O noua lege eliminatoare a cultelor în Ungaria

Parlamentul de la Budapesta a aprobat o noua lege a cultelor care va intra în vigoare începând cu 1 Ianuarie 2012 în urma careia vor fi recunoscute doar 14 comunitati religioase, care include si trei comunitati evreiesti. Printre aceste comunitati se numara si Biserica Crestina Baptista. Dintre comunitatile nerecunoscute fac parte si Biserica Evanghelica Metodista, Biserica Adventista de Ziua a Saptea, Biserica Penticostala si Armata Salvarii.

Dr. Kalman Meszaros, Presedintele Uniunii Baptiste din Ungaria, a afirmat ca baptistii au fost recunoscuti în Ungaria din 1895, iar predecesorii lor, anabaptistii, au fost prezenti începând cu 1523. Baptistii din Ungaria sunt organizati în 368 de biserici locale care însumeaza un numar de 12 000 de credinciosi. Este regretabil, a adaugat Meszaros, ca noua lege nu arata suficient interes pentru comunitatile religioase independente.

Presedintele comunitatii adventiste din Ungaria, Tamas Ocsai, a protestat alaturi de alti activisti si aparatori ai drepturilor omului împotriva legii. În momentul de fata, comunitatea adventista numara 4600 de membri în 110 biserici. Metodistii au 2000 de membri în 34 de biserici.

Organizatiile religioase care vor dori sa obtina recunoastere oficiala trebuie printre altele sa fi existat de cel putin 20 de ani în Ungaria si sa respecte prevederile constitutionale. Actuala lege se aplica si în cazul orelor de religie din scoli care sunt finantade de catre stat. Dupa intrarea în vigoare a legii se estimeaza desfiintarea a 300 de comunitati si organizatii religioase.

Suntem chemati sa aducem în rugaciunile noastre cazul cultelor din Ungaria.

(First Romanian Baptist Church of Virginia)

Rugaciunea fetelor!

 Florian Guler

(inspirata de Ruth Bell)

 

 

Da-mi sot inalt, asa Iti cer…

Când sta ingenunchiat,

S-ajunga Doamne pân-n cer

La Tronu-Ti Indurat.

 

Si umerii sa-i aibe largi,

In de ajuns sa-i fie,

Mereu sa poate pe cei dragi,

Smerit cu bucurie.

 

Sa aibe buzele curate

Cât Adevarul a purta,

Dar in de-ajuns de delicate,

Sa poata saruta.

 

Sa aibe palme de plugari,

Dar mângâierea lina

Si bratele destul de tari,

Un copilas sa tina.

 

CÂND „CEI USURATICI APRIND FOCUL ÎN CETATE, ÎNTELEPTII POTOLESC MÂNIA”

 Vavila Popovici


Incidentele care au avut loc la Londra luna trecuta (august) au fost considerate ca cele mai violente din ultimii 30 de ani. Potrivit politiei londoneze, peste o mie de persoane au fost arestate, dintre care 396 minori. Violentele, care au început în nordul Londrei s-au extins ulterior în mai multe orase britanice, între care Birmingham, Manchester si Liverpool. A fost vorba în principal de actiuni de efractie, vandalizari de autoturisme si furturi, dar si incendii provocate. Incidentele au provocat o mare indignare asupra populatiei acestei tari si au determinat o reactie ferma din partea autoritatilor. Potrivit Scotland Yard, din cele 1.838 de persoane retinute în timpul violentelor, 1.049 au fost puse sub acuzare, 218 dintre acestea fiind minore. Premierul britanic David Cameron si-a întrerupt vacanta si a declarat în Parlamentul britanic : „Nu este vorba despre politica, nici despre manifestatii, ci despre furt […] Aceasta este infractionalitate, pur si simplu si pentru aceasta nu exista scuze. Nu este o problema de saracie, ci de cultura. O cultura a violentei, lipsei de respect fata de autoritate […] trebuie sa aratam lumii ca Marea Britanie nu este o tara care distruge, ci o tara care construieste, care nu se resemneaza, o tara care face fata, care nu priveste în urma, ci totdeauna înainte”. În cele din urma violentele au fost stopate, fiind antrenati în aceasta actiune 16000 de politisti. Au fost implicate persoane cu statut social diferit, copii, tineri si oameni mai în vârsta.

De aici începând, fenomenul, fiindca el poate fi denumit astfel, poate fi amplu analizat. Nu am sa îndraznesc decât o succinta analiza, privita din punctul de vedere al libertatii zilelor noastre, prost înteleasa de unii oameni. Si nu este o remarca noua si nici restrânsa, ci valabila pentru foarte multe tari de pe glob.

Libertatea este un concept filosofic, a carui semnificatie ar putea fi rezumata prin sintagma „lipsa constrângerilor”. Ea zugraveste comportamentul uman. A fost o tema care a preocupat filosofii, teologii, precum si statul.

Pentru Socrate, de exemplu, libertatea este poarta tuturor dereglarilor individuale si sociale, calea spre desfrâu si descompunere; pentru Aristotel, aparator al libertatii, este poarta prin care intra bucuria de a trai, poarta prin care intra viciile fiind cea a pasiunii. Venind mai aproape de vremurile noastre, pentru filosoful britanic John Stuart Mill (1806–1873), libertatea este determinata de raporturile dintre individ si societate, sfera libertatii umane cuprinzând anumite libertati printre care si „libertatea alegerii unui stil de viata”. Si ce stil de viata trebuie ales? Chiar nu stim sa alegem, nu stim sa discernem? Stilul de viata presupune într-adevar cultura! Este gustul pentru elevat si frumos. Stilul nu presupune cantitatea, ci calitatea; înseamna atitudine corecta, cuviincioasa, actiune folositoare, idei sanatoase, înseamna bucuria de a trai, dragostea, prietenia, dorinta de înaltare, de a deveni o persoana cu o carte frumoasa de vizita. A fi bogat si lipsit de caracter, nu poate fi decât un stil ales daunator atât tie cât si oamenilor din jurul tau.

Pentru a ajunge sa te poti bucura de libertate, trebuie mai întâi sa-ti înfrângi barbaria, pe care o purtam fiecare dintre noi, unii într-o masura mai mica, altii mai mare, si pentru a-ti înfrânge barbaria trebuie sa te cunosti pe tine însuti si sa reusesti sa-ti modelezi caracterul. La început nu esti atât de constient, te ajuta parintii, scoala, mai apoi te straduiesti singur sa dobândesti un comportament moral care sa fie în armonie cu cei din jur. De altfel normele comportamentului moral au fost cuprinse în cele zece legi biblice comune religiilor mozaica, crestina si mahomedana, religii dominante si la ora actuala în lume. Incorectitudinea, obraznicia, minciuna, lipsa de respect, tin de zonele întunericului; numai spiritul benefic este creator, spiritul malefic este distrugator; omul care ia în brate spiritul malefic ajunge la desfrâu, se deconecteaza de la spiritul Divin. „Vai de feciorii razvratiti, zice Domnul, vai de cei ce fac planuri fara Mine, care fac legaminte ce nu sunt în Duhul Meu, ca sa gramadeasca pacate peste pacate!”(ISAIA 30, 1)

Conceptul de libertate ideal în societate se presupune a fi acela în care orice om e liber sa faca ceea ce doreste, atâta timp cât nu încalca libertatea altui om. Exista si extremele acestui concept. Si vai, cât a avut omenirea de suferit din cauza extremismului! Una dintre extreme este libertatea totala reprezentata în principal de catre curentul Punk. Filosofia acestui curent e simpla: „Sunt liber sa fac ce vreau, inclusiv sa îmi înfig bocancul în fata ta”, filosofie total anarhista. Curentul Punk a aparut între anii ’76-’80. Un adept Punktrebuia sa fie altfel decât ceilalti, sa socheze, violenta fiind omniprezenta în manifestari, de la înfatisare, la limbaj, comportament; un revoltat fara cauza, un om nelinistit, caruia îi place sa traiasca periculos. Cealalta extrema este reprezentata de totalitarism, în care nimeni nu are dreptul sa faca nimic decât ceea ce i se spune. Chiar daca la prima vedere par doua extreme total diferite, ele au un lucru în comun, ni se spune, si anume acela ca societatea e împar?ita în doua grupuri, unul care are libertatea totala ?i unul care nu are deloc.

Rolul statului ar fi sa se apropie cât mai mult posibil de conceptul ideal de libertate, cât mai multi oameni sa se poata bucura de cât mai multe libertati. Pentru a asigura acest lucru exista legi care trebuie respectate. Corectitudinea comportamentala este o manifestare de respect în primul rând fata de tine, dar si fata de cei din jurul tau, respect „fata de autoritate”, dupa cum a exprimat Premierul britanic. A te purta corect, politicos, a fi calm, a cunoaste legile tarii si a le respecta, indica un om care-si iubeste tara, un om instruit, un om care a învatat sa se poarte în societate. Astfel de oameni ofera încredere si lumina celor din jur lor. Iata câta dreptate a avut premierul britanic când a afirmat ca este „o problema de cultura”!, morala fiind aceea care trebuie sa stea la temelia culturii unui individ si a vietii politice a societatii, deoarece se mai întâmpla „sa fii instruit, dar natâng, brutal si simplist” spunea un gânditor român. Mergând mai în adânc, filosoful german Friedrich Nietzsche afirma ca morala apartine credintei, nu politicii.

Dintre cele sapte Pacate capitale, face parte si Mânia, numita si furie, prin care se întelege respingerea iubirii si adoptarea sentimentelor razbunatoare si a gândurilor pline de ura. Ce ne spune Biblia despre mânie? „Nu te grabi sa te mânii în sufletul tau, caci mânia locuieste în sânul nebunilor.”

Filosoful român Nae Ionescu (1890-1940) precizeaza ca problema libertatii se pune în modul urmator: „Exista mai multe drumuri de urmat si omul alege unul din ele. El alege, dar el nu poate actiona decât atunci când cunoaste conditiile multiple în care aceasta actiune este posibila.Daca nu cunoaste aceste posibilitati si implicatii, atunci actiunea nu o face el, ci ea se întâmpla cu el.” Cu alte cuvinte, este luat de val, în necunostinta de cauza! Se pare ca acesta a fost si cazul acelor tineri mâniosi, iesiti în strada pentru a fura, a distruge.„Exista întotdeauna o limita a libertatii. Este un nonsens sa se vorbeasca despre o libertate absoluta. Omul nu poate fi liber sa faca orice vrea el: Libertatea îsi are limitele ei, care sunt indicate de natura omului. Prin urmare, tot ceea ce depaseste normalul, natura omului, poate sa fie interzis, fara însa ca aceasta sa reprezinte un atentat la libertate.”

Statul la emiterea legilor are în vedere conceptele de bine si rau si gaseste un echilibru pentru a reusi sa asigure libertatea cetatenilor sai. Dar mai sunt si reguli pe care statul nu le poate stabili si care tin de bunul simt al omului. Iata ca ajungem din nou la Credinta, la Religie, la invocarea Decalogului care este suma bunului simt crestinesc – Porunca a VIII: „Sa nu furi” si porunca a X-cea: „…sa nu poftesti vreun alt lucru care este al aproapelui tau”.

Este minunat sa ai moralitate de ordin religios! Si cartea de capatâi a acestei moralitati este Biblia. Se stie ca o viata lipsita de credinta este o ratacire în spatiu si timp. Ratacim, ratacim si nu mai gasim calea cea buna!

Apostolul Pavel spunea acum 2000 de ani ca morala este înscrisa în inima omului.

Exista o lege morala cu care te nasti, adica acea predispozitie de a alege binele de rau; dar exista si o constiinta morala, cea care-l face pe om sa discearna cu buna stiinta, adica cunoscând, sa poata alege si sa se manifeste ca atare. Atât legea morala cât si constiinta morala (constiinta fiind un produs al activitatii creierului uman) îsi au izvorul în fiinta lui Dumnezeu. Constiinta morala se poate capata în timp, dupa cum am spus prin educatie, cultura. Ce cultura, ce educatie au avut acei copii si tineri implicati în incidente? Care a fost rolul familiei, scolii, Bisericii? Li s-a vorbit despre Credinta? I-a dus cineva în Biserici unde ar fi putut învata sa fie linistiti, sa nu vorbeasca când nu trebuie, sa cunoasca respectul, sa-si înfrâneze pornirile necuviincioase, sa învete blândetea, bunatatea, corectitudinea, iubirea de Dumnezeu? Cu câti dintre copiii nostri s-a mai întâmplat acest fericit lucru în aceste ultime decenii?

Libertatea poate fi si poarta de intrare a viciilor, însemnând si dreptul de a pacatui, de a face si rau nu numai bine, dar evlavia (religiozitatea) înseamna a cunoaste si a lua din libertate numai ceea ce este bun si frumos, adica a discerne, din dragoste de Dumnezeu.

Întelepciunea poporului român a creat multe zicatori, versuri, în legatura cu educatia omului, a copilului în familie. Zicala „Asta nu-i dus de multe ori la biserica”, atribuita unui om pacatos, spune mult despre acel om”.

Redau mai jos fragmente din „Vorbe cu tâlc” ale poetului român Vasile Militaru (1885-1959) decedat într-una din închisorile comuniste:

Când copilului nuiaua nu-i sta – sfânt – la poarta mintii,/ Râde fericit copilul, dar la urma plâng parintii! […] Pe copil sa-l tii în frâie, de vrei om la toti sa placa;/ Nu-l lasa orice sa-ngâne, nu-l lasa orice sa faca;/ Nu-l lasa dupa placerea-i unde vrea el sa se duca;/ Din acelasi lemn se face si icoana si maciuca./ În rasfat de-ti cresti copilul si-l lasi zilnic fara frâu,/ Tu ai semanat neghina, socotind ca semeni grâu…/ Caci, precum îti cresti copiii, vor fi oameni sau neoameni:/ Din ogor nicicând nu iese decât ceea ce sameni!/ Cei care trudesc o viata si comori mereu aduna/ Ca sa lase mostenire la copii o viata buna,/ Din copiii lor fac trântori care-si vor munci doar dintii/ Sa manânce toata viata ceea ce au strâns parintii.”

Desi traim alte vremuri, poate este bine sa cunoastem si gândurile celor de dinaintea noastra.

Si despre celelalte aspecte ale fenomenului, poate… cu alta ocazie. Dar ar fi trist sa mai existe!

Vavila Popovici – Raleigh, Carolina de Nord

Orasul Stamford

Vavila Popovici

Statul Connecticut se învecineaza cu Long Island Sound la sud, la vest cu statul New York, la nord cu Massachusetts, iar la est cu Rhode Island. Capitala statului este Hartford. Cuprinde si alte multe orase, printre care si orasul Stamford. Râul Connecticut curge prin centrul statului, revarsându-se în Long Island Sound, gura Connecticutului în Oceanul Atlantic. Aria orasului face parte din New York Metropolitan. La începuturile sale a purtat si alte denumiri. Începând cu secolul XIX, rezidentii din New York si-au construit case de vara aici, si mai apoi s-au mutat în Stamford, ajungând cu trenul în Manhattan.

Emblema orasului are si o panglica cu inscriptia „Stamford – Conneticut” – 1641. A fost declarat oras în 1893, iar anul 1916 a fost anul recunoasterii societatii istorice a Stamford – ului, aici dezvoltându-se industria usoara, mecanica si chimica.

Între anii 1960 si 1970 s-au construit multe centre comerciale, sedii administrative, precum si multe cladiri înalte. Orasul a continuat si continua sa se dezvolte. Suprafata lui este de aproximativ 135 kilometri patrati, formata din pamânt si apa (aproximativ 29%).

Oceanul Atlantic patrunde cu blândete în pamân­tul Stamford – ului, geometrizând locuri placute pentru plaja si înot. Cladirile au arhitectura moderna, variata; în centru si în imediata vecinatate nordica sunt numeroase cladiri înalte cu apartamente si garsoniere, iar în partile de sud si vest, precum si cele de lânga ocean, sunt construite locuinte pentru oamenii cu câstiguri mai mici. Constructiile centrale sunt foarte scumpe.

Plajele sunt atractive, oferind posibilitatea scaldatului în soare si în apa oceanului; ofera de ase­menea picnicuri terestre, plimbari cu barci cu motor, iahturi. Locurile de plaja au în preajma si mici paduri (wild life sanctuary), locuri interesante de unde poti privi la nesfârsit pasarile care plutesc la marginea apei.

Orasul cu aproximativ o suta treizeci de mii de suflete, are muzee, teatre si cinematografe, orchestra simfonica si opera; de asemenea – biserici numeroase. De altfel, în toata America sunt multe culte si religii, ceea ce determina o viata spirituala dezvoltata si libera. Toleranta, respectul stau la baza comportamentului oamenilor fata de diversitatea bisericilor si a modului în care se manifesta actul credintei.

Majoritatea credinciosilor acestei tari sunt crestini: 60% sunt protestanti, 20% catolici, apoi mozaism si ortodoxism. Un mare grup religios îl reprezinta protestantii si acestia sunt diversificati în mai multe categorii.

Deoarece protestantii sunt împartiti în multe denominatiuni, cea mai mare biserica de sine statatoare este cea catolica (circa 25%). Credinta ortodoxa este identificata ca „Eastern Orthodox” (Ortodoxia rasariteana), în America fiind numai 0,3%; sunt înglobati nu numai românii, ci si rusii, grecii, sârbii, bulgarii, ucrainenii, cipriotii etc.

Majoritatea americanilor sunt în adevaratul sens al cuvântului cre­dinciosi, sunt prac­ticanti activi, care se duc regulat la biserica si sunt implicati în acti­vitati religioase în comunitatile lor. Mai sunt desigur si intelec­tuali, chiar profe­sori universitari tineri, jurnalisti de la mari ziare si canale media, artisti, actori etc., bântuiti de câteva decenii de ateism si dispret pentru cei ce practica credinta. Dar acestia nu sunt multi si cred ca Dumnezeu le va arata în curând Calea.

Una dintre cele mai înalte cladiri din Stamford este un Business Center care gazduieste birouri ale diverselor companii. Este cladirea cea mai importanta a complexului One Landmark Square, are 22 de etaje si o înaltime de 90 de metri. A fost construita între anii 1970-1973. În interior are un mall, sali de cinema, sali de masaj etc.

În weekendul zilelor de vara, adica numai sâmbata si duminica, în centrul orasului se organizeaza un târg al artelor, în care meseriasii vând diferite obiecte artizanale. Uneori, în zilele de sâmbata seara, într-un parc, vine câte o trupa muzicala si sustine un concert sub cerul luminat de lumina felinarelor si a stelelor. În jur sunt banci si oamenii se aseaza, asculta câteva melodii si pleaca; vin altii; unii ramân uitati pe banci, fascinati de ritmul muzicii moderne. Alteori vin mici orchestre care executa piese din muzica clasica.

Orasul are farmecul sau, pot spune ca are un aer european. Sunt strazi care seamana cu cele vazute în orasele mai mici ale Germaniei, au o oarecare intimitate care te face sa te simti bine. În centrul orasului circulatia masinilor este interzisa. Pe principala strada – Atlantic Street – se afla statuia a lui Abraham Lincoln, presedinte de seama care a condus armatele Nordului împotriva Suditilor secesionisti si a promulgat Proclamatia de emancipare, abolind sclavia. Este vazut ca o personificare a valorilor de onestitate si integritate, de respect pentru drepturile individuale si minoritare, a libertatilor umane în general. Împuscat în 1865 de catre un spion sudist, a fost victima fanatismului si a urii, aidoma lui Kennedy. Cuvintele asasinului ar fi fost acelea rostite si de Brutus la înjunghierea lui Cezar „Sic semper tyrannis!” (Aceasta întotdeauna tiranilor!). Pe chipul marelui presedinte poti citi hotarârea de a zamisli un viitor linistit acestei tari.

Populatia aici în Stamford se compune din albi, majoritatea de origine italiana, negri, indieni, asiatici, cei veniti din insulele Oceanului Pacific, spanioli si altii. Americanii, în general, sunt de origine europeana, latino-americana sau asiatica, printre ei, oameni de valoare autentica.

Am întâlnit multi polonezi, magazine poloneze. De curând au venit si multi mexicani. Cei care au imigrat aici, în majoritate si-au dat sârguinta pentru afirmare, muncind de multe ori peste puteri; unii nu s-au adaptat si îsi duc zilele de azi pe mâine, în acelasi mod în care traiau, probabil, si în tara din care au venit. Ca peste tot: oameni harnici, mai putin harnici si lenesi. Procentajul însa este important!

Îmi vin în minte versurile pe care le-am scris cu câtiva ani în urma: „Suntem precum iarba,/ Suntem precum florile, / Plapânde, marunte si multe,/ Împodobind pamântul./ Un vânt nou bate,/ Duce semintele atât de departe… / Ne risipim, ne amestecam,/ Ne schimbam în ce nu am fost/ si nu ne mai întrebam/ Ce-am fi putut fi, daca… / Manipulati vesnic/ De un destin,/ Sub acelasi soare,/ Pe acelasi pamânt,/ Suntem precum iarba,/ Suntem precum florile… “

Am întâl­nit oameni in­teresanti, dar daca esti atent, peste tot poti întâlni oameni interesanti, nu numai aici. Întotdeauna avem de vazut si de descoperit câte ceva nou în jurul nostru. Totul prezinta un interes care nu trebuie sa ne scape. Important este sa privim în jur cu atentie, cu multa întelegere si dragoste.

Dimineata, aici în Stamford, poti privi ivirea soarelui printre cladiri, razele lui venind încarcate cu o energie însumata, adaugându-li-se cea a apei Oceanului Atlantic. Doar câteva zeci de minute, dupa care începe sa se auda rumoarea orasului.

Seara poti privi luminile orasului, cerul încarcat cu stele si poti simti nevoia sa saruti cerul care te surprinde de fiecare data si te farmeca…

(Vavila Popovici – Raleigh)

Relatiile credinciosului cu lumea

MEDITATIE LA CUVÂNTUL DOMNULUI ISUS

Ana Tatar-Andras

Daca va uraste lumea, stiti ca pe Mine M-a urât înaintea voastra.

Relatiile credinciosului cu lumea adesea sunt relatii grele

  Lumea are felul ei de a gândi, de a vorbi, de a petrece timpul, de a cheltui banii, etc.

[pullquote]

Daca va uraste lumea, stiti ca pe Mine M-a urât înaintea voastra.Daca ati fi din lume, lumea ar iubi ce este al ei; dar, pentru ca nu sunteti din lume si pentru ca Eu v-am ales din mijlocul lumii, de aceea va uraste lumea. Aduceti-va aminte de vorba pe care v-am spus-o: „Robul nu este mai mare decât stapânul sau.” Daca M-au prigonit pe Mine, si pe voi va vor prigoni; daca au pazit cuvântul Meu, si pe al vostru îl vor pazi. Dar va vor face toate aceste lucruri pentru Numele Meu, pentru ca ei nu cunosc pe Cel ce M-a trimis. Daca n-as fi venit si nu le-as fi vorbit, n-ar avea pacat; dar acum n-au nicio dezvinovatire pentru pacatul lor. Cine Ma uraste pe Mine uraste si pe Tatal Meu. Daca n-as fi facut între ei lucrari pe care nimeni altul nu le-a facut, n-ar avea pacat; dar acum le-au si vazut, si M-au urât si pe Mine si pe Tatal Meu. Dar lucrul acesta s-a întâmplat ca sa se împlineasca vorba scrisa în Legea lor: „M-au urât fara temei.” Când va veni Mângâietorul, pe care-L voi trimite de la Tatal, adica Duhul adevarului, care purcede de la Tatal, El va marturisi despre Mine. Si voi, de asemenea, veti marturisi, pentru ca ati fost cu Mine de la început. “

Evanghelia dupa Ioan, 15:18-27

[/pullquote]

 Valorile lumii sunt diferite de cele ale lui Cristos.

Domnul Isus a ales calea smereniei, a iubirii semenilor, a ascultarii de Dumnezeu. A ales sa se consume pentru binele oamenilor, iar in final si-a dat sângele ca pret de rascumparare pentru pacatele noastre!

Si credinciosul autentic alege sa se consume pentru binele semenilor sai!

Lumea alege calea mândriei, a egoismului si a necredintei, a neascultarii de Creatorul omului si al Universului. Alege alte surse de informare si de credinta!

In locul Bibliei, pune Horoscopul, in locul petrecerii unui timp in biserica, alege alte locuri in care sa-si distreze firea pamânteasca (spectacole, restaurante, sport, televiziunea). In locul partasiei cu Dumnezeu si cu semenii, alege mai degraba izolarea sau lupta de afirmare personala, in loc de a privi pe semenul sau mai presus de sine insusi.

Cine ramâne în Cristos, nu se întoarce la calea cea veche, la calea lumii, ci traieste o viata prin puterea Celui ce L-a chemat din moarte la viata si din întuneric la lumina cea minunata. El întelege adânc în fiinta lui ca suferinta pentru Cristos aduce o bucurie, deoarece „suntem partasi suferintelor lui Cristos”.

Noi primim cam aceleasi reactii de la lume ca si Domnul nostru Isus Cristos.

Puterea de a trai o viata curata, cu bucurie si scop chiar si în mijlocul suferintelor, dovedeste prezenta lui Dumnezeu în credincios caci „despartiti de Mine nu puteti face nimic“.

Domnul ne-a dat trei resurse ca sa putem trece cu bine prin persecutie si suferinta.

Duhul Sfânt este Sfatuitorul nostru, Ajutorul nostru, Mângâietorul nostru. Trupul nostru este templul Duhului Sfânt. Nimeni nu poate opri lucrarea Duhului Sfânt. El convinge si astazi pe multi dintre cei ce persecuta pe credinciosi si-i aduce la crucea Domnului Isus.

Cuvântul Domnului este îndrumatorul nostru, adevarul nostru. Cuvântul Domnului este clar si ne spune ca vom suferi. Trebuie sa-l cunoastem, ca sa deosebim adevarul de erezie.

Fratii de credinta sunt cei folositi de Dumnezeu sa ne ajute în luptele zilnice, prin rugaciuni, încurajari, suport material, atentionari, întelegerea Cuvântului si aplicarea lui.

Domnul sa te binecuvânteze cu suport în rugaciune, în luptele tale zilnice!

DECLARATIA DE LA TIMISOARA

Va rugam semnati!

Mai avem nevoie de inca 500 de adeziuni

http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php

 (update septembrie 2011)

Buna dimineata! Au trecut 6 saptamâni de la ultimul apel pe care l-am facut pentru semnarea Declaratiei de la Timisoara. Atunci ajunsesem la 6.600 de semnaturi.

 Va multumim pentru semnaturile care ni le-ati dat de atunci incoace. Tocmai am trecut de 7.000. Dar maratonul timisorean nu s-a incheiat. Dar nici mult nu mai avem. Tinta campaniei de semnaturi este sa ajungem la cel putin 7.500 de semnaturi. Avem convingerea ca se poate. Cu ajutorul d-voastra.

 Mai avem nevoie de inca 500 de adeziuni. Va rugam deci sa continuati sa ne sprijiniti si sa semnati Declaratia si sa o dati la altii sa o semneze si ei.

Reamintim ca suntem singura tara din lume, in afara spatiului anglo-saxon, care a emis o Declaratie a constiintei crestine. Suntem mândri de asta si mai ales de d-stra, de toti cei care ati semnat si continuati sa sprijiniti eforturile noastre de a obtine cât mai multe semnaturi.

  Ce Rost Are Aceasta Declaratie?

Cind am lansat Declaratia in august anul trecut, unii ne-ati intrebat, ce rost are aceasta petitie sau declaratie? De ce sa tot dam semnaturi? Petitiile si declaratiile isi au rostul lor si in multe cazuri isi ating scopul. O spunem din experienta. In 2006 ne-ati dat 650..000 de semnaturi pentru inscrierea in Constitutia Romaniei a casatoriei naturale barbat-femeie. Inca nu ne-am atins scopul, dar perseveram. Semnaturile voastre au ajuns in Guvernul si Parlamentul tarii. In 2009 legile tarii au fost revizuite si casatoria crestina a fost inserata in noul cod civil. Nu ne oprim insa aici. Se discuta tot mai mult despre revizuirea Constitutiei Romaniei. Vom face tot ce ne va fi in putinta ca definitia casatoriei si a familiei naturale sa fie inscrisa si in Constitutie asa cum a facut-o Ungaria in aprilie si asa cum Constitutia Moldovei deja prevede.

 Un alt exemplu pozitiv sunt semnaturile care ni le-ati dat in 2008 si pe care le-am inregistrat in Consiliul Europei. In vara lui 2008 am colectat peste 10.000 de semnaturi online plus 5.000 de semnaturi manuale pe care dupa aceea le-am inaintat Consiliului Europei afirmindu-ne opozitia fata de incercarile Consiliului Europei de a extinde casatoriile intre persoane de acelasi sex in toate tarile membre ale Consiliului Europei. Actiunea noastra a avut succes. Semnaturile noastre au fost folosite de catre unii delegati in Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei pentru a pleda impotriva unor rezolutii care cauta extinderea drepturilor homosexualilor. Rezolutia, adoptata dupa aceea in primavara lui 2009, nu a afirmat un drept la casatorii unisex, nici la adoptiile copiilor, si a afirmat libertatea religioasa. Multumim inca o data tuturor care ne-ati dat semnaturi in 2006 si 2008. Dupa cum vedeti nu le luam doar sa ne aflam in treaba ci pentru a va promova valorile si interesele.

 Ce vom face cu adeziunile la Declaratia de la Timisoara?

Dumnezeu are un plan si cu ele. Noi doar trebuie sa avem credinta. Recent au inceput dezbateri preliminare in UE privind declararea anului 2014 ca An al Familiilor in Uniunea Europeana. AFR se pregateste pentru dezbaterile care vor avea loc si va vom face auzita vocea. Documentele preliminare care privesc acest eveniment difuzeaza ideea ca exista mai multe feluri de familii, inclusiv familii intre persoane de acelasi sex, concubinaj, si alte structuri paralele sociale necrestine si daunatoarea societatii.. AFR pregateste o position paper (adica un document declarativ) pe care la vremea potrivita il vom inregistra in forurile europene afirmind pozitiile nosatre si ale fiecarui semnatar ca exista doar o singura familie si forma de casatorie, aceea dintre un barbat si o femeie. Deci, cu cit obtinem mai multe semnaturi, cu atit mai bine.

Dar in alte tari?

 Petitii similare au dat rezultate similare si in alte tari. Ultimul exemplu concret este al crestinilor australieni. In iulie 2010 au lansat Declaratia de la Canberra, si ea o declaratie a constiintei crestine, menita sa promoveze viata si casatoria crestina. Am scris deja ca in vara acestui an guvernul australian a initiat consultari nationale privind posibilitatea legalizarii casatoriilor intre persoane de acelasi sex. Declaratia de la Canberra a fost documentul in jurul caruia crestinii australieni s-au raliat si mobilizat pentru pastrarea si protejarea familiei traditionale. Pe 24 august parlamentarii australieni au respins eforturile de legalizare a casatoriilor homosexuale. Doar 31 din 150 de parlamentari s-au pronuntat in favoarea lor. Va recomandam comentariul alaturat care reliefeaza rolul crestinilor australieni in acest efort: http://www.abc.net.au/unleashed/2870676.html

 De-a lungul istoriei petitiile si declaratiile au avut si ele un rol crucial in declansarea revolutiilor morale. Aceasta este teza de baza a cartii publicate in 2010 de filozoful american Kwame Anthony Appiah, profesor la Princeton University, si intitulata The Honor Code – How Moral Revolutions Happen (“Codul de onoare – cum se produc revolutiile morale?”). (Recomandam o recenzie a cartii http://www.nytimes.com/2010/10/24/books/review/Haidt-t.html) Unul din cazurile studiate de el este abolirea sclaviei si a comertului in sclavi la inceputul secolului XIX. Miscarea abolitionista a fost declansata de un crestin care si-a pus in practica constiinta crestina, William Wilberforce. Colegii si prietenii lui au calatorit prin Marea Britanie de-a lungul si de-a latul luind semnaturi si petitii. In doar citeva luni in 1787 Manchester a dat 11.000 de semnaturi, un numar enorm, considerind ca pe atunci femeile inca nu aveau drept de vot si ca orasul avea doar 50.000 de locuitori. In anii 1790 intre 300..000 si 400.000 de britanici au boicotat produsele fabricate din munca sclavilor. Revolta britanicilor impotriva sclaviei a fost motivata de sentimente crestine. Mai mult de 20% dintre barbatii britanici de peste 15 ani au semnat petitia de abolire a sclaviei. Raportat la populatia SUA de astazi, asta ar reprezenta mai mult de 23 de milioane de semnaturi!! Semnaturile au fost inaintate autoritatilor britanice si comertul in sclavi a luat sfarsit.

CUM SE SEMNEAZA DECLARATIA?

 Semnarea Declaratiei se face in doua etape. Bifati linkul http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php si semnati Declaratia. Dupa aceea veti primi un mesaj care va va cere sa confirmati semnatura apasind pe un link de confirmare. Fara confirmarea semnaturii, numele si semnatura dvs. nu vor apare in lista semnatarilor.

 Linkul de confirmare a semnaturii apare in limba englaza cu urmatorul text: “Thanks for filling out our petition, you’re almost done! Please confirm your signature by clicking on the link below:” (Adica: “Multumim pentru ca ati completat formularul petitiei. Semnarea petitiei e aproape gata. Va rugam confirmati-va semnatura apasind pe linkul de mai jos.”)

Important: Declaratia accepta doar o singura semnatura de adresa electronica. Ca atare, sugeram ca in situatiile unde doua persoane folosesc aceeasi adresa electronica, de exemplu sotul si sotia, semnatura sa fie data in numele ambilor soti, de exemplu “Ioan si Maria Ionescu.”

 Rugaminte: Va rugam semnati Declaratia cu numele intreg nu doar cu initiale. Va multumim.

CUM CRESTEM SEMNATURILE IMPREUNA?

 Cum putem creste impreuna numarul de semnaturi? Nu implica mare lucru sau investitie de timp. Doar câteva actiuni simple care iau doar citeva minute. In consecinta:

 1. Cei care inca nu ati semnat Declaratia sunteti invitati inca o data sa o semnati.

 2. Trimiteti linkul Declaratiei sau mesajul acesta la toate persoanele din baza dvs. de adrese electronice pentru a fi semnata. Daca deja ati facut-o va rugam sa o faceti inca o data, sau chiar periodic, eventual saptamânal, pentru câteva luni.

 3. Postati Declaratia si linkul ei pe siturile dvs. electronice, biserici, parohii, grupuri de discutii, etc.

 4. Promovati-o in scoli, la clasele de stiinte sociale sau religie.

 5. Cei care sunteti inscrisi pe situri de socializare (facebook, hi5, netlog…) sunteti rugati sa postati periodic informatii despre Declaratia de la Timisoara si linkul, cu indemnul de a fi semnata.

 6. Parinti – aveti copii care sunt ei inscrisi pe diferite site-uri electronice. Mergeti la ei, cand sunt la calculator, si cereti-le sa dea un mesaj in retea solicitand semnarea Declaratiei – sau scrieti-l dvs. si trimiteti-l de pe contul lor.

TEXTUL DECLARATIEI DE LA TIMISOARA

 Redactata de Alianta Familiilor din Romania cu prilejul conferintei anuale AFR tinuta la Centrul Areopagus din Timisoara pe 20 martie 2010 si deschisa publicului spre semnare

 Preambul

 Societatea umana a trecut, in epoca moderna, prin schimbari majore in plan politic, social, cultural si economic. Aceste transformari, care au cunoscut un ritm accelerat in secolul XX si care continua in secolul XXI, au condus societatea umana spre mai bine. Viata comunitatilor si a indivizilor a fost in general imbunatatita. Au fost eliminate, in multe parti ale lumii, nedreptati si inechitati profunde, prin asigurarea unor drepturi fundamentale si prin salturi calitative ale vietii.

 In acelasi timp insa, acest context a adus cu sine coagularea unor curente care submineaza valori fundamentale ale societatii umane. Secularismul agresiv, tendinte radicale de redefinire a familiei, marginalizarea valorilor moral-crestine sunt o realitate manifesta. Societatea romaneasca nu a ramas izolata de aceste evolutii. Iesita dintr-o lunga perioada totalitara, Romania si locuitorii sai inca lupta pentru re-gasirea de sine, pentru redescoperirea acelor valori comune, care fac parte din tesatura sa intima. Din aceasta identitate comuna face parte, la loc de frunte, credinta crestina, impartasita de un procent covarsitor dintre cetatenii Romaniei, intretesuta in ethosul nostru national si care influenteaza manifestarile sociale, culturale si politice ale romanilor, fiind reperul la care ne raportam ca la un standard comun, atemporal si absolut.

 Totusi, in contextul transformarilor social-politice ale secolului XXI, s-a creat potentialul pentru un conflict incipient intre valorile moralei crestine si “noile valori” seculare, in esenta anti-crestine, promovate la nivel international, in special in cadrul Uniunii Europene. Putem constata ca acest conflict este deja manifest in unele state membre ale UE. Asistam, in ultima vreme, la tot mai multe cazuri in care crestinii sunt adusi in fata Justitiei ca invinuiti datorita credintei lor, suferind o forma de pedeapsa pentru ca valorile lor crestine exprimate incalca noi legi sau noi “drepturi ale omului”, in marea lor majoritate iluzorii, contrare ratiunii si binelui autentic al omului. Aceasta evolutie nefericita creeaza o presiune asupra crestinilor, pentru a-si cenzura sau chiar abandona credinta si valorile, pentru a nu se face pasibili de incalcarea unor norme ale statului sau vietii publice. Nu putini crestini vad in aceasta situatie o intoarcere la perioadele istorice in care crestinii erau prigoniti pentru credinta lor.

 Avand in vedere cele de mai sus, subsemnatii, crestini care urmam invatatura Sfintei Scripturi, a Sfintilor Apostoli ai Domnului si Mantuitorului Iisus Hristos si a celor ce le-au urmat lor si care ne-au invatat calea lasand deoparte disputele teologice, marturisim valorile crestine comune insuflate de Sfantul Duh si afirmam cu tarie cele ce urmeaza:

a. Iisus Hristos este acelasi, ieri si azi si in veci (Evrei 13:8). Credinta crestina pe care o marturisim este deasupra transformarilor sociale vremelnice ori a spiritului unei epoci sau al alteia.

 b. Aceasta credinta ne determina viata si actiunile de zi cu zi, in tot locul si in tot ceasul. Ea nu poate fi tinuta ascunsa; nu putem fi crestini numai acasa sau doar la biserica.

 c. Potrivit Sfintei Scripturi, intelegem sa ne facem datoria de cetateni si sa dam Cezarului – conducerii legitime a Statului – ceea ce se cuvine si sa ne supunem autoritatilor si legilor, in masura in care acestea nu contravin constiintei si valorilor noastre crestine.

 d. Familia intemeiata pe casatoria intre un barbat si o femeie este o institutie fundamentala a societatii, creata de Dumnezeu si expresie a complementaritatii naturale dintre barbat si femeie, a dragostei si respectului reciproce.

 e. In calitate de parinti crestini, avem fata de copiii nostri datoria sa ii crestem si sa-i educam in spiritul ascultarii de Dumnezeu. Suntem ingrijorati de manifestarile imorale, permise sau chiar promovate in numele drepturilor omului si al unei tolerante fara discernamant.

f. Drepturile parintilor sunt drepturi fundamentale, intre ele primordial fiind dreptul de a dispune de educatia civica, morala si religioasa a copiilor lor.

 g. Fiecare copil are dreptul sa fie nascut si crescut intr-o familie care se constituie dintr-un barbat si o femeie.

 h. Dreptul la viata, incepand cu momentul conceperii si pana la moartea naturala, este un drept fundamental al tuturor fiintelor umane

  i. Libertatea religioasa si libertatea de constiinta sunt drepturi fundamentale si istorice.

 j. Demnitatea umana este intrinseca fiecarei fiinte umane, creata dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu si este deasupra oricarei autoritati lumesti.

 k. In participarea noastra la viata cetatii si viata politica, sprijinim si conlucram cu acei factori care adera la valorile in care credem. Oricare ales sau reprezentant trebuie sa ii reprezinte pe cei ce-l voteaza si sa afirme valorile lor.

 In incheiere, chemam Statul Roman si reprezentantii sai sa respecte si sa reflecte, in formularea legilor si politicilor publice, valorile si traditiile sociale si culturale, de inspiratie crestina, ale poporului roman, pentru a nu se ajunge la conflicte – de constiinta sau manifeste – intre cetatean si autoritatea din care izvorasc aceste legi.

Va rugam:  Semnati: http://www.alianta-familiilor.ro/decl_timisoara.php

 Rugaminte: Va rugam postati si publicati peste tot apelul nostru privind semnarea Declaratiei de la Timisoara, inclusiv linkul petitiei.

CONSTIINTA CRESTINA IN ACTIUNE IN ALTE TARI: pentru românii din California

 Reinnoim apelul care l-am facut cu o luna in urma cind v-am informat ca in iulie guvernatorul Californiei a semnat o lege care impune predarea in scolile publice din California a unui curs despre homosexualitate, in speta, “contributia” homosexualilor la civilizatia mondiala.

 Crestinii californieni vad acest curs ca unul deghizat sa indoctrineze adolescentii si copiii in homosexualitate. Suntem de acord. Au lansat un referend de abrogare a legii. Pina pe 7 octombrie trebuie sa obtina si sa inregistreze la autoritati 775.000 de semnaturi valabile pentru ca initiativa sa fie pusa la vot in toamna acestui an. Detalii despre acest proiect pot fi aflate aici: http://www.pacificjustice.org/news/%E2%80%9Cgay-history%E2%80%9D-law-halted-referendum-drive Rugam pe toti romanii si bisericile romane din California sa se implice. Tabelele de semnaturi pot fi descarcate aici: http://stopsb48.com/get-involved/sign-the-petition/ Va rugam sa le tipariti si sa le dati prin biserici sa fie semnate. Important: semnaturile trebuie date in conformitate cu prevederile legal mentionate in petitie. In caz contrar vor fi anulate.

  VRETI SA FITI INFORMATI?

 Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile, atit la nivel national cit si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptaminal AFR. Cum? Inregistrindu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic http://www.alianta-familiilor.ro.

 FACETI-NE CUNOSCUTI!

 Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.

 ANUNTURI

 Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la contact@alianta-familiilor.ro.

 Alianta Familiilor din Romania

http://www.alianta-familiilor.ro

BUCURA-TE…

Jianu Liviu-Florian

Bucura-te, urzeala  a gândurilor de lumina,
Bucura-te, pridvor de izvoare soptite,
Bucura-te, padure crestina,
Bucura-te, cer cu genele ceruite,

Bucura-te, aripi ale celui neputincios,
Bucura-te, pâinea celui strivit în tina,
Bucura-te, omat de frumos
Peste universala lepadare si vina –

Bucura-te, milostiv baobab,
Bucura-te, degetar de sihastri,
Bucura-te, ochi de credinta ai celui slab,
Bucura-te, liturghie de astri –

Bucura-te, cucernicie de fragi,
Bucura-te, paius de rabdare,
Bucura-te, lumina celor mai dragi
Suflete framântatoare –

Bucura-te, pirostrie de taine,
Bucura-te, candelabru de heruvimi,
Bucura-te, cea care împarti la straini
Bogatie fara pâine si haine –

Bucura-te, sânge ce se daruieste,
Bucura-te, haina ce-acopera golatate,
Bucura-te, foc ce liturghiseste
Numele Tau, Doamne Sfinte, în toate –

Bucura-te, Grabnica Ajutatoare a Celor Îngenuncheate!

Bucura-te, prag al casei parintesti,
Bucura-te, margaritar al luminii,
Bucura-te, liturghier de povesti
Care cerne virtutea de rana rusinii –

Bucura-te, lacrima sfânta de mama,
Bucura-te, leagan de bucurie,
Bucura-te, fericire fara durere si teama,
Bucura-te, sfânta lui Dumnezeu omenie –

Bucura-te, prea cucernica armonie !

…..

Bucura-te, nufar de luceferi pe mare,
Bucura-te, far al celor împovarati,
Bucura-te, mângâietoare acoperitoare
De smerite femei si cucernici barbati –

Bucura-te, tresarire de papadie,
Bucura-te, tril îngeresc,
Bucura-te, Maicuta de iasomie
A celor care se roaga pentru Binele Dumnezeiesc!

Bucura-te, scorbura minunata,
Bucura-te, rai de pastori,
Bucura-te, Maicuta curata,
Zamislita de Domnul din doua liturghice flori –

Bucura-te, lacra de lacrimi,
Bucura-te, fântâna neînceputa,
Bucura-te, aparatoare de patimi,
Inima sfânta de mama care cu sufletul ei ne saruta!

Bucura-te, inima ierbii,
Bucura-te, roua duioasa si pura,
Bucura-te, cer din care beau cerbii,
Bucura-te, cuminecatura!

Bucura-te, miscatoare a zadelor,
Bucura-te, feciorelnic rasad,
Bucura-te, Maicuta Aparatoare a tuturor plamadelor,
Bucura-te, cetina ceruita de brad!

Bucura-te, Maicuta care porti în pântece Universul,
Bucura-te, floare tesuta pe cer,
Bucura-te, cea mai odihnitoare decât versul
Talangilor de fapte ale turmelor sfintilor dintru Adevar –

Bucura-te, stâna Dumnezeiasca,
Bucura-te, strunga prin care sufletul nostru vine
Sa se curateasca si înduhovniceasca,
Bucura-te, stupina crestina a sufletelor de albine  –

Bucura-te, limonariu în floare,
Bucura-te, cea desculta intrând la Domnul în naos,
Bucura-te, minunata carare
Care ne descopera Raiul, din haos –

Bucura-te, acatist de argint
În care dorm pruncii lumii, de odinioara,
Bucura-te, filocalic alint
Care prin sufletul pruncilor, cu dragoste, ara –

Bucura-te, Maicuta Marie, pururea Fecioara!

Bucura-te, altar de otava,
Bucura-te, Craiasa care culegi
Sufletele prea-curatilor din a lumii otrava,
Bucura-te, livada  de bunatate a saracilor Domnului regi!

Bucura-te, Zamislitoare samânta de rodii,
Bucura-te, sipet al faptelor bune,
Bucura-te, nestiutoare minune,
Bucura-te, lumina pe care o gângura orbii!

Bucura-te, Fecioara Marie, pururea nascatoare de rugaciune!

Bucura-te, nectar al luminii,
Bucura-te, oaza ascunsa în care vegheaza
?i se desfateaza cu putinul, putinii,
Bucura-te, Maicuta copiilor care la Domnul, viseaza!

Bucura-te, Împaratie care se apleaca
Pâna la marea durerii celor sarmani,
Bucura-te, inima bogat-simtitoare de împarateasa saraca
Care, din Dumnezeiasca Iconomie, sufletul îsi daruieste, în loc de slava si bani!

Bucura-te, icoana a mamelor
Care traiesc cu pruncii în pântec pâna când, vii,
Trecând judetele vamelor,
Se roaga si-n ceruri pentru copii –

Bucura-te, Fecioara Marie, pururi urzitoare de filocalii!

Bucura-te, pace cuminte,
Care acopera copiii cu viata de veci,
Bucura-te, floare de înviere peste morminte,
Care întoarce în leaganul tainelor Domnului, saraci, ca si Regi!

Bucura-te, culegatoarea inimii Domnului, legi!


Bucura-te, sicrias de nisip
Pe care urmele noastre sunt sarutate
De îngeri de grija, mila, duiosie, bunatate, dreptate,
Bucura-te, Aparatoare a celor cu Domnul de-un chip!

Bucura-te, Fecioara Marie, pururea urzitoare a celor curate!

Bucura-te, mugur de seu,
Bucura-te, luntre astrala,
Care ne darui lui Dumnezeu
Copilaria, nestiutoare si goala!

Bucura-te, fagure de amin-uri,
Bucura-te, floare de ceara,
Racoreste-ne în grija si chinuri
Cu a crucii tamaduitoare povara!

Bucura-te, ghiocel de lumina,
Bucura-te, al nadejdii cuibar,
Diamant îngeresc care scalda o mina
În care sufletul omenesc  e ascunsul Împaratiei margaritar –

Bucura-te, zamislirea Sfântului Duh aurar!

Bucura-te, pestera de metanii,
Bucura-te, mir înflorit,
Usa a Raiului pe care intra sarmanii
Rugându-se pentru cei care i-au chinuit!

Bucura-te, geana de cer a celui în zeghe,
Bucura-te, asternutul de îngeri al celui bolnav,
Bucura-te, iubirea ca o candela de veghe
A parintilor pentru copiii cu suflet jilav!

Bucura-te, livada înflorind de cuvinte,
Bucura-te, poiana de fragi nestiuta,
Bucura-te, lacrima dumnezeiasca peste rabdatoare morminte,
Bucura-te, cer mirat aninat în privire de ciuta!

Bucura-te, borangic al iertarii,
Bucura-te, tei din lacrima sfânta,
Bucura-te, negraita întelepciune a toate rabdarii,
Bucura-te, si ne binecuvânta!

Bucura-te, Maicuta Marie, tara de lut cu sufletul rupt:
Îngropata în cer, lânga inima Domnului,
Si în cer îngropata, la picioarele Domnului,
Bucura-te, Mântuitorule început!

Oratoriul Omului

Jianu Liviu-Florian

Cu cat iti pare mai prejos,
Cu cat iti pare de nimic,
Fii bun, fii drept, si generos
Respecta-l, si pe cel mai mic…

Cu cat in Univers, setos,
Ai sori, planete, pic cu pic
De stors in visul tau frumos –
Respecta-l si pe cel mai mic …

Cu cat vei fi mai virtuos,
Mai Rege, Lumii, mai amic
Cu dumnezeii de prinos –
Respecta-l si pe cel mai mic…

Cu cat iti pare de prisos
Un dar umil, unui pitic –
O picatura de frumos –
Respecta-l si pe cel mai mic…

Cu cat iti pare mai prejos,
Cu cat iti pare de nimic,
Fii bun, fii drept, si generos
Respecta-l, si pe cel mai mic…

Respecta-l si pe cel mai mic…

Ignoranta – o stare normala azi

Andrei Ciobanu

Imi aduc aminte ca un profesor universitar de filosofie a incercat sa dea o definitie starii de sanatate. Si a zis cumva asa: Conceptul de sanatate e reprezentat de acea stare in care se afla majoritatea oamenilor!

Dar e de la sine inteles ca „adevarul” nu e dat de votul nostru. Adevarul e ceva inafara noastra si a crezurilor noastre.

Citim saptamânal despre o erezie sau alta, erezii care se regasesc si se manifesta cu consimtamântul ierarhilor Bisericii Ortodoxe, care, la fel ca si Guvernul BOC (BOR), nu raspund si nu dau socoteala de erorile care se intâmpla intr-un fel sau altul.

[pullquote]

Cunoasterea cuvintelor conduce la cunoasterea lucrurilor.

Vorbeste ca si cum va trebui sa dai socoteala.

Numai imuabilul este real.

Platon

[/pullquote]

Sub titlul S-A NASCUT SAU NU FECIOARA MARIA CU PACATE?   binecunoscutul autor Florian Bichir, in EVENIMENTUL ZILEI lamureste in parte problema, prezentând viziunea catolicilor si pe aceea a ortodocsilor.

Ortodocsii nu marturisesc doctrina Imaculatei Conceptii , în care se presupune ca Maria a fost ferita de pacatul purtat primordial, anticipând nasterea lui Hristos cel fara de pacat. Biserica Ortodoxa marturiseste ca Maica Domnului a primit pacatul stramosesc, fiind conceputa ca noi toti si ca a avut nevoie de mântuire. Credinta ortodoxa nu trateaza subiectul clar, retinând doar marturisirea ca Maica Domnului ar fi primit pacatul originar si ca Maria a devenit Preacurata în momentul Bunei Vestiri.”

Insa autorul nu se mai straduieste sa prezinte care e punctul de vedere strict biblic. Si dumealui cunoaste ca Ortodoxia se sprijina pe sfânta traditie, care e doar o traditie omeneasca, dar nu si sfânta.

Sfânta traditie ortodoxa e o datina a oamenilor, dar nu si a primilor apostoli, deoarece traditia lor, sfânta si biblica, se regaseste in Faptele apostolilor, carte scrisa de Luca, cel care a scris si Evanghelia dupa Luca!

Iata doar câteva repere din Biblie, care sunt ocolite de gânditorii ortodocsi:

[pullquote]Daca proclam  cu glas tare si prin cuvântarea cea mai limpede fiecare parte a adevarului lui Dumnezeu, mai putin acel mic punct pe care lumea si Diavolul il ataca  in acest moment, nu il marturisesc pe Hristos, chiar daca-L proclam cu cea mai mare indrazneala.

Martin Luther

[/pullquote]

1) Toti oamenii sunt pacatosi, de la Adam incoace. Nu este nici unul neprihanit (inocent), nici unul macar.

dupa cum este scris: „Nu este niciun om neprihanit, niciunul macar.” (Romani, 3.10)

Fiindca pe pamânt nu este nici un om fara prihana, care sa faca binele fara sa pacatuiasca.” (Eclesiastul 7.20).

2) Toti oamenii sunt nascuti in pacat (adica in firea de om pacatos, dintr-o samânta pacatoasa)

 Orice ar face omul, prin puterile sale, omenesti, ale lui si ale semenilor, el nu se poate scoate din starea de pacat.

A fost nevoie, si e nevoie pentru oricine, de Jerta Mielului fara cusur, de pe Crucea Golgotei. Isus tocmai de aceea a venit, sa aduca mântuirea (salvarea din starea de pacat) a celor care-L primesc si cred in Jertfa lui ispasitoare.

Iata ca sunt nascut în nelegiuire, si în pacat m-a zamislit mama mea.” (Psalmul 50.5)

3) Mijlocitorul, intre om si Dumnezeu, este doar Unul singur: Isus Cristos!

Caci este un singur Dumnezeu si este un singur mijlocitor între Dumnezeu si oameni: Omul Isus Hristos, care S-a dat pe Sine însusi ca pret de rascumparare pentru toti;” (1 Timotei, 2.5-6)

Apoi, impetuosul cunoscator al ortodoxiei – ipostaza in care apare deseori pe ecranele TV -, deraiaza cu totul când trânteste tam-nesam zicerea tipic ortodoxa:”Nascatoarea de Dumnezeu Maria...”

[pullquote]A doua zi, Ioan a vazut pe Isus venind la el si a zis: „Iata Mielul lui Dumnezeu care ridica pacatul lumii!

Evanghelia Ioan, 1:29[/pullquote]

Dumnezeu e din Vesnicie!

Dumnezeu e Creatorul Univerului!
Dumnezeu e creatorul omului!

Metaforic, asa e, da, L-a nascut pe Omul Isus.

Toata creatia e insa doar in puterea lui Dumnezeu. La „insarcinare”, Maria a fost „umbrita” de Duhul Sfânt. Ea a fost si a ramas doar un om, un vas de care S-a folosit Dumnezeu. Atât.

4) Fecioara Maria nu mai e fecioara odata cu ramânerea insarcinta, de la Dumnezeu, si nasterea Pruncului Isus.

Când au ajuns acasa, s-au suit în odaia de sus, unde stateau de obicei. Erau: Petru, Iacov, Ioan, Andrei, Filip, Toma, Bartolomeu, Matei, Iacov, fiul lui Alfeu, Simon Zelotul si Iuda, fiul lui Iacov. Toti acestia staruiau cu un cuget în rugaciune si în cereri, împreuna cu femeile si cu Maria, mama lui Isus, si cu fratii Lui. „ (Faptele apostolilor, 1:13-14)

Ce sa mai vorbim de urmatoarea expresia din acelasi Articol?

Sarbatoarea Nasterea Maicii Domnului, cinstita la 8 septembrie, este prima mare sarbatoare din cursul anului bisericesc.”

Pentru distinsul autor, ca de altfel si pentru ierarhii ortodocsi, ignoranta pare a fi canonul, regula care-i calauzeste prin intunerecul gros prin care-si conduc poporul care, in paralel, stau cu un ochi (sau amândoi) pe horoscop, yoga, ghicitul sau alte „datini”, imbratisate, si care convietuiesc de minune, impreuna!

***

Domnul Isus a spus cu mare acuratete de ce oamenii se ratacesc: “….Va rataciti! Pentru ca nu cunoasteti nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.” ( Matei 22.29).

Trebuie sa avem ca ghid Scriptura (Biblia), cunoasterea in detaliu a Cuvantului Scripturii, a invataturii divine, dar si calauzirea intima a Duhului Sfant. La fel de important si de necesar este sa cunoastem puterea lui Dumnezeu in actiune.

De-a lungul secolelor, cunoasterea dobandita de om a crescut mult, trecand prin diferitele epoci progresive. Mircea Eliade isi incepe “Istoria credintelor si ideilor religioase” incepand cu epoca de piatra ducand-o …pana la epoca reformelor, spunand la un moment dat ca ”…este greu sa ne imaginam cum ar putea functiona spiritul uman fara a avea convingerea ca ceva ireductibil real exista in lume;”, dupa ce si alti filosofi celebri au facut afirmatii asemanatoare, unul fiind Platon, care in lucrarea sa, “Banchetul”, a spus exact si frumos: “Numai imuabilul este real”. Banuiesc ca o parte dintre filosofi legau “imuabilul” de Dumnezeu, dar nu putini au mistificat sacrul.

Biblia atesta cu mare claritate ca Dumnezeu este mereu acelas. El e neschimbator, in El nu este nici cel putin o umbra de mutare (Evrei 1.12, Iacov 1.17) si, de asemeni, Domnul Isus Cristos este acelasi ieri si azi si in veci ( Evrei 13.8). Omul, se stie ca e schimbator, ca e intr-o continua transformare, intr-un continuu proces de imbatranire si …. moare.

***

Mântuirea e prin har si credinta. Nu prin fapte. Nimic prin om. Nimic prin preoti sau apostoli sau Maria, totul prin Isus, Dumnezeu! GLORIE LUI!     (Efeseni, 2:8-10)

Slava si Sarbatoare fie-I adusa si inchinata lui Isus Dumnezeu, Mântuitorul!

Obiceiuri pagâne ale crestinilor

Andrei CIOBANU

In Evenimentul zilei gasim chiar aceste cuvinte intr-unul din articolele sale:

Manastirea Nicula, circ si credinta: dupa turul bisericii în genunchi, pelerinii s-au batut pe sarmale

Va rataciti, pentru ca nu cunoasteti Scriptura!

Preotii ortodocsi, dar si invataceii acestora, marea masa de români „ortodocsi”- ca si cei catolici de altfel -, au multe conceptii nebiblice.

Daca tu nu intelegi, asta nu inseamna ca nu intelege nimeni.” – Dorel SCHOR

Insasi sarbatoarea din 15 august nu are temei biblic, si ma refer in principal la modul lor de manifestare si la doctrina pe care o promoveaza. La fel se intâmpla si in 8 septembrie.

Isus Christos vorbindu-le Saducheilor, celor care nu cred in inviere, le-a dat aceste cuvinte de invatatura, care ne sunt de mare folos si noua azi:

<Isus le-a zis: „Oare nu va rataciti voi, din pricina ca nu pricepeti nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu?”> (Marcu 12, 24)

Si aceste cuvinte le luam pentru noi, fiecare.

Prin credinta pricepem ca lumea a fost facuta prin Cuvântul lui Dumnezeu, asa ca tot ce se vede n-a fost facut din lucruri care se vad. (Epistola catre Evrei, 11:3)

Oare nu va rataciti?

De ce?  Pentru ca nu pricepeti Scripturile (Biblia) si nici  puterea lui Dumnezeu! Priceperea vine prin credinta, acea credinta data sfintilor odata pentru totdeauna (Epistola lui Iuda, 3).

Imi aduc aminte ca un tânar „profesor” de yoga, instalat la cârma lectiilor teoretice si practice, unul Radu din Bistrita, cu o facultate (tehnica) absolvita la Iasi cam prin 1989, care a decedat de foarte tânar, dupa cca 10…15 ani de „activitate”, a avut grija sa spuna de la prima lectie cu noii sai cursanti ca si el e crestin! Profesor de yoga-practicant, crestin! O mare pacaleala, a lui personala, apoi a celorlalti! Da, tinea si el aceste sarbatori.

Ce vreau insa sa zic e ca profesorul Radu spunea des cursantilor: Sa cititi zilnic o Scriptura (din Scripturi). Pentru el „scriptura” insemna scrierile vechi, Biblia, scrierile indiene (Vedele, Upanisadele etc). Puteti sa credeti asa ceva?

Cine nu cunoaste Biblia, nu avea cum sa-si dea seama de marea aberatie si pretentie in spusele lui Radu.

Biserica Ortodoxa, prin profesori si teologi, prin slujitorii bisericilor, promoveaza generic „Scriptura”, cu trimitere la Biblie si la sfânta traditie!

Situatie care e oarecum asemanatoare, deoarece asa zisa sfânta traditie, numai sfânta nu e, deoarece a fost adaugata ulterior, de oameni, nefiind o „Lucrare” canonica, asa cum s-a stabilit despre cele 66 de carti care compun Sfânta Scriptura-Biblia. Adevarata Sfanta Traditie e cartea Faptele apostolilor din componenta Bibliei care arata care au fost faptele apostolilor, cum au gandit si cum au slujit ei.

Cititi Prefata la Biblia iesita in acesti ani sub indrumarea marelui carturar si teolog Batolomeu Anania- unde e explicata aceasta problema, 66 de carti canonice, iar B.Ortodoxa le-a adaugat si pe celelalte vreo 15, numite de domnia sa „carti bune de citit”.

Daca ati cunoaste BIBLIA, si invatatura care trebuie luata din ea, si Scriptura-Biblia nu poate fi desfiintata (Isus a spus: – si Scriptura nu poate fi desfiintata –, Evanghelia dupa Ioan, 10.35), ati sti tot ce e scris despre Fecioara Maria. Tot. Dar nimic peste ce este scris in Biblie.

Domnul Isus, El Insusi, când S-a confruntat cu satana (Matei, 4) i-a raspuns in trei rânduri: „Este scris…”. Si noi raspundem afirmatiilor nebiblice pe care le folosesc si pe care se sprijina teologia ortodoxa, cu ceea ce este scris si afirmat de cuvântul biblic.

Cu privire la Fecioara Maria este adevarat tot ce e scris in Biblie, ca a fost fecioara, plina de multe calitati si virtuti, ori câte am dori sa ne inchipuim ca le-ar fi avut. Ca a fost cuminte si ascultatoare de parinti si de Dumnezeu.

Sa vedem insa exact ce spune Evanghelia dupa Luca, despre Fecioara Maria:

1.28 „Îngerul a intrat la ea si a zis: „Plecaciune, tie, careia ti s-a facut mare har; Domnul este cu tine, binecuvântata esti tu între femei!

1.30 Îngerul i-a zis: „Nu te teme, Marie; caci ai capatat îndurare înaintea lui Dumnezeu.

1.31 Si iata ca vei ramâne însarcinata si vei naste un Fiu, caruia Îi vei pune numele Isus.

1.32 El va fi mare si va fi chemat Fiul Celui Preaînalt; si Domnul Dumnezeu Îi va da scaunul de domnie al tatalui Sau David.

1.33 Va împarati peste casa lui Iacov în veci, si Împaratia Lui nu va avea sfârsit.”

Ingerul ii spune „Plecaciune, tie, careia ti s-a facut mare har; Domnul este cu tine, binecuvântata esti tu intre femei! …

In acest verset, as vrea sa pun lumina pe faptul ca i s-a facut mare har din partea lui Dumnezeu (mântuirea este prin har si credinta), avea si ea mare nevoie de har, de iertare si de curatire divina:

Caci toti au pacatuit si sunt lipsiti de slava lui Dumnezeu.Si sunt socotiti neprihaniti, fara plata, prin harul Sau, prin rascumpararea care este în Hristos Isus.” (Epistola catre Romani, 3:23-24).

Singurul om fara de pacat a fost Omul Isus Christos.

David o spune generic intr-unul din Psalmi (50 sau 51): „Caci in pacat m-a zamislit mama mea.”. E vorba de pacatul adamic, in care se afla intreaga omenire.

Apoi, Domnul este cu ea si ea e  binecuvântata esti tu intre femei! Maria e binecuvântata intre femei. Fara comentarii. Continue reading “Obiceiuri pagâne ale crestinilor”

Festivalul International de Poezie si Epigrame ROMEO SI JULIETA LA MIZIL

Festivalul International de Poezie si Epigrame

ROMEO SI JULIETA LA MIZIL

Editia a V-a, 2011-2012

Invitat de onoare:

Acad.prof.univ.dr. SOLOMON MARCUS

Înscrierile pe: http://www.romeojulietalamizil.ro

FARA TAXA DE ÎNSCRIERE!

De-a lungul celor patru editii au fost prezenti în juriu sau ca invitati la premiere:

prof. univ.dr.Stefan Cazimir, Alexandru Mironov, Corneliu Leu, conf.univ.dr.Daniel Cristea Enache, Mircea Ionescu Quintus, Mircea Dinescu, Mihai Stanescu, conf.univ.dr.George Stanca, dr. Elis Râpeanu, Sorin Rosca Stanescu, Efim Tarlapan, George Corbu, prof.univ.dr.ing.Corneliu Berbente, prof.univ.dr. Constantin Titus Vîjeu, prof.univ.dr. Alexandru Sonea, prof.univ.dr. Vasile Avram, Dan Lupescu, Lucian Manailescu, Nicolae Dragos, insp.sc. în MECTS Doru Dumitrescu. insp.sc.general Nicolae Angelescu, insp.sc.gen.Gheorghe Borovina, Emil Proscan, primarul Mizilului, insp.sc.gen.Gheorghe Matei, col.dr. Aurelian Ranetti, Daniela Vladescu, Ion Longin Popescu, Lucia Olaru Nenati, Aurel Antonie.

Conf.univ.dr. Daniel Cristea-Enache:

“Departe de a avea un iz provincial, cu veleitari si mediocritati, manifestarea aceasta cultural- competitionala respira valoare, originalitate, talent individual. Participantii (fie ei tineri maturi ori batrâni cu vitalitate) au sansa lor; iar scriitorii buni, indiferent de generatie, sunt miza noastra. Ma refer în special la sectiunea poemelor de dragoste, de un foarte bun nivel în ansamblu, si cu câteva individualitati poetice deja conturate. Am citit cu reala surpriza si cu efectiva încântare texte publicabile în orice publicatie culturala centrala. Literatura actuala, scrisa de oameni tineri si foarte tineri, da semne de vitalitate (si) la Mizil. Felicitari asadar participantilor si   organizatorilor, cu o mentiune speciala pentru sufletul manifestarii: Laurentiu Badicioiu.”

 Prof.univ.dr. Stefan Cazimir:

“Festivalul de la Mizil ? Un zâmbet si o floare…”

Mircea Ionescu Quintus:

“Festivalul de la Mizil devine unul tot mai cunoscut iar Mizilul

capata notorietate culturala.”

George Stanca, lect. univ. dr., jurnalist, scriitor:

Multe manifestari locale am parcurs eu prin Tara. Chiar si prin lume. Si, iata, nu stii unde si când te calca tancul: mi-a cazut draga de tot, irevocabil, manifestarea de la Mizil. Editia din 2010. Cu mirificul pesonaj centenar care ilustreaza – scuzati expresia oximoronica – junimea senectutii, dl. Mircea Ionescu Quintus; cu clasicul prozator mereu polemic si energetic Corneliu Leu; cu neastâmparatul poet-sansonetist mai nou viticultor Dinescu. Glumind, „Romeo si Julieta la Mizil” poate sa revolutioneze cultura clasica… aducând-o la cea mioritica. Ei, amorezii shakespearieni încep sa deruteze lumea, sa para a nu fi din romantica cetate Verona, ci din idilica urbe Mizil. Nu veronezi, ci mizileni. Oricum, acest coup de foudre al meu cu festivalul, mi-a dovedit, a nu stiu câta oara, si o afirm cu ciuda bucuresteneasca, faptul ca Provincia e Capitala tarii. Nu Bucurestiul parvenitilor. El ramâne doar o mica provincie orientala, îl putem numi Manelemburg, în care se zbenguie politruci mediocri.”

Dr. Elis Râpeanu:

Prin acest festival Liceul „Grigore Tocilescu” transforma un fost târg, azi oras, în capitala umorului românesc, a epigramei scrise în limba lui Eminescu. Statiunea Busteni, cu „Salonul umorului” si Mizilul cu „Romeo si Julieta la Mizil ”, tin sus, la ora actuala, drapelul istetimii prahovene.

Mihai Stanescu:

Va multumesc pentru invitatie! Mi-a facut mare placere.”

Corneliu Leu:

“[…]Tin sa subliniez ca eu ma simt angajat fata de dumneavoastra, fata de acest oras, fata de liceul „Tocilescu”.[…]Numai faptul ca acest festival-concurs se petrece la Mizil , nu e o samânta de umor? Mizilul, indiferent de orânduire, indiferent de orientare politica, de doctrina politica, merge înainte în politica si cultura româneasca.”

Sorin Rosca Stanescu

“Sunt încântat ca, în fine, am prilejul sa fiu la acest festival.”

Dan Lupescu, Craiova:

“Poposesc în premiera absoluta (pentru mine) în blajinul oras Mizil – unul dintre cele doua în care nu ajunsesem pâna acum (celalalt fiind Salajul). Îngaduiti-mi, dragi prieteni tineri, dar si în floarea vârstei, si va marturisesc urmatoarele: Grigore Tocilescu, plecat de pe aceste plaiuri mirifice, este o personalitate de exceptie a lumii românesti si europene. Urbea Dumneavoastra este luminata de un alt Om daruit de Dumnezeu, om al Faptei, primarul Emil Proscan. Pe cât de curat si încântator, Mizilul este orasul domnitelor si doamnelor frumoase.”

Gheorghe Borovina, inspector scolar general:

30.01.2011-zi a amintirilor din copilarie. De fiecare data revin cu placere în orasul copilariei mele; aici ma simt întotdeauna acasa. Urez colectivului didactic din Liceul „Grigore Tocilescu” sanatate, putere de munca si o asteptata revedere în 2012.

Prof. Nicolae Angelescu, fost inspector scolar general

Sunt impresionat de ceea ce am gasit în Liceul Teoretic „Grigore Tocilescu”. Ma informasem pe internet, stiam despre dimensiunea evenimentului, dar ceea ce am trait la Mizil , în acest liceu, întrece asteptarile pe care oricum le aveam în legatura cu „întâmplarea” în care am fost si eu „personaj”.

Prof. Doru Dumitrescu, inspector general în MECTS, nascut la Mizil

Cu veneratie pentru educatorii din trecut, pentru Mizil, liceul meu de suflet, pentru ceea ce au realizat în aceasta zi sfânta pentru încalzirea sufletului si a spiritului.”

Prof. Gheorghe Matei, fost inspector scolar general, nascut la Mizil

Daca Geo Bogza, oprindu-se doar 175 de minute la Mizil , a scris o memorabila pagina de istorie a acestuia, am convingerea ca si Concursul “Romeo si Julieta la Mizil “, trecând de cea de-a III-a înfatisare si crescând valoric si organizatoric de la o editie la alta, a devenit deja o frumoasa si emblematica traditie a urbei.

Prof.univ.dr. Lazar Avram, Ploiesti

Et in Arcadia ego!”

Bravos mizilenilor, bravos organizatorilor!

Vasile Larco, Iasi:

“Fiind pentru a doua oara la Mizil si la a 3-a participare al concursul „Romeo si Julieta la Mizil ”, nu pot sa fiu decât onorat. Organizarea si desfasurarea festivalului au fost impecabile.

Lucia Olaru Nenati

“Am ajuns, iata, si la Mizil , unde în acesti ani îmboboceste un nou festival literar datorita unor oameni ai energiilor adunate.”

Aurel Antonie, Craiova:

“Impresionant. Nu credeam ca la un festival de poezie sa vina atâtia iubitori ai acestei nobile arte. De vina sa fie organizatorii, primarul…”

Ion Popescu Longin :

“Este remarcabil ca un orasel de provincie, unde ai putea crede ca nu se întâmpla nimic, a fost capabil de o astfel de demonstratie de forta culturala si organizatorica, în niste zile când cultura este trecuta pe linie moarta de guvernantii absorbiti de criza economica. Vom cita una dintre epigramele premiate, semnate de bucuresteanul Laurentiu Ghita:

Emil Proscan, primarul Mizilului

În orasul Mizil au loc doua festivaluri literare anuale, ambele aflate la editia a IV-a: „Romeo si Julieta la Mizil ” si „Agatha Bacovia”. Tin sa va spun ca nici pe dl. Director Victor Minea, nici pe dl. prof. Laurentiu Badicioiu, nici pe noi nu ne obliga nimeni sa facem ceea ce vedeti. Calitatea textelor lirice a fost peste asteptari. Am remarcat, ca membru al juriului, acest aspect. Resimt totusi un sentiment de nedreptate fata de cum este perceput Mizilul în tara. Ceea ce i se întâmpla orasului meu se întâmpla si cu receptarea imaginii României în strainatate.

Sper acum ca toti cei dornici de senzatii tari, în sens negativ, în legatura cu Mizilul, sunt dezamagiti. Îi felicit pe organizatori si sunt bucuros ca Mizilul creste an de an si din punct de vedere cultural. Si acest festival este un argument.

Prof.univ.dr. Alexandru Sonea, Bucuresti:

Felicit conducerea Liceului ca a reusit sa organizeze un asemenea eveniment, deoarece este foarte greu sa reunesti asemenea personalitati din domeniul filologiei si nu numai. În asemenea situatii este mai bine sa taci decât sa vorbesti. Felicitari Directorului si colaboratorilor.

Victoria Milescu, Bucuresti:

“Festivalul de la Mizil este cel mai democratic si mai corect din câte cunosc la ora actuala. Lucrarile se trimit sub un motto, iar la concurs pot participa tineri… de toate vârstele si din toate tarile. Concursul de la Mizil da sanse egale tuturor condeierilor, aliniind la start, într-o întrecere olimpica si olimpiana, reprezentanti din toate generatiile.”

Nicolae Ionita, Ploiesti:

“M-am întors de la Mizil cu senzatia ca am revenit din capitala culturala a judetului Prahova.Va felicit pentru extraordinara performanta, de a organiza o manifestare culturala de exceptie. Sunt sigur ca Ion Luca Caragiale, care a participat la manifestarea dumneavoastra prin COLECTIA CARAGIALE, cea mai mare colectie din lume de portrete ale unei personalitati a culturii universale, ne-a privit, de acolo de sus, cu mândria ca este prahovean.”

Laurentiu Ghita, Bucuresti:

“Acest festival poate fi dat ca exemplu oricui, pentru organizare, pentru transparenta, pentru modul în care face rost de resurse, pentru promovare. Bravo organizatorilor sufletelor acestui festival si sa speram ca vom ajunge la a 100-a editie. Un oras mic cu suflet mare!”

Închei cu speranta ca nu am transmis lucruri neesentiale,

Al Dvs.,

prof. Badicioiu, coordonatorul proiectului

http://www.romeojulietalamizil.ro

REGULAMENTUL

FESTIVALULUI INTERNATIONAL DE POEZIE SI EPIGRAME

ROMEO SI JULIETA LA MIZIL”

ED. A V-A, 2011-2012

FARA TAXA!

Mizilul!… Asezata la poalele Tohanilor, celebre podgorii, aceasta urbe – o gradina – se rasfata cu multa cochetarie pe o pajiste plana, asupra careia bate soarele în plin de cum rasare si pâna apune, iarna si vara. Rar se gaseste o panorama asa de placuta si atât de luminata: la miazanoapte, trâmba podgoriilor aci aproape, si mai sus, în departare, treptele din ce în ce mai azurii ale Carpatilor; la miazazi, câmpia vasta, care se-ntinde, usor povârnita, pâna departe-n Dunare. La spate, cea din urma treapta a muntilor; în fata, netarmurita zare a câmpiei. Se poate zice ca Mizilul este poarta Baraganului.” I.L Caragiale, O zi solemna

SECTIUNILE CONCURSULUI:

POEZIE –patru poezii

EPIGRAME –patru epigrame

La concurs pot participa tinerii români de… orice vârsta si de pretutindeni !!!

ÎNSCRIERE: 30.09.2011– 30.12 2011.

Înscrierea se face pe http://www.romeojulietalamizil.ro sau prin posta, pe adresa liceului:

prof. Laurentiu Badicioiu, Liceul Teoretic „Grigore Tocilescu”, str. N.Balcescu, nr.131, Mizil, Prahova, cod 105800, cu mentiunea: pentru „Romeo si Julieta la Mizil”, ed. a V-a.

PREMII TOTALE: 4000 DE LEI

Toti participantii si profesorii îndrumatori primesc diplome si adeverinte de participare. Dupa premiere editam Antologia cu textele selectate ale concursului si o trimitem prin posta celor selectati de juriul festivalului.

La sectiunea Epigrama tema impusa – MIZILUL – este pentru o singura epigrama.

Sugestii beletristice: Geo Bogza, 175 de minute la Mizil, I.L Caragiale, O zi solemna, George Ranetti, Romeo si Julieta la Mizil. Textele mentionate sunt pe http://www.romeojulietalamizil.ro

Celelalte trei epigrame au teme libere. Textele nu trebuie sa fi fost publicate pâna la data premierii, adica 30.01.2012. Un motto trebuie adaugat în FISA DE ÎNSCRIERE pentru ca, numai ulterior jurizarii, concurentul sa poata fi identificat.

Precizam ca, pentru cei care nu au internet, materialele pot fi trimise prin posta (adresa este mentionata mai sus), semnate cu un motto, în acelasi plic introducându-se înca un plic închis, pe care va fi scris acelasi motto, în interiorul caruia va fi fisa de înscriere Aceasta contine adresa, telefonul, ocupatia si CNP-ul participantului.

Jurizarea în ianuarie 2012; Premierea pe 30.01.2012, la Mizil, în Sala de Festivitati a Liceului „Gr.Tocilescu”.

COMPONENTA JURIULUI:

Sectiunea Epigrame:

Prof. univ.dr.ing. Corneliu Berbente – vicepresedintele Clubului „Cincinat Pavelescu”

Corneliu Leu, prozator si jurnalist, administrator al portalului cultural http://www.cartesiarte.ro

George Corbu, presedintele Uniunii Epigramistilor din România

Ion Busuioc, epigramist

Ioan Toderascu, epigramist

Sectiunea Poezie:

Conf. univ.dr. Daniel Cristea Enache, critic literar, scriitor

Victoria Milescu, poeta, jurnalista

Emil Proscan, primarul orasului Mizil, editor, scriitor

Conf.univ.dr. George Stanca, scriitor

Prof.univ.dr. Constantin Titus Vîjeu, critic de arta, scriitor

Coordonator proiect: prof. Laurentiu Badicioiu

Mail: badicioiu_laurentiu@yahoo.fr http://www.romeojulietalamizil.ro

OBÂRSII

Adrian Botez

OBÂRSII

 

 

nu-mi am obârsia-n vulcanii-acestei lumi
de carne preaflamânda si nebuni!
din lumea Frumusetii-am asfintit
Iubirea-i raza care m-a urzit…

cu cât aici mai latratori sunt câinii
cu-atât ma-nalt spre astrele preasfinte:
hoiturile împutite si strainii
mi-alunga sufletul din fraze si cuvinte!

pleca-voi de aici ca iar sa fiu iubit
si sa iubesc – cu îngerii-nfratit:
vreau sa respir lumini si Dumnezeu

nu – sufocat – ura sa scuip din greu:
ma voi topi-ntre duhuri-simfonii
în armonii eroice si vii!
***

 

UN BIET CONTRABANDIST

astept sa bata clopotul în cer
sa se-n clestar desfaca nopti barbare
astept ca Marele Bijutier
sa fulgere din taine milenare

m-am poticnit de-o pricina a lumii
o coasa – radacinile stelare
le-a retezat din inimi – si strabunii
mi-au sters litera din abecedare

sunt singur fata-n fata cu amurgul
în straiul alb – astept securi sa cada:
nu mai sunt inorogii sa ma vada

voi trece rani prin vami la Taumaturgul…
…sa nu si-o ia în cap un biet contrabandist
s-a pus de straja Raza de-Ametist!
***

 

ECOURI DE LUMI

Tâmplarul nu mai face case – ori
ferestre – doar
sicrie – si lumea nu mai este decât
un mort fardat

se povestea – cândva – se spunea
cândva: nu se mai spune – nici
povestitorii nu mai traiesc – s-au
îngropat în azur – dimpreuna cu
povestile lor

e un ecou de lume – pe
care l-au lasat în urma
muntii – înainte de a se
scufunda în amurgul perpetuu

…doar Demonul – nu stie nici el de ce
nu poate dormi: se rasuceste
în neant – de pe o parte pe alta – fosnind iluzia de
amintire – degeaba
***

treceau femei – dintr-o camera în
alta – rostind poemele
altora: erau atât de savante – încât
recitau precum girafele – scandând
din gât

a trecut – apoi – în vizita – focul
sa-si încerce – pe vietile noastre
norocul: si-a ascuns partea lui
sentimentala – într-o galeata cu zoaie si
smoala – ceasurile nu mai au paradis – trec vorbind
prorocind – ca în vis: numarând sclavii degetelor
pe plantatia colii de hârtie – mereu îti ies fara sot – fara
bis – te culci la loc – nadajduind sa-ti treaca prin somn
aripi de ceata – versuri împachetate cu
ata – si – ca spectacolul sa-si aiba seaua si
avântul de drog – l-astepti crispat – pe
directorul de scena – desalat
inorog

o lume în care nimeni nu priveste
Golgota – deci toti se cred – cu
tarie – martiri

***

primavara si vara au fost de cenusa
cobrele mi-au împrumutat anotimpul lor – din
gusa

cartile nu se mai lasa citite – ci doar
rasfoite febril – de ispite: când ceasul noptii este
deplin – ele îsi iau aripile la spinare
fâl-fâl – si trec prin lumina de lumânare
catre luna de mâl

masori matasea în intervalele dintre o moarte
adevarata si una de-arlechin – si constati ca
dinspre niciun rasarit – lebede nu mai vin
este seara – luciul apelor s-a-ngalbenit
îti fac semne disperate – fosforescent
stime si frunze – iele si
stele – desprinse – toate – de pe ramuri imaginare – care
niciodata nu s-au vazut – dar te-au tinut în umbra
ca pe un necunoscut

ranile din anii trecuti – acum pufoase dar
cu atât mai dureroase – ale
fructelor – îngrasate cu lumina si
jind – prin nori ratacind
din nou sângerând
îti aduc vesti despre o camera mobilata – în care
s-a tolanit – de-o vreme – un
strain – si-ti bea ultimul vin

…Dumnezeu s-a suit pe-o scara – dar
vazând cum s-au asezat lumile si cum
fara nicio masura – fara umbra de mister si
bun-simt – s-au umflat si-au crescut
se da jos iara
***

 

ERA ÎN AMURG

era în amurg

cavalerul în negru ma astepta la povârnisul
dinspre padure: era palid si-ncruntat
si-a azvârlit peste mine – mantia
neagra – voind parca – din mine
sa înteleaga

pentru prima oara – corbul nevazut din
ceruri – a cântat

era în amurg – si deodata – toate frunzele – cascada de
neîndurat – s-au pravalit peste mine – cu ochii deschisi
arzatori: era liniste – ca-n
nori

cavalerul si-a tras mantia înapoi: am ramas gol – cu
luceferi pe umeri si-n
frunte – era
ca dupa o nuntire de munte

stele multe au latrat în limba cea uitata a
mea – si m-am prefacut ca sunt de acord
nu mai e lume – nu mai ai
nume – doar cavalerul
amurgului – venit
din Nord

tremura de frig gândurile – un pescarus ratacit
a trecut peste inima mea – si o a
racit – dar cât de
grabit

suna din tamburine – surd – copacii maririi
suna din valuri urmasii ursirii – ba chiar
ursii se iau dupa constelatii – si
afla unde mi-e ascunsa
odalisca cea tunsa

mi-e frica de tipatul pescarusilor – ca-l vor trezi
pe mosul din stele – pe moasa-ntre iele
ca se vor destepta chiar greul pamântului si
greierele de ametist – si-mi vor cânta
dezacordat – concertul lui
Liszt

scotocesc adânc prin buzunare – dupa
lumina: nu gasesc decât orbi însetati de
lumina – si scânteia
de vina

sunt bucuros de oaspetele pacat – si în fata
lui m-am plecat: am luat apa cu pleoapele
din agheazmatarul lunii

si – fluierând ceva ce nicicând n-am înteles – dar
acum am vazut – am plecat

…niciun cavaler în negru – de atunci – nu m-a mai
cautat – ori – sub padure – asteptat – nici
încruntat – nici neîncruntat: si
doar atâtea amurguri – de atunci pâna
la noapte – în fântâni – au
scapatat…
***

MARTEA NEAGRA

Vavila Popovici

O pasare de foc, oarba,

spinteca vazduhul si Turnul cu o suta etaje.

Este ora opt si patruzeci si cinci de minute.

Flacara rosie devine cianotica,

ciuperca neagra se umfla;

unii vad chipul Satanei, imaginea se repeta…

Mii de hârtii ca niste pasari mici, albe, nevinovate,

cu aripi întinse zboara din turn

si cad pe pamânt…

Oamenii fug, unii se transforma în scrum,

altii delireaza sub darâmaturi.

Moartea cade neagra,
serpuind pe zidurile care se darâma

ca niste castele de nisip…

Ochiul galben al soarelui priveste neputincios

pamântul acoperit cu aripi sumbre,

aripi ce nu se mai zbat…

Linistea diminetii fuge pulverizata

de zecile de mii de fragmente de geamuri

prin care au trecut odinioara

atâtea priviri, atâtea gânduri, atâtea vise…

Pe strazi, în biserici, lumea se roaga…

Alb, negru, rosu.

Lacrimi, durere, sânge. Vise ucise.

Înnebunit, soarele pleaca.

Amurgul cade peste sângele colorat în mov,

câinii scormonesc printre ruine…

Întunericul devine din ce în ce mai negru.

Luna apare curioasa, glaciala, distanta.

Legile urii au învins pentru o clipa.

Sufletele ucigasilor împreuna cu ale victimelor

se-nalta spre cer pentru judecata.

Cu ce-am gresit? se-ntreaba sufletele curate,

Noi am muncit, am cladit, am iubit… Dar voi?”

Manhattan, 11 septembrie 2001