SCRIITORI SI CARTI

Prof.  Geanta Constantin

SCAUNUL HARULUI de Titina Nica Tene
La Editura CONTRAFORT,  Craiova, 2009, a aparut volumul de versuri SCAUNUL HARULUI  de Titina Nica Tene.  Doamna Titina Nica Tene Membru fondator al Ligii Scriitorilor Romani de expresie romana de pretutindeni. Este membra a cenaclului Vasile Sav, patronat de Liga Scriitorilor. A scris numeroase carti . Colaboreaza la revistele din tara si de peste hotare .   Este prezenta in mai multe dictionare. A luat premii precum  Premiul pentru poezie la Vara visurilor mele, Bucuresti, 2002. PREMIU LA CONCURSUL NATIONAL „PE ARIPI DE DOR DOMNESC”  IN AUGUST 2010.
      Volum de o sensibilitate lirica  aparte SCAUNUL HARULUI  incepe cu un moto din Noul Testament:
„ Sa ne apropiem, deci, cu deplina incredere de scaunul
Harului, ca sa capatam indurare si sa gasim har, ca sa
Fim ajutati la vreme de nevoie.”   Evrei 4:16
          Dupa cum remarca Mariana Zavati Garder, in Oglinda Literara, nr. 38, februarie 2005, p.13:    „ In lumea noastra glogalizata, unde multe  sunt percepute ca o clonare de idei si fapte si unde scolile inalte ofera cursuri CREATIVE WRITING, din cand in cand iti face prezenta cate un scriitor autentic, un talent innascut si care aduce varietate in literatura contemporana. Titina Nica Tene este o astfel de scriitoare”. 
   Primul poem al volumului  numit sugestiv Scaunul Harului,  cuprinde versuri strabute de un fior metafizic, in care simtim bucuria renasterii intru creatie: „ O alta primavara vine,/Imi infloresc cuvinte-n gura,/ si cad tristetile din mine/ ca florile de pe rasura.”  Tematica poetica este variata. Pornind de la bucuria lucrurilor simple (precum in poemul cu acelasi nume), se merge inspre gravitatea meditatiei poetice: „Cu fiecare zi murim cate putin,/ dar de asta nu avem habar,/ ne straduim din ce in ce mai mult/ sa strangem de-ale gurii in hambar.”(Cu fiecare zi murim cate putin…) Poemul A plecat maicuta… se inrudeste cu lirica regretatului poet Grigore Vieru: „A plecat maicuta, casa e pustie,/poarta e legata cu un lant de fier,/in gradina-s singuri butucii de vie/ cumpana fantanii scartie de ger.”  In poemul Invesnicire satul ne apare ca matca a spiritualitatii romanesti: „Trebuie sa ma-ntorc in satul meu/ cum se-ntorc pasarile calatoare,/ m-asteapta acolo Dumnezeu/ speranta pe o aripa de zare.” Intoarcerea in sat este perceputa de autoare ca o intoarcere „catre izvoare” cum ar spune marele poet si filosof Lucian Blaga: „ Am sa ma intorc in sat curand/ unde ma asteapta maica buna/ la lumina stelei, licarind, / toarcem amintirea, ca pe lana.” Versuri precum: „ In cimitir, la parinti,/ le-am spus si lor ce ma doare/ si, asa, ca un raspuns,/ teiul sfant m-a nins cu floare” din poemul Intoarcere ne duc cu gandul la o poezie a regasirilor tarzii cu inflexiuni onirice.  De o frumusete aparte este poemul Doamne, ajuta-ma… care se inrudeste cu lirica Anei Blandian si lui Adrian Paunescu: „ Parintii  fa-i, Doamne, tineri,/eu, la lumina din stele,/ sa ma  joc, ca altadata,/ cu copiii pietricele.” Marile teme religioase precum cele legate de Pa?ti sau Caciun sunt tratate de autoare intr-o maniera proprie. Versuri ca: „ E liniste-n parcul central,/natura, in juru-mi, renaste,/ Christos Inviat e cu noi,/ iar astazi e ziua de Pa?te.”  (Nadejdea invierii) surprind o participare puternica la evenimentul comisc al Invierii Mantuitorului. In poeme precum Prin fapte… sau Ce m-as face Doamne fara tine? intalnim interogatii ontologice  care ne duc cu gandul la Psalmii arghezieni: „ Ce m-as  face Doamne, fara Tine/in aceasta iarna-n care ploua?/M-ar cuprinde-o deznadejde mare/ ce mi-ar rupe sufletul in doua.”( Ce m-as face Doamne fara tine? ). Cartea impresioneaza print vibratia lirica exceptionala in care meditatia filosofica se imbina cu o traire suava.  In  incheiere prezint poemul Mama:

Mama
Mi-e dor de tine mama si as vrea
sa fii, acum cand ploua, langa mine,
s-alungi tristetea de pe fruntea mea
asa cum o faceai, fiind cu tine.

Sa mergem dupa lemne amandoua,
acolo, in padurile umbroase,
sa culegem si ciuperci si flori
si sa ne-ntoarcem, seara bucuroase.

S-aprindem focul din surcele-n tinda,
fieband o mamaliga pentru lapte,
eu sa alerg, voiasa-ntr-un picior
pe langa focul scanteind in noapte…

Dar unde esti? Te caut tot mereu,
iar in gradina mai este cate o floare,
fac un buchet, pornesc spre cimitir,
sa iti aprind, cu lacrimi, lumanare.
 
*
 
VALCEA IERI SI AZI IN IMAGINI COMENTATE-CALAUZA TURISTICA de Petre Petria
        La „Editura CONPHYS”, din Rm. Valcea,in 2010 a aparut monumentala lucrare a  domnului Petre Petria „Valcea ieri si azi in imagini comentate – Calauza Turistica”. Dupa cum remarca domnul Doru Capataru in prefata „Valcea de ieri, Valcea de azi, pentru cei de maine”: „Obisnuind-ne cu lucrari enciclopedice de anvergura, elaborate cu meticulozitate si probitatea stiintifica dobandita pe parcursul celor peste cinci decenii in care a slujit cartii, distinsul om de litere Petre Petria ne ofera de data aceasta, nu ca o repetare ci ca o completare a universul enciclopedic valcean, o incursiune sentimentala in Valcea, prin care ne poarta intr-un spatiu cu valente afrodisiatice, de leac pentru suflet.”
      Ineditul cartii de fata, comparativ cu ceea ce ne-a oferit prin lucrarile anterioare domnul Petre Petria, consta in faptul ca se pune la dispozitia cititorului, pe langa pictura cuvantului, in principal imaginea, ca principal factor de completare a lecturii.
      In „Argument” autorul arata ca lucrarea de fata : „ da posibilitatea trecatorului prin vreme sa colinde imaginar prin locurile minunate pe care la are tinutul Valcii, sa treaca prin conacele, pavilioanele sau prin castele timpului apus, sa stea la meterezele culelor, adevarate fortarete, marturii ale secolelor XVIII si XIX, sa miroasa iasomia din lazile de zestre prafuite, sa poposeasca prin hanurile ce se inaltau la raspantii de drumuri si sa asculte tropotul cailor postalioanelor aflate altadata ici si colo.(…) Autorul doreste ca aceasta stradanie modesta sa contribuie la dezvoltarea dragostei de neam si tara si sa fie totodata un indemn pentru generatia tanara, de a cerceta documentele care ilustreaza istoria in timp si spatiu, a poporului nostru pentru a transmite mai departe informatii, stiri, dovezi despre ceea ce a fost ieri si ce este astazi.”(p.5)
      Cartea se adreseaza deopotriva cititorului obisnuit, omului de cultura, cat si celui care are un spirit estetic dezvoltat.  Astfel, periplul spiritual (istorico-geografic) porneste din municipiul Ramnicu-Valcea.
        Dupa ce  prezinta mai  multe ipoteze despre modul  in   care a aparut denumirea  orasului  –
cuvantul slavon „valc” cu sensul de „lup”, sau numele unui jude al tinutului, asocierea cuvantului
 „Ramnic” cu un cuvant slavon „rabnic” (care ar insemna „elesteu”), interpretarea toponimului „Ramnic” ( care ar proveni de  la diminutivul cuvantului „rivus” cu semnificatia de rivulus „rau mic” – autorul prezinta informatii despre asezarea  si evolutia in timp al municipiului  Ramnicu-Valcea.
     Ramnicul de ieri si de azi care este unul „dintre cele mai vechi si frumoase  orase ale Romaniei – devenit municipiu si resedinta a judetului Valcea, semanand cu gradina Maicii Domnului”, a ramas si continua sa ramana „copilul pamantului oltenesc scaldat de undele apei, in covata asezata cu credinta menirii de bine la piciorul uriasilor Carpati, ocrotitori de neam si tara”. (p.46)
     Sectiunea referitoare  la imagini vechi si noi despre Ramnicu Valcea, prezinta numeroase ilustrate de la inceputul secolului al XX-lea si pana in prezent referitoare la cladiri (publice si private), biserici, locuri de agrement, vederi de ansamblu, bulevarduri, poduri, actori valceni s.a. Gradina Zavoi, podul de peste Olt, spitalul din Rm. Valcea, casa autorului de manuale scolare, muzicologul Theodor Geanta din Rm. Valcea, cladirea fostului Seminar Sf. Nicolae, Biserica Catolica din Rm. Valcea, podul C.F.R. din apropierea cartierului Ostroveni ( de azi), judecatoria din Rm. Valcea, Salonul cartii scriitorilor valceni din incinta Rotarexim, Sala Polivalenta, licee, universitati, firme s.a. sunt prezente in carte. (pag. 47-8
    Autorul ne ofera informatii si ne prezinta imagini despre Sfanta Episcopie a Ramnicului – care de la sfarsitul anului 2009, are rangul de Arhiepiscopie -, biserici din Ramnic si imprejurimi cum ar fi: Biserica „Buna Vestire”, Biserica „Sfanta Parascheva”, Biserica „Toti Sfintii”, Biserica „Sfantul Dumitru”, Biserica „Sfantul Gheorghe”, Biserica „Sfantul Ioan Botezatorul”, Biserica Evanghelica si multe altele.( pag.79-89)
     In sectiunea cladiri ramase nedemolate intalnim ilustrate cu: Casa Simian, devenita sediul Muzeului de Arta Ramnicu Valcea, cladire in stil gotic, Casa dr. Lazarescu, unde a locuit cunoscutul om de cultura, renumitul dascal Traian Cantemir, Casa casatoriilor – patrimoniul municipiului, casa in care a locuit Anton Pann si multe altele.(pag. 90-95)
     Dintre numeroasele ilustrate cu statui amintim printre altele: Bustul Imparatului Traian din Rm. Valcea, Statuia domnitorului Mircea cel Batran din parcul central al Ramnicului, Statuia Independentei, Statuia cpt. Nicolae Plesoianu, Statuia general Gheorghe Magheru – formatiunea de Pompieri Rm. Valcea, Statuia domnitorului Constantin Brancoveanu, situata in fata Primariei Municipiului s.a.(p.96-98)
      Intalnim ilustratii cu carte veche de patrimoniu tiparita la Ramnic, din colectia Bibliotecii Judetene „Antim Ivireanul” Valcea (p.99), precum si ilustratii cu carti tiparite de autori valceni, inainte si dupa 1990.(pag.100-1009).  De asemena  ni se  prezinta ilustrate cu afisele pieselor de teatru jucate pe scena Teatrului Adreani din Rm. Valcea.(p.110)
      Pornind spre nord din Rm. Valcea, intalnim  Muzeul Satului Bujoreni, Manastirea Frasinei, Athosul romanesc, legata de activitatea duhovniceasca a Sf. Calinic, Schitul din Jiblea, Schitul Scauieni, Schitul Ostrov, Metocul Pausa Schit. Informatia istorico-geografica se imbina cu ilustratele intr-un mod armonios.(pag.111-114).
   Asupra Calimanestiului definit de marele istoric Nicolae Iorga „Sinaia Valcii”, autorul se opreste  in mod deosebit (pag. 115-125), informatia scrisa imbinandu-se in mod armonios cu ilustratele.
   Printre altele autorul remarca: „Peste tot locul, istoria se regaseste in leaganul timpului si pentru aceasta asezare. Salasul dacic de la Cozia Veche, Castrul roman „Arutela”, marea „Larva” a Coziei, manastirile Turnu si Stanisoara, Ostrovul, sunt fiecare alaturi de multe altele, maiestre edificii ce dainuie ca o minune a trudei omului in veacuri, peste mormintele unde isi dorm somnul vesnic Mircea cel Batran si maica Teofana, mama lui Mihai Viteazul.
   Asezare veche ce iti are intaia atestare documentara la 1388, cand numele i-a fost asezat pe hrisoavele cancelariei lui Mircea voievod, Calimanestii au devenit de la inceputul secolului al XX-lea statiune balneara. Cronica istoriei acestui loc are prea multe file pentru a fi redate in acest spatiu. Ea se incheaga pentru fiecare moment mai important al istoriei noastre nationale cu litere de chinovar.
     Vile cochete, impunatorul Pavilion balnear, Cazinoul cat si marile hoteluri sunt copii a nemasuratei iubiri dintre pamantul si apa acestui petic de rai romanesc.
    Voievozii si oamenii de vaza ai acestei tari, imparati si calatori de pe alte meleaguri au adastat sau  au dorit sa adaste sub poala de padure, la umbra muntelui, la fantanile cu temei de sanatate. Clopotele Coziei cheama in zi de sarbatoare pe toti cei care sunt si sigur vor fi, la masa de pomenire ce ne leaga pe toti trecuti, prezenti si viitori”.(p.115)
       Caciulata, Manastirea Cozia, Manastirea Turnu, Manastirea Stanisoara, Castrul Roman, Valea Oltului, Valea Lotrului, Schitul Varatica, Cimitirul eroilor din Primul Razboi Mondial, Schitul Cornet, Turnul lui Doanca, depresiunea Tarii Lovistei – cu Titesti, Perisani, Boisoara, Cainenii, Racovita s.a. apar in paginile acestei monumentale lucrari. (p.126-156)
    Autorul ne plimba intr-un periplu imaginar si la sud de resedinta orasului Ramnicu Valcea, prin orasul Babeni situat in zona centrala a judetului Valcea, la „confluenta raurilor Olt cu Bistrita, si la intersectia drumului ce leaga Ramnicu Valcea cu stravechiul oras (municipiu) Dragasani.” (p.157)
      In continuare ni se prezinta informatii istorico-geografice si ilustrate despre: comuna Galicea, orasul Balcesti, Baile Govora, Manastirea Govora, Manastirea Dintr-un  Lemn, Manastirea Surpatele, Schitul Manailesti, din comuna Francesti, Schitul Verdea din comuna Pausesti – Otasau, Baile Ocnele Mari, Prundeni, comuna model in judetul Valcea, Baile Olanesti, Manastirea Saracinesti, schitul Iezar, schitul Jgheaburi, orasul Berbesti, orasul Brezoi, comuna Voineasa, municipiul Dragasani.( pag.160-223)
    Interesante informatii ni se ofera despre comuna Stefanesti, unde tatal folcloristilor olteni, cunoscutul cercetator, Teodor Balasel, avea sa cerceteze si sa lase in urma sa peste 40.000 de pagini. (p.224). despre Schitul Dobrusa, despre Manastirea Mamu – Lungesti, despre Schitul Patrunsa, despre  Manastirea Bistrita, unde se afla racla cu moastele sfantului Grigorie Decapolitul, despre Manastirea Horezu sau Hurez, emblema arhitecturii medievale din Tara Romaneasca, despre orasul Hurezu, cunoscut ca un renumit centru etno – cultural – folcloric si ca un targ vechi, despre complexul muzeal Maldaresti, despre comuna Tetoiu si satul Budele, unde se afla „Casa memoriala” a scriitorului Bogdan Amaru.(p.224-241)
        In finalul lucrarii intalnim ilustratii care se refera la „Constructii incepute anterior terminate in perioada 1933-1937” „ Costume nationale traditionale”, „Scene de munca”, „Moda palariilor de altadata”, „Instrumente muzicale manuite de sexul frumos”, „Figuri feminine –universale”,  „Idile fermecatoare de altadata din tara si din alte parti ale lumii”, „Copilaria fericita”, un tabel cu populatia stabila dupa domiciliu, pe municipii, orase, comune si sexe la 1 iulie 2009, note explicative ale autorului si o bibliografie selectiva.(pag. 242 – 262)
      Inchei aceste randuri cu o remarca a domnului  Doru Capataru: „ Prin alaturarea imaginilor de ieri si de azi, Petre Petria nu creeaza un contrast a unei vieti cotidiene a Valcii, pentru ca autorul a stiut sa ingemaneze personalitatea si atmosfera istoriei celei vechi cu cea noua, in devenire, pastrand exuberanta fantezie a culorilor de odinioara si adaugand acea pecete de recunoastere urbanistica in mod gradual, in asa fel incat „socul viitorului” sa fie perceput ca o alunecare calma spre o evolutie fireasca si necesara catre modernitate.” (p.4)
*
GEORGETA TRETELNITCHI
Doamna Georgeta Tretelnitchi nacuta pe data de 30.03.1938 la Ungheni, Republica Moldova,  a urmat Liceul Teoretic din  Rm. Valcea si a fost de profesie contabil. A aparut in antologii de epigrame. Scrie poeme, fabule, rondeluri, proza, eseu, epigrame. A publicat in multe reviste. Este membra a cenaclului „A.E.Baconsky” din Calimanesti si a Clubului Umoristilor Valceni. A participat la concursuri si festivaluri. Dintre numeroasele  premiile obtinute amintim  pe cele din 2009 si anume: Premiul I Eseu si Premul II proza, Editia  a V-a, la Concursul de creatie „Dumitru Mitrana” din Calimanesti.
FEMEIA CU PUNGA
 ( satira)
 
Moto:
Doamne cum mai e si viata!
Cum traiam la inceput…
Oare-n ce imi puneam piata?
Fara punga, sunt pierdut!

Tin  minte din cele spuse
De prin vremurile-apuse,
Romanul era aparte,
De-ajungea-strainatate:
Dorea strasnic sa-si ia blugi,
Si s-adune multe pungi!
Cand venea-n tara din nou,
Le facea la toti cadou!
Astazi daca fac o schema,
Femeia e o emblema;
Cat ar fi ziua de lunga,
E-nsotita de o punga,
Intinsa ori sifonata,
Mai goala, sau mai umflata,
Burdusita cu cartofi,
Asortata la pantofi,
Botezata cu reclame,
Cum le sta bine la dame.
Eleganta cu cinci oua,
Iar atuncia poarta doua;
Cealalta mai incarcata,
O tine cam aplecata
Parca-ar zice: – Nu e bine,
Ca plecai cu pungi putine;
De n-o-ncepe degradarea,
Pana fac eu traversarea!

Si barbatu-i caz notoriu,
Nu-i lipseste accesoriul:
Punga fara de valoare,
Punga mica, punga mare,
Punga-ngusta, punga lata,
Ce fasie, desenata,
Ce mai…punga democrata!
Noua noastra „biruinta”
Are pungi, dupa dorinta!
Nu mai pleci pan`la Paris,
Ca sa-ti iei punga de vis!
Daca merge la plimbare,
El ia punga cat mai mare,
Cand o trece pe la Mall
Sa aiba mult spatiu gol.
Ce-o sa ia n-are habar,
Doar sa nu-l trimita iar!…
Si-asa nu mai poarta dunga,
S-o asorteze la punga.
De se-ntoarce pe-nserat,
Chiar trece neoservat.
Punga plina cu de toate,
Il mai scapa de pacate.
Nevasta pan`o goleste,
Se face ca atipeste,
Sa nu-i ceara socoteala,
Nu vine cu punga goala.
Buna cestere ii cere
Pungii, reconciliere.
Punga cumpara si vinde,
Orice usa o deschide,
Cand sfiit calci pe covor,
Punga ti-e ambasador;
De-i usoara sau e grea,
Ochii toti privesc la ea.
Dar vi peste-o saptana,
De nu vrei s-o lasi din mana;
Sau peste o luna poate,
Daca o ascunzi la spate.
Iar de-o misti asa de zor,
Pe-un picior, pe alt picior,
Schimb-o cat mai crestineste,
Cu un plic mic ce fosneste;
Tot ce strecori cu decenta,
Face minuni la urgenta.
Nu-ti trebuie prea mult tact,
Si-ai scapat si de infarct,
Ai scapat de tot ori ba,
Asta e tot treaba ta!

Asa cum spune poetul
Punga  „s-a luat” cu petul.
Azi danseazi-n veselie,
In paduri si pe campie,
Si pe rauri curgatoare,
Ca doar e la nunta mare!
Si-uite-asa umbland hai hui,
Punga a facut si pui;
Pungi marunte si legate,
Ce asteapta congelate,
Ca sa faca taraboi,
Intr-o punga de gunoi!
De nu ar mai fi sa fie,
Tara va parea pustie.
Peturi si pungi de menaj,
In curand pleaci-n voiaj:

Cum vandura de tot soiul,
Bunuri, fabrici, cate-un pic,
Daca ne iau si gunoiul,
Vom ramane cu nimic!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.