele i-a fost asezat pe hrisoavele cancelariei lui Mircea voievod, Calimanestii au devenit de la inceputul secolului al XX-lea statiune balneara. Cronica istoriei acestui loc are prea multe file pentru a fi redate in acest spatiu. Ea se incheaga pentru fiecare moment mai important al istoriei noastre nationale cu litere de chinovar.
     Vile cochete, impunatorul Pavilion balnear, Cazinoul cat si marile hoteluri sunt copii a nemasuratei iubiri dintre pamantul si apa acestui petic de rai romanesc.
    Voievozii si oamenii de vaza ai acestei tari, imparati si calatori de pe alte meleaguri au adastat sau  au dorit sa adaste sub poala de padure, la umbra muntelui, la fantanile cu temei de sanatate. Clopotele Coziei cheama in zi de sarbatoare pe toti cei care sunt si sigur vor fi, la masa de pomenire ce ne leaga pe toti trecuti, prezenti si viitori”.(p.115)
       Caciulata, Manastirea Cozia, Manastirea Turnu, Manastirea Stanisoara, Castrul Roman, Valea Oltului, Valea Lotrului, Schitul Varatica, Cimitirul eroilor din Primul Razboi Mondial, Schitul Cornet, Turnul lui Doanca, depresiunea Tarii Lovistei – cu Titesti, Perisani, Boisoara, Cainenii, Racovita s.a. apar in paginile acestei monumentale lucrari. (p.126-156)
    Autorul ne plimba intr-un periplu imaginar si la sud de resedinta orasului Ramnicu Valcea, prin orasul Babeni situat in zona centrala a judetului Valcea, la „confluenta raurilor Olt cu Bistrita, si la intersectia drumului ce leaga Ramnicu Valcea cu stravechiul oras (municipiu) Dragasani.” (p.157)
      In continuare ni se prezinta informatii istorico-geografice si ilustrate despre: comuna Galicea, orasul Balcesti, Baile Govora, Manastirea Govora, Manastirea Dintr-un  Lemn, Manastirea Surpatele, Schitul Manailesti, din comuna Francesti, Schitul Verdea din comuna Pausesti – Otasau, Baile Ocnele Mari, Prundeni, comuna model in judetul Valcea, Baile Olanesti, Manastirea Saracinesti, schitul Iezar, schitul Jgheaburi, orasul Berbesti, orasul Brezoi, comuna Voineasa, municipiul Dragasani.( pag.160-223)
    Interesante informatii ni se ofera despre comuna Stefanesti, unde tatal folcloristilor olteni, cunoscutul cercetator, Teodor Balasel, avea sa cerceteze si sa lase in urma sa peste 40.000 de pagini. (p.224). despre Schitul Dobrusa, despre Manastirea Mamu – Lungesti, despre Schitul Patrunsa, despre  Manastirea Bistrita, unde se afla racla cu moastele sfantului Grigorie Decapolitul, despre Manastirea Horezu sau Hurez, emblema arhitecturii medievale din Tara Romaneasca, despre orasul Hurezu, cunoscut ca un renumit centru etno – cultural – folcloric si ca un targ vechi, despre complexul muzeal Maldaresti, despre comuna Tetoiu si satul Budele, unde se afla „Casa memoriala” a scriitorului Bogdan Amaru.(p.224-241)
        In finalul lucrarii intalnim ilustratii care se refera la „Constructii incepute anterior terminate in perioada 1933-1937” „ Costume nationale traditionale”, „Scene de munca”, „Moda palariilor de altadata”, „Instrumente muzicale manuite de sexul frumos”, „Figuri feminine –universale”,  „Idile fermecatoare de altadata din tara si din alte parti ale lumii”, „Copilaria fericita”, un tabel cu populatia stabila dupa domiciliu, pe municipii, orase, comune si sexe la 1 iulie 2009, note explicative ale autorului si o bibliografie selectiva.(pag. 242 – 262)
      Inchei aceste randuri cu o remarca a domnului  Doru Capataru: „ Prin alaturarea imaginilor de ieri si de azi, Petre Petria nu creeaza un contrast a unei vieti cotidiene a Valcii, pentru ca autorul a stiut sa ingemaneze personalitatea si atmosfera istoriei celei vechi cu cea noua, in devenire, pastrand exuberanta fantezie a culorilor de odinioara si adaugand acea pecete de recunoastere urbanistica in mod gradual, in asa fel incat „socul viitorului” sa fie perceput ca o alunecare calma spre o evolutie fireasca si necesara catre modernitate.” (p.4)
*
GEORGETA TRETELNITCHI
Doamna Georgeta Tretelnitchi nacuta pe data de 30.03.1938 la Ungheni, Republica Moldova,  a urmat Liceul Teoretic din  Rm. Valcea si a fost de profesie contabil. A aparut in antologii de epigrame. Scrie poeme, fabule, rondeluri, proza, eseu, epigrame. A publicat in multe reviste. Este membra a cenaclului „A.E.Baconsky” din Calimanesti si a Clubului Umoristilor Valceni. A participat la concursuri si festivaluri. Dintre numeroasele  premiile obtinute amintim  pe cele din 2009 si anume: Premiul I Eseu si Premul II proza, Editia  a V-a, la Concursul de creatie „Dumitru Mitrana” din Calimanesti.
FEMEIA CU PUNGA
 ( satira)
 
Moto:
Doamne cum mai e si viata!
Cum traiam la inceput…
Oare-n ce imi puneam piata?
Fara punga, sunt pierdut!

Tin  minte din cele spuse
De prin vremurile-apuse,
Romanul era aparte,
De-ajungea-strainatate:
Dorea strasnic sa-si ia blugi,
Si s-adune multe pungi!
Cand venea-n tara din nou,
Le facea la toti cadou!
Astazi daca fac o schema,
Femeia e o emblema;
Cat ar fi ziua de lunga,
E-nsotita de o punga,
Intinsa ori sifonata,
Mai goala, sau mai umflata,
Burdusita cu cartofi,
Asortata la pantofi,
Botezata cu reclame,
Cum le sta bine la dame.
Eleganta cu cinci oua,
Iar atuncia poarta doua;
Cealalta mai incarcata,
O tine cam aplecata
Parca-ar zice: – Nu e bine,
Ca plecai cu pungi putine;
De n-o-ncepe degradarea,
Pana fac eu traversarea!

Si barbatu-i caz notoriu,
Nu-i lipseste accesoriul:
Punga fara de valoare,
Punga mica, punga mare,
Punga-ngusta, punga lata,
Ce fasie, desenata,
Ce mai…punga democrata!
Noua noastra „biruinta”
Are pungi, dupa dorinta!
Nu mai pleci pan`la Paris,
Ca sa-ti iei punga de vis!
Daca merge la plimbare,
El ia punga cat mai mare,
Cand o trece pe la Mall
Sa aiba mult spatiu gol.
Ce-o sa ia n-are habar,
Doar sa nu-l trimita iar!…
Si-asa nu mai poarta dunga,
S-o asorteze la punga.
De se-ntoarce pe-nserat,
Chiar trece neoservat.
Punga plina cu de toate,
Il mai scapa de pacate.
Nevasta pan`o goleste,
Se face ca atipeste,
Sa nu-i ceara socoteala,
Nu vine cu punga goala.
Buna cestere ii cere
Pungii, reconciliere.
Punga cumpara si vinde,
Orice usa o deschide,
Cand sfiit calci pe covor,
Punga ti-e ambasador;
De-i usoara sau e grea,
Ochii toti privesc la ea.
Dar vi peste-o saptana,
De nu vrei s-o lasi din mana;
Sau peste o luna poate,
Daca o ascunzi la spate.
Iar de-o misti asa de zor,
Pe-un picior, pe alt picior,
Schimb-o cat mai crestineste,
Cu un plic mic ce fosneste;
Tot ce strecori cu decenta,
Face minuni la urgenta.
Nu-ti trebuie prea mult tact,
Si-ai scapat si de infarct,
Ai scapat de tot ori ba,
Asta e tot treaba ta!

Asa cum spune poetul
Punga  „s-a luat” cu petul.
Azi danseazi-n veselie,
In paduri si pe campie,
Si pe rauri curgatoare,
Ca doar e la nunta mare!
Si-uite-asa umbland hai hui,
Punga a facut si pui;
Pungi marunte si legate,
Ce asteapta congelate,
Ca sa faca taraboi,
Intr-o punga de gunoi!
De nu ar mai fi sa fie,
Tara va parea pustie.
Peturi si pungi de menaj,
In curand pleaci-n voiaj:

Cum vandura de tot soiul,
Bunuri, fabrici, cate-un pic,
Daca ne iau si gunoiul,
Vom ramane cu nimic!

SEMNAL EDITORIAL: «VIATA COTIDIANA IN ORADEA INTERBELICA»

On By nelursIn literatureLeave a comment

Loredana IONAS

La Editura Primus din Oradea, a aparut recent cartea „Viata cotidiana in Oradea interbelica”, semnata de conf. univ. dr. Corneliu Craciun, tiparita cu sprijinul financiar al Consiliului local al municipiului Oradea. O lucrare impresionanta, despre un oras si oamenii lui, despre care se spune – unanim – ca au fost…  O mica greseala: ei sunt! Lansarea va avea loc in viitorul apropiat, cel mai probabil in sala mare a Primariei Oradea, ocazie cu care volumul va putea fi achizitionat.

„Orasul timpului acestuia imi e bine cunoscut, de parca m-am plimbat pe strazile lui, am urcat in trasurile de langa gara sau de langa Teatru, am inghitit praful si m-am cufundat in noroaie, m-am imbracat ca si ceilalti, am ras, am vociferat, am strigat, am iubit, am lucrat, am glumit… Ii stiu strazile drepte si ulicioarele dosnice, palatele si maghernitele, parcurile si apa Crisului Repede, tulbure ori palida, leganata intre maluri sau ingustandu-se la vremi de seceta”, marturiseste autorul in preambulul cartii.

Cititorii sunt invitati la aceasta calatorie in timp, deschizand pe rand filele fiecarui capitol: “Sufletul orasului”, “Populatia”, “Mijloacele de transport”, “Localuri”, “Cultura”, “Alimentatia”, “Lectura”, “Inalta societate a Oradiei”, “Copiii” etc. La final, este reprodusa o harta din 1931, cu noile denumiri ale strazilor, harta care exista la Directia Judeteana a Arhivelor Nationale – Bihor.

„Prin intermediul documentelor de arhiva si a materialelor de presa, am incercat sa refac atmosfera, sensibilitatile si culorile prin care s-a definit Oradea si oamenii ei in perioada interbelica”, ne-a declarat Corneliu Craciun.

Loredana IONAS
octombrie 2010
Oradea

Prezentarea volumului bilingv al scriitoarei Rodica Elena Lupu la Espacio Niram din Madrid

On By nelursIn literatureLeave a comment

Sambata, 30 Octombrie 2010, la orele 21.30, va avea loc in Espacio Niram din Madrid, prezentarea cartii “Cat mai e vreme” de Rodica Elena Lupu. Evenimentul va cuprinde o discutie cu cititorii si o sesiune de semnare de autografe.

Rodica Elena Lupu a publicat peste 30 de volume de proza si poezie, precum si eseuri si povestiri in reviste din Romania si din strainatate. De asemenea, este membru de onoare al unor asociatii interculturale din Nürnberg si Quebec si membru al Academiei de Stiinte, Literatura si Arte din Oradea.

 Evenimentul va fi transmis in direct de Radio Diaspora International din Statele Unite si este organizat de de Kasandra Kalmann-Nasaudean, redactor Radio Diaspora.

Este cel de al doilea eveniment transmis in direct din Espacio Niram de Radio Diaspora International, care a celebrat astfel  aniversarea primului an de viata al Spatiului  cultural si artistic Niram, infiintat de artistul plastic roman stabilit in Spania, Romeo Niram.

La intalnirea culturala de sambata se asteapta participarea a numerosi jurnalisti si scriitori spanioli si romani, volumul “Cat mai e vreme”  fiind o editie bilingva, romana-spaniola.

http://eventosespacioniram.espacioniram.com/2010/10/presentacion-del-libro-de-rodica-elena-lupu/

http://defesesfinearts.com/2010/10/presentacion-del-libro-rodica-lupu/

Marea Enciclopedie a Spiritualitatii Romanesti se scrie din mers ca o inchegare istorica

On By nelursIn Essays, History, Inspirational, literature, RomaniaLeave a comment

Volumul XLIV

Ajunsa la al 44-lea volum marea enciclopedie a spiritualitatii noastre”PERSONALITATI ROMANE SI FAPTELE LOR-1950-2010 „ de Constantin Toni Dartu, presedintele Filialei Iasi a Ligii Scriitorilor si directorul revistei”Moldova literara “, a devenit, pe drept cuvant, o  paleta policroma care cuprinde toate nunatele stradaniilor intelectualitatii noastre puse in slujba creatiei umane.Munca depusa cu acribie de autor in descoperirea personalitatilor, dar mai ales cea de cercetare pentru a descoperii si consemna date , evenimente, lucrari inedite, imagini, din viata celui care printr-un efort de-o viata lasa in urma sa o creatie utila societatii romanesti si nu numai.Toata aceasta stradanie a lui Constantin Toni Dartu se inscrie in filozofia ce se desprinde din glosa lui Protagoras din Abdera, care spunea: Omul e masura tuturor lucrurilor, a celor ce sunt, cat si a celor ce nu sunt, intrucat nu sunt. Aceasta este mizul mesajului dat de autor prin marea enciclopedie la care lucreaza de un deceniu si mai bine.
Despre volumele acestea am scris de fiecare data cand au aparut, ajungand la concluzia la ceea ce spunea Nicolae Iorga: Cultura poporului fara carti pentru dansul nu se poate. Si fara cultura poporului, orice alcatuire economica, orice forma politica n-au nici o valoare. Opera infaptuita de Constantin Toni Dartu, prin muca, stradanie, transpiratie intelectuala si generozitate este mai presus decat, facand aluzie la ce zicea Iorga,de orice alcatuire economica sau forma politica, daca acestea nu sunt puse in slujba culturii.
Aceasta lucrare de proprtii nu este un dictionar,fiindca acesta, conform DEX, este o lucrare lexicografica cuprinzand cuvintele unei limbi, ale unui domeniu de activitate, aranjate intr-o anumita ordine, de obicei alfabetica. Lucrare masiva de care este vorba este o enciclopedie, citez tot din DEX, care spune ca acest cuvant este format din grecescul enkyklia care ineamna “ansamblul stiintelor “ si paideia care inseamna “ educatie invatatura “. Este o lucrare care trateaza sistematic termini din toate domeniile de activitate, fie pe probleme, fie pe domenii. Nu acest lucru face lucrarea domnului Dartu?
Studiind fisele a celor peste o mie de personalitati din toate domeniile creative si de activitate, incluse in aceasta enciclopedie am ajuns la concluzia ca in societatea romaneasca din ultimii 60 de ani se castiga bani numai cu ajutorul banilor. Prin munca si creatie se castiga doar painea cea de toate zilele, cu toate ca omul de cultura creator daruieste societatii in care traieste o valoare inestimabila de care se foloseste.In acest sens, marele nostru istoric Iorga spunea”Totdeauna si in lume, intai se aud cantarile si apoi rasare soarele “.Adica intai este “cantecul creatiei “ si apoi vine lumina intelepciunii si a cunoasterii.
In volumul XLIV, dupa ce se face un remember al volumelor anterioare, unde sunt incluse aprecieri semnate de mari personalitati, inclusiv imagini de la diferite lansari organizate in marile orase culturale din tara, redescoperim personalitati despre care stiam, despre unii s-au scris volume intregi, cum ar fi poetul Grigore Vieru. Insa descoperim pe romanciera Dora Alina Romanescu nascuta in judetul Bistrita-Nasaud, sportivul militar Traian Moldoveanu inzestrat cu darul povestitorului si iubitor de calatorii, pe Pamfil Biltiu, din Baia Mare, etnolog, publicist si animator cultural, cunoscutul cantaret de muzica populara Benone Sinulescu, scenograful Elena Fortu, sculptor si artist plastic, iubitoare de cunoastere prin calatorie, si artistul plastic Sorin Spiridon Gatu din Gherla, artist plastic a carei opera este patrunsa de spiritul  Sfintelor Scripturi. Este unul din cei mai insemnati artisti plastici bisericesti, maestro in arta mozaicului. Este membru fondator al Uniunii Artistilor plastici Bisericesti a Patriarhiei Ortodoxe Romane, colaborator principal al al acestui dictionar enciclopedic. Alaturi de sotia sa Livia, artist plastic au pictat zeci de biserici.Si acest volum se incheie, ca toate celelalte, cu numele personalitatilor cuprinse in volumele anterioare.
Parafrazandul pe Grigore Vieru, cu care incepe prezentul volum, pot sa spun ca atunci cand m-am vazut in paginile acestei enciclopedii, m-am simtit ca femeia care naste: am strigat in sinea mea de bucurie si durere. Fiindca fiecare enciclopedie inseamna o recunoastere pentru cel inclus si declanseaza un catharsis, o purificare. Purifica lucrurile, faptele, creatiile, dar si sufletul celui care este inclus si al celui care citeste aceste volume.Purifica faptele, metamorfozand trasaturile realitatii in forme pure si armonioase. Iar prin citirea acestor fise, se purifica si sufletul nostru, tulburat si plin de incertitudini.
Citind masiva lucrare a lui Constantin Toni Dartu pot spune, cum zicea odata filozoful grec Constantin Tsatsos, ca exista lecturi pentru a fugii de lume( aici nu este cazul ), si lecturi pentru a te mentine in mijlocul lumii prin reprezentantii de varf ai neamului nostru, cum este enciclopedia  PERSONALITATI ROMANE SI FAPTELE LOR-1950-2000 de Constantin Toni Dartu.

Al.Florin Tene

Uniunea Scriitorilor din Romania Filiala Cluj anunta cu durere stingerea din viata a poetului, traducatorului, editorului, publicistului de marca Virgil Bulat

On By nelursIn Devotional, literatureLeave a comment

Odihneasca-se in pace!

(24 februarie 1940, Raduleni, Basarabia – 20 octombrie 2010, Cluj-Napoca). Poet, traducator, eseist. Facultatea de Filologie a UBB Cluj (1969). Debut absolut cu poezii in Tribuna (1965). Volume de versuri: Nocturnalia, 1985; Dragonul de ziua, 1988; Patimile tanarului Ioan in Arcadii, 2000; Mezopunct/Mésopoint, 2002; Metaintarsii in mezopunct, 2005; Metaintarsii, 2005. Traduceri: Anatole France, Revolta ingerilor, Zeilor le e sete, 1978; Ana de Noailles, Umbra zilelor, 1982; Cartea vietii mele, 1986; Marcel Proust, Scrisori catre Anna de Noilles, 1986. Editii din N. Steinhardt: Monologul polifonic, 1991; Jurnalul fericirii, 1996.

Cavaler al Iluziei, fin traducator din literatura franceza, Virgil Bulat este un poet de stirpe macedonskiana („ca poti invulnerabil fi la tot ce te loveste doar ajungand tot mai sensibil la ceea ce doresti”), indragostit de marea poezie (biblioteca de suflet a poetului ii numara pe Blaga, Seferis, Elytis sau Saint-John Perse). El degusta, in somptuoase, minutios textualizate fraze, cu o savuroasa (pedanta uneori) gesticulatie lirica, atat fulguratia unei metafore, cat si dezlantuirea exaltata a unui poem in proza. Dimensiunea livresca a poemelor este indiscutabila. Poezia este invocata ca mijloc de terapie existentiala: „Un cuvant poate fi crampeiul de gand / bucuria de-a reusi inca o data / umbrele, strambe, sa frangi”; „Si totusi inca visul / ca armatura launtrica realitatii”. Sub semnul „faradeseamanului haituit de-atata emotie”, mecanismul complicat, ambiguu, al poemului inainteaza, adanceste semnificatii, constient de „zadarnicia” demersului sau („Au cine nu stie ca eroul Ulis / a uitat sa-si ascunza auzul / de cantul sirenei din propriu-i vis?”), dar crede cu obstinatie in, totusi, superioritatea lui („unde altundeva ca negru diamant scanteie crinul, decat in mijlocul gradinii poeziei suspendate?”).

Ratacit de buna voie in lumea guresa nascocita de propriul verb, poetul da cep „banalelor porniri / fapte / cuvinte / nesabuiri / si ele de toata minunea innadite in talcuri mestesugite”. Intelesuri, mirari, patimiri, cautari, canturi, strafunduri, nuante, chemari, oglindiri, toate fragede, nestiutor pagane, ingemanate, colcaie cu o stranie, paradoxala stiinta de a sugera limpezimea si transparenta. Muzicalitatea prelunga, insinuanta, dar si dibuitoare de sensuri mai adanci traduce lucrarea, ne-starea, forfota. Virgil Bulat se recunoaste imblanzitor de vorbe – „Invat cuvintele sa zboare / in vazduhuri mult mai subtile decat mireasma zorilor”; „Naluci se-ndeasa ca in Goya / imbracand cuvinte”, amanand ceasul „cand toate inaintele scancesc”…

Irina PETRAS
Presedinte US Cluj
21 octombrie 2010

Draga Virgil… odihna vesnica! Ai fost un bun prieten, un mare om de litere! Condoleante familiei!
(George Roca, redactor sef Romanian VIP)

Friendship: Another Word for Love

On By nelursIn Devotional, Life and Health, literature, Opinions, USA1 Comment

By Aura Imbarus,
author of “Out of the Transylvania Night”
Living in a human Babylon, it is hard to find people who you can resonate with and who can truly decode your messages. If you can count the fingers of one hand, and you have as many friends, you are lucky.  The ones comforting you in difficult situations, smiling as nothing had happened, the ones touching and holding your hands when the bridges are burnt and the paths contorted or erased are the few ones, the unique one who you can call friends.
When your spirits sag, they caress you; when your tears wash your cheeks, they embrace you; when grief intrudes, they stand tall and unbeatable in your destiny’s trail.  They take you the way you are; they sing with you in happiness and weep with you in sadness. They bring beauty into your world and leave it flawless. They give you confidence when you lack, they give you faith when you deny it; they give you courage when you are weak, they show you patience when you are at the end of your rope, they love you the way you love yourself. They are your friends, and you are lucky!
The person who accepts you with your weirdness and upbeat personality, with your petty things and crazy, overwhelming emotions, with your scattered past and rocky present, is your friend. He is the one who respects your roots, smoothens your present, and brightens your future.
And as we already know, they are “hard to find, difficult to leave, and impossible to forget.”
In this round world, you will meet people who forget you as you forget others. But once in a blue moon, you encounter that face that will stay with you, imprinted on your mind and carved in your heart for the rest of your life.
They are and will be there for you, no matter how the road of your life will twist and turn, how many ups and downs you will have on your rollercoaster ride, and how many people will come in and out of your journey. They were there and will be there for you. You know them, and they know you, and still they love you. Well, that is called unconditional friendship.
So, can you count them on the fingers of one hand?

MELANIA CUC – Member of Academy of International Interferences "Paul Polidor"

On By nelursIn literature, Media, MinistryLeave a comment

“Rasunetul”
Cotidianul bistritenilor de oriunde
Melania Cuc-membru de Academie
Vineri, 06 august 2010 – Menut Maximinian
Fundatia “Paul Polidor” i-a acordat scriitoarei bistritence Melania Cuc titlul de membru al The Academy of International Interferences “Paul Polidor”. Dintre membrii Academiei ii amintim pe Simona Polidor – consilierul general al fundatiei; Crina Bocsan-Decusara, prof.univ.dr., vice-presedintele Asociatiei Culturale UNESCO <>; Paula Romanescu, presedintele Sectiei de Studii Literare si Traduceri in cadrul Ligii de Cooperare Culturala si Stiintifica Romania-Franta; Mihail Sinelnikov – Federatia Rusa, personalitate a liricii mondiale contemporane; Adrian Curcan, sculptor; Traian T.Cosovei – personalitate a literaturii romane contemporane; Eugen Cristea – Societar de Onoare al Teatrului National „Ion Luca Caragiale” din Bucuresti; Ioan Iacob, „Las Vegas Romanian Journal”-S.U.A.; Florin-Silviu Ursulescu, „Actualitatea Muzicala”, Revista a Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania; Hortensia Orcula, musician; Ashraf Geybatov (Germania) / artist plastic de importanta mondiala, membru al Asociatiei Internationale a Artistilor UNESCO, Artist Emerit al Azerbaigeanului. Acordarea diplomei-titlu se va face in cadrul unei manifestari de interferente culturale.
REPER(2008): Ca un trubadur iesind din smalturile inghetate peste portelanuri de Maissen, Paul Polidor uimeste, este un fenomen aproape nevrosimil  intr-o lume primejduita de vanitatea si ipocrizia cotidiana a omenirii.
I-am citit poemele intr-o inserare din  mijlocul Faurarului in care Unii si Altii, kosovarii si sarbii, urlau separat, dar in acelasi cor al disperarii si care nu mai avea nimic de-a face cu  rugaciunile ingerilor.
In oglinda cu istoria sangeranda, poemele lui Paul Polidor sunt clare si respirabile ca libertatea nativa. Sunt si sofisticate,- esente scumpe depozitate in eprubete de sticla foarte casanta, dar si acid sulfuric, -astea toate,  dupa cum, tu, cititorule, ai sau nu ai dibacia de-a le prelua din litera, a le citi prin exercitiul iubirii de semeni.
Nimic desuet, nimic triumfal, nici o nota falsa in concertul acesta regal, pe care Paul Polidor il dirijeaza cu bucuria ucenicului lutier dar mai ales, cu acuratetea si harul maestrului ce nu se indoieste nici o clipa de menirea pentru care a fost trimis sa-i faca umbra taranii, ca norul pe cer.

Melania Cuc, redactor Agero

Poemul, mod de Viata
Paul Polidor

ASCULTA CIACONA …

Fond muzical: CIACONA IN FA MINOR de JOHANN PACHELBEL
(la orga Bisericii Negre din Brasov: HANS ECKART SCHLANDT)

Asculta Ciacona cum plange, iubito,
Sa simti cum barocul devine prezent
In ceasca din fata de scrumuri invit-o
Sonorul de cremeni ca fard somnolent.

Sugruma-i mirajul trenand cantilena
Sub ghetul de marmuri, sub setea din guri,
Si corul de aripi ramane pe scena
Trecut modalism napadit de mixturi…

LABIS

A iubit o singura femeie.
Femeia cu ochi de malini…

SEMN

Din fosa vremii ies
w a g n e r i e n e – a l a m u r i…

SA SPUI

sa spui ceva oamenilor
mi s-a zis
daca ai ceva de spus
si mutam
in gaoacea ei
tacerea

n-am pus lirei
mai putini paznici
tot ce sta sub putere
tace
face

NOI

E-o pulbere de amintiri ce nu-mi da pace
E-o ramura de brad uitata-n vitriol
E-un diavol ratacit ce-n mine zace
Ca un “je t’aime” tradat la demisol.

Aduna-ma din statii de tramvaie
Sunt rana timpului cea dureroasa
In timp ce tu, inaintand prin ploaie,
Esti ca-n trecut, tacuta si frumoasa…

DISEMICLEPSIDRA

Din coasta lui.
A inselat cu diavolul.
Inseamna ca e neagra.
Barbatul rosu.
Asa a aparut Stendhal.

Departe de Tao.
Viata pendula.
Ora sase abisala.
De la trei inspre unu inalta.
Mereu pendularea.
Aproape (semi)cerc.
Inauntru zidul contradictiilor.
Chinezesc sau nu.
Intre saizeci si nouazeci de grade rosul e aprins.
Pentru unul din duet.
Dialectica inlocuirii lui A de catre B.
Si invers.
Penetrari celeste coboara in profunde.
Principiul feminin receptiv intangibil.
Numai cand yin il presupune pe yang.

PALMONOV. SPUNERE

Mi s-a spus
ca razmerita
poate fi inabusita
mi s-a spus
ca glasul
poate fi sugrumat.

Cu deznodamantul stiut
despuiam crengile tacerii
eram orb la seva mustind
mai strigator ca aerul.

La primavara
va inflori un alt nud
cu goliciunea supusa
la ce
cui

DIE SPUR *

Die Nachfolger halten die Schöpfung in den Händen.
Du bist immer noch am Leben.
Du ahnst es.
Metastazische Hitze. Hände – Brennen…
Die Erlöschung, das erträumst du.

Blumen, das werden die erwachten Finger, das Gedicht – Blütenstaubbläter.
Die Zeit, das wird der Windhauch sein.
Du bist erwacht.
Ich kann dich nicht ansehen.
Du wünschst nicht zurückzukommen?
Du weinst.

Und der Hände Jugend wundert dich nicht.

•    Die Spur – “Urma” – Traducere in limba germana de Laura Renata
•    Costescu