Scriitoarea Vavila Popovici trăiește departe. Și nu este vorba atât de distanță și de geografie. În fond, America nu mai înseamnă decât un zbor cu avionul, ceva mai lung. Este vorba despre Paradisul și Infernul care ne separă, deși trăim pe aceeași planetă, îngroziți de aceeași pandemie. Continue reading “Vavila Popovici: TĂCUTELE IERNI ALE VAVILEI POPOVICI”
Category: literature
ADRIAN BOTEZ: DESPRE NEAM ȘI POPOR
1-DESPRE NEAM ȘI POPOR (rubaiyate-catrene DACO-VALAHE)
1 Decembrie 2020
MOTTO :
”POPORUL ARDE-VA – MINUNI ! – PE-ACELAȘI RUG CU NEAMUL !”
1-NEAM ȘI POPOR
Neam : Steaua din Cer Betlehemic : Crist nicicând nu greșește :
jos – pe Pământ – în Oglinzi Blestemate – Poporul-Cădere-de-Neam – se târăște…
Martir-Popor – spre Steaua-Sinea-i-Neam pornește… – …va fi Sărbătoare-n tot Ramul :
POPORUL ARDE-VA – MINUNI ! – PE-ACELAȘI RUG CU NEAMUL! Continue reading “ADRIAN BOTEZ: DESPRE NEAM ȘI POPOR”
IONEL NECULA, DESPRE CARTEA LUI ADRIAN BOTEZ – CASA NOASTRĂ MAGICĂ – ARDEALUL…
Adrian Botez – ipostază a neamului urgisit de istorie
Bunul și statornicul meu prieten Adrian Botez mi-a mai făcut o surpriză – tot harică, tot plăcută, cu verbul spălat în roua florilor de pe Valea Izei și în apa sfințită din aghiazmatarul etnogenezei românești. Căci ultima sa carte, consacrată poetului Oct.Goga , nu mai vorbește doar despre otava unui poet bine înțelenit în conștiința publică românească, evidentă și ea, ci reconstituie însăși durerea neamului românesc, bântuit de o istorie toxică și de vrăjmășiile hrăpărețe ale megieșilor – niciodată mulțumiți de ceea ce au de la Dumnezeu și li se cuvine de drept. Și n-o face printr-o alunecare nestăpânită a gândului, ci pentru că însuși poetul evocat este imaginea prototipală a acestei dureri neostoite. Continue reading “IONEL NECULA, DESPRE CARTEA LUI ADRIAN BOTEZ – CASA NOASTRĂ MAGICĂ – ARDEALUL…”
Vasile Filip: Cronică la vol. Cugetări, Reflectinos (2020) de Vavila Popovici
Și în acest proaspăt volum de Cugetări, Reflections, al cincilea dintr-un ciclu care, în mod sigur, nu se va opri aici, Made în USA – LULU ENTREPRISES (2020), scriitoarea Vavila Popovici adaugă noi tușe menite să împlinească un portret de personaj prea puțin luat în seamă, tocmai de cei care îl au în propria alcătuire: Creierul. Dacă are multe circumvoluțiuni și multă materie cenușie, creierul uman devine cel mai mare producător de bogăție: Mintea, Inteligența – la rândul lor, acestea punând pe certificatul de existență pecetea valorii. Căci omul nu prin sine dovedește că a trăit, ci prin urmele pe care le lasă, adică prin faptele sale. Continue reading “Vasile Filip: Cronică la vol. Cugetări, Reflectinos (2020) de Vavila Popovici”
Mariana GURZA: „CU BRAȚELE ARIPI” – REALĂ ÎNFIORARE
,,Una e viaţa vieţii şi alta e viaţa cărţii. Cartea trăieşte pe planeta ei proprie, care are această însuşire că nu poate fi determinată dimensional”. George Călinescu
Volumul ,,Cu brațele aripi”, autor Ben Todică, Editura Pim Iași, 2020, a prins aripi! ,,Doar cartea este o pasăre cu mai mult de o sută de aripi gata de zbor” după Ramon Gomez de la Serna. De data aceasta, Ben și-a luat zborul, de dragul Limbii Române cu responsabilitate și demnitate față de neamul românesc. Continue reading “Mariana GURZA: „CU BRAȚELE ARIPI” – REALĂ ÎNFIORARE”
Vasile Filip, cronică de carte: Vavila Popovici, “Note de jurnal american”
O parte din cele peste 50 de cărți publicate din anul 1993 și până la mijloc de an 2020 de scriitoarea Vavila Popovici sunt rânduite în cicluri tematice:
- Articole, eseuri, ajuns la cel de al zecelea volum;
- Cugetări/Reflections – patru volume;
- Note de jurnal american – volumul de față fiind și el al patrulea.
În rest – poezie și proză.
Indiferent de menirea scrierii, cea care presupune și unele deosebiri, nu doar de stil și fel de abordare a tematicii, întreaga operă a distinsei autoare este dominată de câteva elemente comune, între care sinceritatea poate fi trecută în capul listei. Vavila Popovici privește cu ochi limpezi toate întâmplările vieții. Ale ei și ale celor despre care scrie, nefardând nefericirile și fără să exacerbeze bucuriile. O ținută dreaptă și demnă, care inspiră încredere cititorului și o situează pe autoare la un nivel onorant pe scara valorilor. Continue reading “Vasile Filip, cronică de carte: Vavila Popovici, “Note de jurnal american””
O Europă sedată: Impresiile lui Michel Houellebecq
Michel Houellebecq e un scriitor francez contemporan care dă impresia unui pervert. Și în realitate, dar si după modul în care scrie. Dacă în realitate e, nu știm, dar personajele pe care și le imaginează în cărțile lui sunt toate perverte. Houellebecq, însă, extinde la scară europeană decadența sexuală care caracterizează personajele cărților lui, dând de înțeles, că însăși Europa a devenit ireversibil pervertă, așteptând, la fel ca și personajul principal din Serotonin, o moarte lentă, fără durere, după ce facultățile fizice care pot asigura plăcerile trupului devin neputincioase.
Obsesia cu sexualitatea
De unde vine această obsesie a personajelor lui Houellebecq cu sexualitatea, și, prin extensie, a întregului continent și a generației prezente? Dintr-o minte focalizată pe plăcere, hedonism, pornografie, și lucruri similare care dau plăcere trupului. Continue reading “O Europă sedată: Impresiile lui Michel Houellebecq”
Mariana GURZA: Romanul lui Al. Florin Țene – Un altar zidit
Scriitorul Al. Florin Țene, unul dintre cei mai prolifici scriitori contemporani, reușește să ne surprindă de data aceasta, prin romanul ,,Întoarcerea din cruciadă – viața poetului Radu Gyr între realitate și poveste”, publicat la Editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca, 2020.
Prin acest volum, autorul încearcă să recupereze vocația lirică a poetului, reașezându-l printre cei mai importanți poeți creștini. Și nu doar atât. Prin trăirea lui celestă, prin jertfelnicie, Radu Gyr a biruit! A reușit să-și păstreze locul în literatura română, în ciuda prigoanei și a închisorii. Volumul mă duce cu gândul la Literatura de detenție, un concept al scriitorului Mihai Rădulescu. Continue reading “Mariana GURZA: Romanul lui Al. Florin Țene – Un altar zidit”
De vorbă cu un vis colorat
Într-o zi mi-am amintit să visez. Și, pentru că nu era nici prea zi, nici prea noapte, i-am căutat locul secret în care se ascundea de câte ori îţi auzea pașii.
Când am atins cu răsuflarea mea caldă ceea ce credeam a fi un vis, era înlănțuit, însingurat, dar s-a trezit. Mi-a spus că am ajuns prea târziu și trebuie să am răbdare să aștept o nouă metamorfozare. Nu era visul acela gri din care te trezești strigând, tremurând transpirat, dar era foarte slăbit. […] Continue reading Doritesinedorite.com
Aura B. Lupu: FIETSEN
„Fietsen”, adică biciclit. Ciudat, așa-i? Noi nu avem verbul acesta, românește este „a merge cu bicicleta”, belgienii însă-l au. Bine, eu, Adi și băieții facem tot felul de combinații româno-olandeze, pe care doar noi le pricepem (clopăcit, fițălit, etc.).
Ieri Adi a avut o idee foarte bună. Biciclitul. Fițălitul. N-am crezut că poate fi atât de eliberator să te dai cu bicicleta. Dar a fost. O experiență repetabilă, cu siguranță! Deși acum mă dor picioarele „de numa’-numa’”, a meritat. Fiecare pedală. Fiecare kilometru. Continue reading “Aura B. Lupu: FIETSEN”
TATIANA TOLSTOI – Amintiri despre Lev Tolstoi (I)

În cursul unei anchete, un cotidian parizian a pus următoarea întrebare: după ce semn se recunoaște apropierea bătrâneții ?
Cineva a răspuns: bătrânețea vine atunci când te năpadesc amintirile.
De câtva timp, eu simt deosebit de intens acest lucru. În clipele mele de singurătate, văd ivindu-se fragmente din trecutul meu. Revad cutare scenă,cred că aud glasuri… Adeseori aceste amintiri sunt legate de tatăl meu, care a fost tot ce am avut mai drag și mai luminos în viața mea. Nu pot totdeauna să le leg de evenimente care au precedat sau care au urmat, Nici să le fixez o dată anume. Dar revad episodul ca și cum s-ar fi petrecut ieri. Notez aceste „licariri de memorie” pe măsura ce ele se ivesc. Continue reading “TATIANA TOLSTOI – Amintiri despre Lev Tolstoi (I)”
Vasile FILIP: Cronică la “Articole, Eseuri- Vol. X” de Vavila Popovici
Viața în culori naturale
În anul 2010, scriitoarea Vavila Popovici publica primul volum de ,,Articole, eseuri”, lucrare care se alătura în chip nu doar complementar, ci și armonios, unei opere literare înscrisă ferm pe drumul afirmării. Tipărise deja 11 cărți de poezie și 7 de proză, toate primite cu largă deschidere de critica de specialitate, dar și de publicul cititor. Continue reading “Vasile FILIP: Cronică la “Articole, Eseuri- Vol. X” de Vavila Popovici”
„Băiatul cu pijamale în dungi” de John Boyne
“Îmbracă haina care trebuie și te vei simți persoana care pretinzi că ești.”
Nu știam nimic despre carte, mă gândeam că este vorba despre un fel de “Prinț și cerșetor” și mă așteptam la un final trist având în vedere poza de pe copertă. Descopăr însă, mult mai mult: o realitate a Germaniei celui De-al Doilea Război Mondial în care extremele ajung să se atingă, iar alăturarea lor nu face decât să amplifice prăpastia dintre ele.
Naratorul privește întâmplările din perspectiva unui copil, descrie situații fără a le explica și greșește intenționat pronunția unor termeni. Bruno, un băiețel de nouă ani, află într-o zi că trebuie să se mute împreună cu familia, deoarece tatăl său, ofițer nazist, tocmai primise o nouă sarcină de serviciu. Deși se presupune că tatăl a fost avansat, se simțea o mare tensiune în familie și pe nimeni nu bucura această mutare. Continue reading “„Băiatul cu pijamale în dungi” de John Boyne”





