AXA

Jianu Liviu-Florian

 
Trec carucioare singure spre piata,
Si singure se-ntorc apoi in cer –
Tot goale, si de sensuri, si de viata,
Tot scartaind din rotile de fier –
 
Stiu drumul singure, naveta asta hoata
De aruncat uleiul in neant,
Un du-te vino de la cer, in piata,
Si inapoi, in mersul lor  perdant –
 
Ce carucioare sunt acestea, oare,
Ce duc si-aduc nimica, de niciunde,
Ducandu-si  existenta la plimbare
Doar, doar, in propriul mers, sa nu se-afunde?
 
Au ingeri pazitori langa manere,
Si heruvimi, si sfinti, in ochiuri rare,
Si nimeni, nu le-mpinge, in tacere,
Doar ele misca clipa-n calendare –
 
Un cer intreg, de n-ar fi ele, inca,
S-ar prabusi peste pamant, si toate
S-ar face una-n bezna cea adanca,
In Geniala Inutilitate –
 
Din cand in cand, un carucior dispare,
Vin altele, la rand, de nicaieri –
Trec, singuratic, simple carucioare,
Ducand spre maine , golul lor de ieri…

Amarele nelinisti

Cresc nelinistile-n noi ca veninul in guse de serpi.

Spre ireala zari ale gândului negru

ne indeamna haotice ascunzisuri

ale sufletului nostru bântuit de grele furtuni.

Cine ne va putea da linistea,

linistea in care sa nu mai simtim ca suntem aievea,

dupa care tânjim cu priviri purulente

ca bolnavii sanatoriilor cu paturi albe,

unde in colturi apar si cresc tristetile,

tristetile cenusii, tristetile mai sumbre dacât moartea?

Cine ne va lecui de nelinistile ce ne rod,

Cum viermii sfârtecând un creier intr-un sicriu de lemn putred,

atunci când planam in zbor frânt dincolo de zarea constiintei

si gândurile noastre nu mai au sperante,

si sufletele noastre nu mai au vise?

Cand suntem pustii ca nesfârsitele, vastele deserturi

ce nu au nici nisip, nici gheturi eterne sa le acopere?

Când dincolo de noi si de sufletele noastre nu mai e nimic,

Când vântul negru-al nefiintei ne bântuie amar,

neinchipuit de amar si fara sens?

(Charles Baudelaire, 1821-1867)

Zorii desteptarii constiintei

 

Desteptarea constiintei e maretia sufletului



In acest secol al erei de informare si comunicare prin internet, iPhone si alte telefoane inteligente, conceptul de constiinta, mai mult ca oricând si-a pierdut sensul pentru multi, iar altii par sa nu-l fi cunoscut niciodata!

[pullquote]

Desteptarea constiintei e maretia sufletului.

Victor Hugo

[/pullquote]

Constiinta e o forma de reflectare psihica a realitatii, proprie oamenilor, ca produs al activitatii creierului uman si e totodata si cea mai înalta forma de reflectare a realitatii obiective.

Constiinta reflecta capacitatea omului de a întelege diferite stari si fenomene. Ea da si masura simtului de raspundere si a capacitatii de a cugeta, a capacitatii de intelegere si traire morala, a capacitatii de autocontrol si de autoapreciere din punct de vedere moral al actunilor savârsite. Constiinta are capacitatea de mustrare a propriului eu, a trezirii sentimentului de parere de rau, de remuscare. Si tocmai lipsa constiintei, da masura lipsei de scrupule a unui om.

[pullquote]

Omul drept nu asculta decât glasul constiintei sale si nu cauta pentru faptele sale justificare in parerile altora.

Autor necunoscut

[/pullquote]

Constiinta ii da libertate omului si dreptul de a se bucura intr-o deplina libertate în ceea ce priveste convingerile sale religioase sau filozofice.

Vom scrie in câteva din articolele viitoare despre trezirea constiintei unor preoti români. Vom vedea ce declara domniile lor ca a determinat aceasta desteptare a constiintei lor.

Le vom afla propria marturie de credinta (binecunoscuta in cercul oamenilor evanghelici, inregistrata video/audio) si vom descoperi treptat ce anume le-a apasat constiinta de n-au mai putut sa pastreze tacerea, ce anume le-a schimbat destinul si confuzia in care au trait decenii la rând.

Dintre preotii vechiului regim comunist, unii dintrei ei marturisesc ca in acel timp, colaborarea preotilor parohi ale marilor orase cu Ministerul de interne si cu celebra Directie a 5-a era ceva foarte obisnuit.

[pullquote]

Cine ne va lecui de nelinistile ce ne rod ?”

Amarele nelinisti – Charles Baudelaire

[/pullquote]

Sunt totusi marturii izolate in marea masa de preoti ortodocsi, doar un procent redus dintre ei având mustrari de constiinta, care i-a determinat la o schimbare de macaz frontala, in alegerea unui alt drum al credintei in Mântuitorul Iisus Cristos. Si anume, pe calea cea vie deschisa de Insusi  trupul Domnului rastignit pe Crucea Golgotei, când perdeaua a doua (unde intra pâna atunci doar Marele Preot) s-a rupt de sus pâna jos, moment in care s-a eliberat accesul omului direct la Dumnezeu Tatal (Evanghelia dupa  Matei, 27:51; Epistola catre Evrei, cap.8).

Cum si când se  intâmpla  trezirea constiintei?

Imparatul David are la un moment dat al vietii lui un proces puternic de mustrare de constiinta (Biblia Ortodoxa, 2 Regi, 11-12 si Psalmul 31).

Insa si David a avut constiinta in adormire. Desi comisese pacate foarte grave, el se comporta ca si cum nu s-a intâmplat nimic grav. Probabil si-a si-a cocolosit constiinta, spunându-si ca el e imparat, ca e prieten cu marele preot si cu prorocii Domnului.

[pullquote] Prieteni buni, carti bune si o constiinta adormita: aceasta este viata ideala!

Mark Twain [/pullquote]

Ori David comisese o curvie mare pacatuind cu Batseba, sotia lui Urie, in timp ce sotul ei era plecat la razboi, iar mai apoi, ca imparat concepe un plan sa-si ucida „ rivalul” (sursa apasarii directe pe constiinta lui), impingandu-l pe Urie, strategic, in linia intâi de lupta.

Dar David traia in continuare ca si cum nu s-ar fi intâmplat nimic! Asta pâna ce a venit la el prorocul Natan indemnat de Dumnezeu. Acesta i-a spus o poveste in alti termeni, cu alte personaje, si David da verdictul, omul acela se face vinovat de o mare miselie! Atunci Natan ii face de cunoscut ca tocmai el procedase asa, el e vinovatul si e vrednic de pedeapsa lui Dumnezeu.

David a prins din zbor lumina divina si indata constiinta i s-a reaprins, cântarul si cumpana dreapta l-a facut sa recunoasca toata mârsavia sa.

Atunci David se prosterne la picioarele lui Dumnezeu recunoscând ca de fapt impotriva lui Dumnezeu si a Cuvântului Sfânt a gresit, si cere staruitor iertare Domnului. Asa se face ca prin penita lui David, Dumnezeu ne-a lasat ca mostenire pretiosi psalmi in care gasim marturia si pocainta sa!

Cuvântul Sfintelor Scripturi este un indreptar si o lumina pe cararea vietii.

PSALMUL 32 (Psalmul 31- BIBLIA ORTODOXA)

Un psalm al lui David

Ferice de cel cu faradelegea iertata si de cel cu pacatul acoperit!

Ferice de omul caruia nu-i tine în seama Domnul nelegiuirea si în duhul caruia nu este viclenie!

Câta vreme am tacut, mi se topeau oasele de gemetele mele necurmate.

Caci zi si noapte mâna Ta apasa asupra mea; mi se usca vlaga cum se usuca pamântul de seceta verii.

Atunci  Ti-am marturisit pacatul meu si nu mi-am ascuns faradelegea. Am zis: „Îmi voi marturisi Domnului faradelegile!” Si Tu ai iertat vina pacatului meu.

De aceea orice om evlavios sa se roage Tie la vreme potrivita! Si, chiar de s-ar varsa ape mari, pe el nu-l vor atinge deloc.

Tu esti ocrotirea mea, Tu ma scoti din necaz, Tu ma înconjori cu cântari de izbavire.

Eu – zice Domnul – te voi învata si-ti voi arata calea pe care trebuie s-o urmezi, te voi sfatui si voi avea privirea îndreptata asupra ta.”

Nu fiti ca un cal sau ca un catâr fara pricepere, pe care-i strunesti cu un frâu si o zabala cu care-i legi, ca sa nu se apropie de tine.

De multe dureri are parte cel rau, dar cel ce se încrede în Domnul este înconjurat cu îndurarea Lui.

Neprihanitilor, bucurati-va în Domnul si înveseliti-va! Scoateti strigate de bucurie, toti cei cu inima fara prihana!


Pentru completarea starii de pocainta, necesara inaintea lui Dumnezeu, e bine a  se citi si Psalmul 50 (Biblia Ortodoxa).

Doamne, ajuta!

Aleluia! Amin.

 

VARA SUFLETULUI MEU


Cârdei V. Mariana

Focul sacru, focul vietii, mai arde in noi,
Tu esti Cerul, Eu – Pamantul, orizonturi noi.

Iubirea este o cobra, gatul meu – altarul Ei,
colier cu nestemate stralucind in noapte.

Timpul este cel prezent si trecutul e uitat,
ce ne-aduce viitorul inca n-am aflat.

Coardele la unison ce profund vibreaza,
ma saruti cu pasiune, Eu sunt a ta oaza.

Aerul inmiresmat de al teilor parfum
ne indeamna sa parcurgem al vietii drum.

Uriasi corali acum stralucesc in zare,
sunt ciresii plini de roua, rosii la culoare.

Visinele sunt in parg, pentru-a cata oara
ne provoaca sa iubim iar in plina vara?

Sper sa fie-n timp util, inca nu-i tarziu,
Sa sorbim din cupa vinul rubiniu.

Cerul este mai senin ca aseara a plouat,
Pamantul scaldat de Soare este mai bogat.

Explodeaza artificii marcand fericirea,
stelute multicolore dau de veste stirea.

Galatenii, salutati de Mexic – Reîntâlnirea cu Lina Zeron, în 2012

La editia din 2009 a Festivalului International de Poezie „Serile de literatura ale Revistei Antares”, Filiala Galati-Braila a Uniunii Scriitorilor din România, ca institutie organizatoare principala, a avut printre invitatii sai de prim-plan o scriitoare din Mexic – Lina Zeron. A vazut Dunarea, a discutat cu scriitorii cu norma întreaga de la Galati, a citit în public.

Gratioasa, campioana la fixat feminitatea în jocuri de-a existenta, pe care numai poetii autentici si le pot permite. Simtindu-se bine printre galateni, i-a facut o surpriza presedintelui scriitorilor de la Dunare, domnul Corneliu Antoniu, trimitându-i, din îndepartatul Mexic, anul acesta, o carte eleganta, pe coperta careia sta scris – cred ca este vorba de titlu – Festivalul International „Serile de literatura ale Revistei Antares”.

Ne aflam în fata unui omagiu de 114 pagini, adus, în fond, municipiului Galati si galatenilor de azi. Însumeaza poezii de-ale sale, traduse în 6 limbi ale Pamântului.

Va prezentam, în traducerea elevei de liceu Maria-Lavinia Paladi, de la Colegiul National „Al. Ioan Cuza”, un esantion de versuri directe, omenesti, „ambalate” într-o spunere neprimejdioasa:

„În interiorul blând al corpului meu, / Tu arzi. // În spatiul unde noaptea domneste, / Tu tremuri. // Printre umbrele unde nebunul se roaga pentru iertare, / Tu îngenunchezi. // În profunzimea visului distrus, / Tu apari. // În numele Învatatorului venit sa ne salveze, / Tu cersesti. // (…) Acolo unde gândurile tale n-au pace / Eu exist” (Acolo unde, p. 36).

Lina Zeron va reveni la Galati, ca invitata speciala a filialei scriitorilor,  la festivalul din 2012.

Ion Trif Plesa
VIATA LIBERA
GALATI

TABARA „ARCHEUS” – EVENIMENT CARE SCOATE OCOLISUL DIN ANONIMAT

Anca GOJA

În perioada 16-22 iulie, Ocolisul, modestul sat din apropierea Baii Mari, a fost cuprins de efervescenta culturala. Ca în fiecare luna iulie din ultimii sase ani, aici s-a desfasurat, în organizarea Fundatiei Culturale Archeus, Tabara Nationala de Literatura si Arte Plastice „Archeus”.

 Evenimentul a început, conform traditiei, cu o slujba de pomenire a scriitorilor si artistilor trecuti la cele vesnice, oficiata la troita de lânga Casa Marchis. A urmat, la Hanul Ocolis, lansarea revistei „Archeus”, care cuprinde, prezentate într-o maniera eleganta, texte create si fotografii realizate în tabara din vara trecuta. La cele doua evenimente au luat parte nume importante ale culturii române: scriitorii Ioan Grosan si Ion Muresan, artistul plastic Mircea Roman, regizorul Copel Moscu, dar si Vasile Timis, secretar de stat în Ministerul Culturii si Patrimoniului National, de loc din Borsa. Bineînteles, scriitorii si artistii prezenti în tabara au fost mult mai multi, unii dintre ei înscriind tabara în calendarul personal al fiecarei veri.

 „Am venit aici cu un mesaj din partea Ministerului Culturii de apreciere si de felicitare pentru ceea ce faceti dvs aici, în zona creatiei, si mai mult decât atât, pentru felul în care va asumati anumite traditii, obiceiuri, cutume care se pot constitui într-o forma de exemplu de buna practica”, a declarat Vasile Timis. „Întrunirea de aici este si o forma de respect fata de creatorii Maramuresului si ai României. Poate în vremurile de grea încercare prin care trece România nu întotdeauna suntem aplecati asupra problematicii creativitati. Dar o natie merge înainte prin cultura, prin cercetare si dupa zona de creativitate înfloreste, sigur, si spatiul economic”, a mai spus el. Vasile Timis a aratat ca îl apreciaza pe dr. Ioan Marchis, directorul Directiei pentru Cultura si Patrimoniu National, presedintele Fundatiei Culturale Archeus si gazda taberei, pentru felul în care aduna laolalta oameni din mai multe sfere culturale, încearca sa realizeze o colaborare între institutiile culturale si sa convinga administratia judeteana si locala ca trebuie sa sustina cultura. La acest din urma aspect, însa, se pare ca e greu sa iesi învingator: Consiliul Judetean Maramures a alocat anul acesta jumatate din fondurile cu care a finantat tabara de anul trecut, respectiv 5.000 lei. Chiar si asa, înca din prima zi a taberei participantii s-au apucat de lucru, dar le-a ramas timp si pentru a cauta, deocamdata fara succes, celebrul crocodil despre care presa a scris ca ar vietui în râul Lapus.

 ***

 Fara de E-uri, cel putin, avem literatura!

 Dupa o saptamâna în care participantii au produs exclusiv literatura si lucrari de arta plastica recomandate pentru sanatatea mintii si a sufletului, iata ca cea de-a VI-a editie a Taberei Nationale de Literatura si Arte plastice „Archeus”, cu tema „Literatura fara E-uri”, s-a încheiat. Ultima zi a fost una foarte plina, la orele amiezii Fundatia Culturala Archeus si Academia OJT organizând o multipla lansare de carte. Este vorba despre „Stigmatizarea constiintei” de Ioan Tiplea, despre care scriitorul Vasile Dragomir spunea ca are capitolele constituite sub forma unor povestiri ale caror personaje sunt Descartes, Kant, Hegel si alti filosofi. O carte didactica, asadar, dupa cum remarca Horia Sabo, dar una placuta la citit.

 Cel de-al doilea volum lansat a fost „Privirea de promoroaca” de Dragomir Ignat, care, dupa cum observa Stefan Cozma, analizeaza conditia umana în diferite ipostaze. S-a lansat, de asemenea, cartea Flaviei Coposu-Balescu, intitulata „Amintiri povestite, amintiri traite”, aparuta la Editura Dacia XXI, o carte care, dupa cum spunea Ioan Calauz, este un document istoric. Sora lui Corneliu Coposu dezvaluie o lume care azi nu mai exista, o lume al carei fundament îl constituie morala crestina si sentimentul national. În fine, criticul literar Virginia Paraschiv a prezentat un eseu despre volumul dr. Ioan Marchis, „Simbolica artelor non-verbale”. În acelasi context, rectorul Academiei OJT, colonelul Mihai Cozma, a acordat câte o diploma de membru scriitoarei americane de origine româna Ella Veres si celei care a facut posibila prezenta acesteia în Baia Mare, Cristina Sabo.

Seara, a venit rîndul plasticienilor

 La Hanul Ocolis, dr. Ioan Marchis, secondat de secretarul de stat Vasile Timis, a vernisat expozitia cu lucrarile de pictura si sculptura realizate pe parcursul taberei. Marchis a vorbit despre filosofia negrului la generatia tânara, despre fundamentarea vietii pe moarte, despre generatia care postuleaza întunericul ca mod de a fi. Marele premiu Archeus pentru arta plastica i-a rrevenit tânarului Paul Robas, dar toti artistii prezenti au primit premii “personalizate”. La fel s-a întâmplat si în cazul scriitorilor, ale caror premii au fost de-a dreptul amuzante.

 Marele premiu Archeus pentru literatura i-a fost oferit lui Nicolae Scheianu, pentru poemul „Potopul”, care va fi publicat în frumoasa colectie Archeus. De asemenea, au primit premii cei care au muncit la organizarea taberei. Seara s-a încheiat… dimineata, dupa ce petrecaretii au cântat si au dansat pe muzica folkistului Vasile Mardare, a Grupului Iza si a lui Florin Pop. De acum, nu ne ramâne decât sa asteptam editia de anul viitor, pâna la care vom îngâna versurile imnului compus de Lucian Perta: „Când vara intra-n Ocolis/ Si câinii latra-a tabara/ Artistii toti vin tiptilis/ Iar dom’ Marchis îi apara.// Ca zilnic, ca un tata bun/ I-aduna-n cap de masa/ Si pân’ la capat nu-i niciun/ Artist sa n-aib-o sansa.// Si toti îi multumim cântând/ Din dalta, pix si toaca/ Rugându-l s-aiba nobil gând/ Lunar asta sa faca//”. Refren: „La Ocolis poetii vin/ Întoarcere-n natura/ Fara de E-uri cel putin/ Avem literatura!”.

Anca GOJA

Ocolis, Maramures

27 iulie 2011

CAZUL „ANDERS BEHRING BREIVIK” – „PRECEDENTUL BREIVIK”!!!

prof. dr. Adrian Botez

Nicio crima din lume n-are justificare. Niciodata si niciunde si din niciun motiv! Când Dumnezeu a dat a sasea Porunca, “SA NU UCIZI!” – El nici macar nu se refera la om, cum pretind teologii crestini: Dumnezeu se refera la VIATA, în general. Deci, criminali suntem toti, caci toti luam viata cuiva, fie si a unor gâze, complet nevinovate…!

Din pacate, ceea ce s-a petrecut în Norvegia (la Oslo si, apoi, mai grav, pe Insula Utoya), în 21 iulie 2011 – nu ni se pare a fi decât o cinica punere în scena:

 

1-un dement, care se pretindea si “politist” (“nordicii” astia au câtumai respectul, pentru cei cu…”Iesi afara,/Javra ordinara!”, nu ca barbarii de noi!) si “Cavaler Templier”, “CRUCIAT(„Pe profilul sau de pe Facebook, barbatul cu par blond se descrie drept conservator, CRESTIN”)ANDERS BREIVIK, ucide 92 de oameni (…mai mult sau mai putin… – agentiile de presa au tot modificat, de la ora la ora, cifra victimelor!);

2 -mass-media, imediat, prezintaideologiacare l-ar fi “mânat” pe Smintila sa ucida:islamismul, marxismul cultural, multiculturalismul” – pentru ca “Marxismul cultural înseamna Multiculturalism, iar corectitudinea politica este echivalata Marxismului cultural”. “Multiculturalismuleste o idee anti-europeana a urii, care are scopul de a distruge traditiile si culturile europene, crestinatatea europeana, identitatile europene si chiar statele nationale europene ” – se afirma în filmul, postat pe youtube, cu câteva minute înainte de a “purcede” la masacru, de însusi Anders Breivik.

În felul acesta, mass-media (cea farisee si insidioasa), aservita Guvernului Mondial (în covârsitor de marea ei parte!) încearca, pe multiple planuri, sa compromita orice ideologie sanatoasa, logica si corecta – punând-o în gura si-n… “filmul” unui smintit, care (daca nu acceptam pedeapsa cu moartea…cu CÂTE morti ar trebui el pedepsit, oare?!), ar trebui trimis, undeva, pe planeta Venus… – si exilat, acolo, pentru urmatorii 5 miliarde de ani!

Sa fim foarte clari: NOI SUNTEM ÎMPOTRIVA ORICARUI FEL DE CRIMA, DIN LUMEA ASTA! Chiar si împotriva prostilor…Suntem împotriva pedepsei cu moartea… – …doar în ce-i priveste pe tradatorii de Neam si de Tara, mai avem oarece retineri!

 

Dar ce au facut (si fac, în continuare!) agentiile de presa – NU ESTE CORECT!


De ce? Pentru ca SI NOI consideram ca masonii de la Strasbourg, uniti cu cei din SUA, au complotat, în ultimii 50 de ani (mai cu seama în ultimele doua decenii, adica dupa “explozia” Yugoslaviei post-Tito!), pentru ca nu cumva Europa sa fie definita prin BAZA EI SPIRITUALA CRESTINA! De aceea, nici pâna azi nu se stipuleaza, în Pseudo-Constitutia U.E, ca “civilizatia europeana se întemeiaza pe religia crestina” (acesta ar fi trebuit sa fie PUNCTUL 1 al Constitutiei U.E., chiar dupa vointa celui ce-a fost PAPA KAREL VOITILA!) – desi, cu nici un secol, în urma, Europa însemna, din punct de vedere spiritual, crestinismul celor trei “sparturi” ale Bisericii-HRISTOS-UNA/UNUL: Ortodoxia, Romano-Catolicismul, Protestantismul. Dar, odata cu complotul Papal, al URSS/Rusiei si al SUA – Yugoslavia post-titoista, “deflagrata” – “fata” un nou stat islamic (alaturat Albaniei islamice!), BOSNIA-HERTEGOVINA…apoi, cu de-a sila si fara nicio legitimitate mondiala, este creat artificial, în 2008, STATUL KOSOVO: “(…)aspiratiile de independenta ale Pristinei nu mai pot fi zagazuite fara ca aceasta sa obtina cu forta ceea ce nu poate obtine prin negocieri. Aceasta ar duce la redeschiderea unor noi confruntari în Europa. UE nu poate permite asa ceva(…)Se poate întelege cvasiconsensul european pe acest subiect datorat exasperarii ca situatii din mijlocul Europei sa fie negociate preponderent de actori externi, în speta SUA si Rusia (s.n.)(…) Poate ca, într-adevar, amânarea rezolvarii chestiunii Kosovo ar fi transformat-o într-un “conflict înghetat”, iar albanezii kosovari ar fi fost tentati sa recurga la forta, destabilizând si FYROM, Bosnia-Hertegovina, Muntenegru si Serbia, reînviind spectrul anilor ‘90 în fosta Iugoslavie. Ramâne însa întrebarea: de ce s-a recurs la o solutie de autonomie extinsa, când atât Pristina, cât si Begradul îsi vor da întâlnire peste câtiva ani în interiorul UE? Va fi remediul acesta mai bun decât “boala”? Nu va persita oare alt tip de riscuri, cel al proliferarii situatiilor de secesiune, chiar daca nu imediat? Alte puncte de îngrijorare în planul fostului presedinte finlandez privind Kosovo, sunt independenta pe criterii etnice si acordarea de drepturi colective unor minoritati, drepturi ce exced standardele europene în materie” (s.n.) – cf. revista “22”, Filon Morar: Cum poti sa creezi un stat în câtiva ani?

…Nu mai vorbim de suburbiile pariziene sau londoneze, sau chiar mari localitati/aglomerari urbane din Belgia, Olanda, chiar Austria… – … suprasaturate de musulmani (aici este si rezultatul „vindicativ”, al colonizarilor brutale, vest-europene, din veacuri trecute…!)! Dar, dupa opinia noastra, chiar nu este permis (ba este blasfematoriu!) ca voievozii valahi (si nu numai ei!) sa-si fi dat viata degeaba, luptând pentru stoparea procesului islamizarii (MILITARE) a Europei – pentru ca dusmanii crestinismului, transformati în functionarasi cu mapa subsuoara si cu pixul între dinti, sa afirme BIROCRATIC, „continutul” islamic al Europei! – …sa nege, rânjind, Martiriul Evului Mediu Voievodalo-CRESTIN – prin „miscarea” (PE HÂRTIE!!!) a granitelor si a populatiei europene, scornind „A DOUA MIGRATIE A POPOARELOR”… – …ca tot se cam împlineste mileniul de la prima: daca prima a fost pentru ca vacile unor nomazi sa scape de foame, a doua se produce pentru ca evreii sa scape de vechii lor rivali „scripturistici” – crestinii!

…Ei, ce credeti ca face mas-media, manipulata de „amicii crestinismului”?! Transforma rana purulenta a istoriei Europei, în…”PUNCT AL IDEOLOGIEI LUI ANDERS BREIVIK”!!! Da, pentru ca, daca pâna si Anders Breivik îl admira pe Vlad Tepes si pe ceilalti voievozi martiri crestini („Al doilea val al islamizarii a început în secolul al XI-lea, cu triburile turce, incluzând regiunile din estul Europei, Anatolia, care a fost leaganul Imperiului Bizantin crestin (acum Turcia), Grecia, Serbia, Bulgaria, România. Toate tarile din jurul Mediteranei care erau crestine au devenit parte a Imperiului islamic“, scria Breivik. “Vlad Tepes, cruciat si erou al românilor, a fost un geniu al razboiului psihologic. Mostenirea sa merita sa fie studiata în scolile de relatii publice, stiinte politice, militare, psihologie sociala etc. din epoca moderna“ – cf. www.ziuaveche.ro – scrie Anders Behring Breivik la pagina 244, în manifestul de 1.518 pagini semnat cu pseudonimul Andrew Berwick) – înseamna, dupa logica lui “POLITICAL CORRECTNESS”, ca TREBUIE SA NE LEPADAM, CA DE DRACUL, DE TOTI MARTIRII SI EROII NOSTRI, CARE NE-AU PASTRAT LEGEA STRABUNA!!!

Ca, daca nu ne lepadam de ei, “ÎNSEAMNA CA GÂNDIM SI SIMTIM TOTI CA DEMENTUL DE ANDERS BEHRING BREIVIK…si, daca, probabil, smintitul (si intens manipulatul, “DE LUNGA DURATA”!) tânar de 32 de ani va fi “ascuns” (oare?), apoi noi, cei teferi, dar de la care Breivik “a împrumutat” ideile “nationaliste”, cica! (sau…i s-o fi “donat”, în cadrul planului de compromitere/descurajare a oricarei opozitii fata de PROTOCOALELE DE LA TORONTO, deci, OPOZITIE FATA DE GENOCIDUL TERESTRU AL MASONERIEI, care ne vrea si sclavi cu trupul, si amnezici cu Duhul???!!!) – noi putem fi, cât de repede, dupa Legea Mondiala (actuala, de dupa 11 septembrie 2001!) a Terorismului (foarte …”eficienta”, ca sa scapi de adversarii ideologici!) – “ascunsi” în temnite, pe viata – ORI CHIAR ÎN GROPI!

De ce credeti ca l-au pus (“jupânii” complotisti/diversionisti!) pe Anders Behring Breivik, sa mentioneze, în jurnalul sau, cu maxima constiinciozitate, ca “NU E SINGUR ÎN ACTIUNEA SA” (…logic ar fi fost, dupa toate legile cunoscute, ale COMPLOTULUI si ale CONSPIRATIEI, ca Breivik SA NU “BLESTEASCA” O VORBA, DESPRE “TOVARASII”SAI !), ca: “Trebuie sa stiti ca nu sunteti singuri în aceasta lupta. Avem milioane de sustinatori europeni si zeci de mii de frati si surori care ne sustin în totalitate si sunt gata sa lupte de partea noastra împotriva marxismului, multiculturalismului si atrocitatilor musulmane (…) Sa stiti ca aveti frati si surori loiali în toata Europa – Marea Britanie, Rusia, Franta, Germania, Spania, Italia, Polonia, Austria, Olanda, Suedia, Danemarca, Serbia, Norvegia, Elvetia, Andorra, Armenia, Belarus, Bosnia, Bulgaria, Croatia, Cipru, Cehia, Estonia, Finlanda, Georgia, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Macedonia, Malta, Monaco, Muntenegro, Norvegia, ROMÂNIA, San Marino, Slovacia, Slovenia, Ucraina, Vatican. Chiar si conservatorii crestini din Moldova si Albania”…?! – …si sa dea (cât calm “ideologic”, câta grija de “a-i baga în rahat” pe toti opozantii “protocolistilor torontisti” mondialisti!) “o lista a partidelor de extrema-dreapta din statele europene (n.n.: care l-ar sustine, chipurile, “moral”!) , din România mentionând Partidul România Mare si miscarea Noua Dreapta. Sunt mentionate formatiuni considerate “nationaliste” din Albania, Belarus, Bosnia, Bulgaria, Croatia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Macedonia, Muntenegru, Polonia, Rusia, Serbia, Slovacia, Slovenia si Ucraina” – cf. idem – si chiar “angajati, doi în Norvegia, doi în Rusia, unul în ROMÂNIAsi unul în Indonezia”…Ei, da, scumpa Românie, ia stai tu “la colt”, pâna-ti gasim noi…”ANGAJATUL”!!! Poate ca, pentru aceasta gasire, noi vom fi pusi sub…SUPER-EMBARGO, pentru ca embargo “simplu” avem, asupra Cerului si Pamântului, asupra Agriculturii, Industriei etc. etc. – chiar imediat dupa 1989 (tot la capitolul “embargo”, în “FORMA MODERNA”, deci supra-parsiva, trebuie trecute si …“GRIPELE” SI “FEBRELE”!!!!

La pagina 758, Breivik mentioneaza si deportarile din Baragan, efectuate în anii 1950 de fostul regim comunist din România, citând un document scris la Timisoara în 1956, care ar conchide ca scopul actiunilor era “purificarea Banatului: alungarea germanilor, sârbilor si aromânilor”. De asemenea, Breivik subliniaza ca Rusia a vrut sa deporteze musulmanii din Europa, dar ar fi fost oprita de Marea Britanie si de alte tari” – cf. idem.

Concluzie: sa nu ne mai luam de comunism, nici de bolsevism, si, fireste, nici de crimele si cumplitele umilinte, produse de aceste ideologii aplicate… – …dar nici macar …de Rusiapentru ca, înaintea noastra, a fost “Afirmatorul” …BREIVIK!!! S-a început, iarasi, demonizarea pentru “ascundere”, sub perdea de fum…Iata, deci, de ce a re-aparut neo-nazismul, dupa demonizarea lui Hitler: CA SA SERVEASCA (EL, NEO-NAZISMUL…plus Hitler!), SCOPURILOR …COMUNISTO-GLOBALISTO-MULTICULTURALISTE!!!

Mai, mai, mai!

Si, pentru ca nu doar instinctul de aparare crestina trebuie anihilat în/la europeni (…Breivik nu e lipsit de oarece cultura, dar nici cine stie ce… “soare al inteligentei si discernamântului” nu poate fi un oribil macelar! : pentru a manipula marionetele nu ai nevoie de “GENII EXECUTANTE – de fapt, e o formulare aberanta: GENIILE NU POT FI, NICIODATA, EXECUTANTE! – ci ele, în mod vizionar, traseaza Calea de/spre Revelarea Simfoniei Divine! – …DE ACEEA, TOTDEAUNA SI ÎN ORICE TARA, GENIILE BUNE, CON-FORMATOARE DE DUH ÎNALT, AU FOST SOCOTITE PRIMEJDIOASE SI LICHIDATE! – …nu aceeasi soarta o au manipulatii si diversionistii, tip ANDERS BEHRING BREIVIK! – …a se vedea soarta cruda a geniilor europene, numite Villon, Eminescu, Nicolae Teslea, Rimbaud, Puskin, Esenin…) – s-au mai ivit si alte “condamnabile idiosincrazii” sau chiar antipatii violente, dar extrem de bine întemeiate/motivate, ale europenilor: marxismul, multiculturalismul-globalismul…! Pentru a ne închide gura (si a ne sufoca Duhul) – DEPLIN! Si sa înceapa “cositul ideologic” – “gospodareste” si la modul stahanovisto-stalinist, cu “TRACTOARELE / BULDOZERELE IMENSE ALE IDEOLOGIEI / POLITICII CORECTE”!!!

Ei, da, marturisim deschis: nu ne convine deloc, nici noua, subsemnatului, sa se tot corceasca rasele, sub motive…”economice”! Respectam toate rasele, nu suntem nici rasisti, nici xenofobi! Dar fiecare rasa, ca si fiece popor, sa-si dezvolte, liber si fara “amestecatura” dinafara “MATRICEI DUHULUI SAU”, calitatile spirituale, care îl/le vor duce pe Calea spre Revelatia Divina! Astfel, se vor înmulti sansele si “variantele”/formele, prin care se va ajunge la Mântuirea Duhului Umano-Terestru!

Avem toata admiratia pentru Duhul Asiatic, dar SUBSEMNATUL ESTE EUROPEAN! Îi admiram, enorm, ba chiar cu invidie, pe asiaticii buddhisti, pentru multele lor calitati spirituale si comportamentale, dar subsemnatul va trai si va muri, în Duhul European al Ortodoxiei Crestine – asteptând si pregatindu-se pentru Revelatia Crestin-Ortodoxa!!!

Nu am accepta sa ne vedem casatorit vreun copil cu cineva din alta rasa, din alt neam, ori din alta religie/LOGOS! Noi, subsemnatul, le spunem si romano-catolicilor, si protestantilor, si ortodocsilor: “Sa traiti, sa va casatoriti si sa va exprimati si sa muriti, fiecare, în Duhul Credintei voastre! Numai asa lumea va fi mai bogata, si nu ne vom spânzura, ca Iuda, de plictiseala unei lumi otova, uniformizata, aplatizata moral-spiritual si fizic, terna si complet lipsita de diversitatea cea care o face impresionanta si interesanta!”

Adica, nu acceptam, nici noi, subsemnatul, COMUNISMUL IUDEO-MASONIC, cu forma lui pervertita modern-masonic, în ultimii ani: MULTICULTURALISMUL GLOBALIST, cu “radacini” tot în lacomia “protocolistilor torontezi”: mult mai usor îi fraieresti pe români (spre pilda, cazul Jucu…), sau pe thailandezi, sau pe somalezi, ca sa-ti faca, aproape gratis, niste componente de masini care, în SUA, ar costa de sute ori chiar de mii de ori mai mult, pentru ca, acolo, în SUA, oamenii n-au fost prabusiti, deocamdata, în saracia în care ne tot zbatem noi, sus-amintitii, de sute de ani…

DEOCAMDATA”, am zis: Michael Moore, celebrul documentarist american, ne dovedeste, în filmul, teribil de bine documentat, PESTELE CEL MARE, ca cea mai cinica si cumplita crima “mondializata” vine dinspre corporatiile multi- si tras-nationale…

Poporule American, vegheaza, daca mai esti în stare – …pentru ca, în ce-i priveste pe români (nu generalizez, dar situatia lor moral-spirituala este dezastruoasa!), ei au surzit de tot si s-au prostit în masa…! Altfel nu înteleg cum se lasa manipulati de reclamele agresive ale Antenei 3, prin care suntem îndemnati sa ne auto-jefuim de aurul, uraniul si wolframul “Rosiei Montane”…: de ce vorbiti, în reclama, de “câteva mii de locuri de munca”, care vor fi, chipurile, câstigate de români – SI NU ZICETI NICI “PÂS” DESPRE CÂTE MILIARDE DE DOLARI VOR INTRA ÎN BUZUNARUL EVREULUI MAX RICH SI AL ACOLITILOR SAI???!!! – …lasând un popor întreg, cel al ROMÂNILOR, fara bogatii uluitoare si unice în lume, obligându-l/condamnându-l, cu salbaticie, la mizerie, parca, fara capat (fizica si de Duh!) – …bogatii pentru care si suntem invidiati si ni se doreste disparitia, ca popor/Neam?!

Suntem revoltati ca lumea aplauda “multiculturalismul anti-national fotbalistic”, în loc sa-si puna întrebarea : “Pe cine aplaudam noi, când aplaudam, cica,<< echipa noastra>>?! Pe coreeeni, pe portughezi, pe brazilieni, pe senegalezi, pe cei din Coasta de Fildes…?! Ori, ar trebui sa pastram, precum fotbalul CATALAN – <<linia nationala>>, si în SPORT, ca si în POLITICA???!!!

Îi respect si pe cei din rasa neagra, care au o inocenta superioara tuturor neamurilor, când SUNT LA EI ACASA, ÎN AFRICA!!! – …si deplâng nedreptatea care li se face, zilnic, prin neo-rasismul masonic, si ma revolt pentru cinismul criminal-genocidic, cu care sunt lasati (tot prin decizii masonice!) sa moara de foame, când alte neamuri, cele din emisfera nordica, ÎSI ARUNCA ÎN MARE SI OCEAN “SUPRAPRODUCTIA” LOR ALIMENTARA, DINTR-O LACOMIE MONSTRUOASA: CA SA MENTINA PRETURI RIDICATE, LA PRODUSELE ALIMENTARE!!!

Si, în definitiv, vorba lui Thomas Jefferson: “Nimic nu e scris mai sigur în cartea sortii, decât ca acesti oameni [negrii] sunt haraziti sa fie liberi. Nu mai putin sigur este faptul ca cele doua rase, la fel de libere, nu pot convietui sub o aceeasi guvernare. Natura, obiceiurile, opiniile, au trasat hotare distinctive de nesters între ele. Înca ne mai sta în putere sa dirijam procesul de emancipare si deportare în liniste si pace, si într-un ritm atât de încet încât raul sa serisipeasca pe nesimtite, iar locul lor sa fie (…) ocupat încetul cu încetul de muncitori albi liberi. Daca, dimpotriva, va fi lasat sa se impuna prin forta, natura umana trebuie sa se cutremure în fata perspectivei ce se anunta“ – cf. Thomas Jefferson, 1829, Autobiografy, First published in 1829 and later by an Act of Congres in 1853, p. 1 – si, la fel, vorba “parintelui” SUA celor unite (prin sânge si suferinte inimaginabile, izvorâte dintr-o pricina ce-si avea izvorul, cel putin aparent…în rasa neagra!), Abraham Lincoln: “Am insistat pentru colonizarea negrilor si voi continua. Proclamatia mea de Emancipare era legata de acest plan. Nu este loc pentru doua rase distincte de oameni albi în America, si cu atât mai putin pentru doua rase distincte de albi si negri.

Nu pot concepe o calamitate mai mare decât asimilarea negrilor în viata noastra politica si sociala, ca egali ai nostri (…). În interval de douazeci de ani, putem sa-i colonizam pasnic pe negri si sa le damlimba, literatura, religia si sistemul nostru de guvernare, în conditii în care sa se poata ridica la deplina masura a umanitatii. Acest lucru nu s-ar putea face niciodata aici. Nu   putem atinge niciodata uniunea ideala la care visau parintii nostri, cu milioane de membri ai unei rase straine si inferioare printre noi, a caror asimilare nu este nici posibila, nici dezirabila. (vol. V, pag. 371-5/7Priviti situatia noastra actuala – tara angajata în razboi! – barbatii nostri albi taindu-si unii altora gâturile (…) si apoi gânditi-va la ceea ce stim ca este adevarul.

Daca nu ar fi existat rasa voastra între noi, nu ar fi avut loc nici un razboi, desi multora dintre cei angajati în ambele tabere nu le pasa de voi în nici un fel (…). Prin urmare, este mai bine si pentru unii si pentru ceilalti sa ne separam (…).

Voi si noi suntem rase diferite. Ne despart deosebiri mai largi decât exista aproape între oricare alte doua rase. Daca e drept sau nedrept acest lucru, nu e nevoie sa discut, dar aceasta diferenta fizica reprezinta un mare dezavantaj si pentru voi si pentru noi, întrucât cred ca rasa voastra va suferi foarte mult, multi dintre ai vostri din cauza vietii printre noi, iar dintre ai nostri, din cauza prezentei voastre. Într-un cuvânt, vom suferi si unii si altii. Daca admitem acest adevar, el ofera cel putin un motiv pentru a ne desparti.(cf. Abraham Lincoln, Cuvântare despre colonizare, tinuta unei delegatii de negri la Washington D.C., în data de 14 august 1862, vol. V, pag. 371/8.

Ei, despre toate astea, dupa “Cazul ANDERS BEHRING BREIVIK”, foarte curând, nu vom mai avea dreptul sa crâcnim, macar! “Omul din Norvegia”, din solda “protocolistilor torontezi”, si-a facut „CUMPLIT DE COMPLET” – datoria…

Mereu, vom fi “surprinsi” cu “PRECEDENTUL BREIVIK”, în spinare, precum cu o cocoasa monstruoasa…tocmai când noi ne pregateam sa spunem, “frumos si teafar” – ADEVARUL DESPRE LUMEA CONTEMPORANA!!! – si vom fi “bagati la corectie”, sau la …noile ore de “învatamânt politico-ideologic CORECT”!!!

Ba, chiar va trebui sa ne ascundem gândurile si urletele de revolta în vreo scorbura, ceva…ca sa nu ne “toarne” însasi/însusi, iarasi – “consoarta”/”consortul”…pentru ca s-au întors, “cu asupra de masura”, vremurile DELATIUNII, CA …“SPORT DE MASA”…MONDIALISTO-GLOBAL!!!

 

Ziua Nationala a Elvetiei

1 august reprezinta pentru elvetieni ceea ce e 4 iulie pentru americani, 14 iulie pentru francezi sau 1 decembrie pentru români. Elvetienii nu sarbatoresc aceasta zi decât de peste un secol, desi comemoreaza o zi de acum 700 de ani. În centrul atentiei se aduce un obicei ce reaminteste de noaptea de pe vremuri.

Aceasta sarbatoare nationala a Elvetiei celebreaza depunerea juramântului a trei cantoane alpine în 1291, în vederea încheierii unei Aliante perpetue, actul fondator al Confederatiei. Reprezenzantii din Schwyz, Unterwalden si Uri s-au întâlnit la Rütli, cu vedere spre lacul Lucerne, pentru a depune un juramânt de fraternitate si sigiliul unui pact de ajutor reciproc în cazul în care libertatile lor vor fi amenintate de catre agresori din afara.

De aceea nu este surprinzator faptul ca partea oficiala a festivitatilor de pe 1 august are loc înca în localitatea Rütli, la care este prezent si presedintele Confederatiei Elvetiene. Aceasta ocazie este, de asemenea, o oportunitate si pentru politicienii de la toate nivelurile, de la consilieri federali pâna la primarii comunelor, de a tine discursuri în toata Elvetia.

În 1891 guvernul a decis sa declare ziua de 1 august Ziua Nationala a Elvetiei, iar oamenii au sarbatorit prin aprinderea focurilor de tabara, care au avut si o semnificatie suplimentara. Timp de secole au fost instalate balize pe vârful muntelui. Acestea erau aprinse în cazul în care se apropia un pericol. Una dintre legende spune ca hoardele invadatorilor barbari au fost speriate de reflexia focului între apele lacurilor Geneva si Biel, astfel cotropitorii crezând ca au ajuns la marginea pamântului si ca drumul de mai departe duce direct spre cer.

Fie pentru a comemora acest eveniment sau doar pentru a se distra, fiecare comuna îsi aprinde pe 1 august propriile focuri de artificii. Copiii defileaza pe strazi cu felinare de hârtie, de multe ori decorate cu crucea elvetiana sau simbolurile cantoanelor, iar ferestrele caselor sunt decorate cu luminite.

Si ca orice eveniment, pentru a fi complet, cel mai bun mod de a se bucura de sarbatoarea nationala pentru elvetieni este sa iasa la un gratar cu prietenii.

Tatiana Scurtu-Munteanu

M-a trezit sarutul tau

Cârdei V. Mariana

 

M-a trezit sarutul tau

dis-de-dimineata,

hai, grabeste-te iubito,

Soarele se-nalta!

 

A plouat aseara,

ceru-i mai senin,

plecam pe racoare

fanul sa-l cosim.

 

Coasele le-am ascutit

de lucesc in soare,

apa-n fedeles am pus

si-n paner mancare.

 

Injugat-am la car boii

totu-i pregatit,

vom munci din zori

pana-n asfintit.

 

Vantul face valuri, valuri,

in otava verde,

uita-te! un iepuras

ce in lan se pierde.

 

Fiecare-si are coasa

gata pregatita

si parcela lui cea verde

toata-n flori gatita.

 

Coasa fasiie si iarba

in cascade-i la pamant,

un parfum divin inalta

o boare de vant.

 

La amiaza Soarele

este-n bolta cerului

si trimite fierbinti raze

pe intinsul campului.

 

Noi pranzim, ne odihnim,

cu apa ne racorim

si mai facem cate-o gluma

sa ne veselim.

 

Catre seara strangem fanul

si incarcam carul,

boii trag in jug alene,

praful urca-n valuri.

 

Facem un popas

si boii-i adapam la cismea,

ne spalam si noi cosasii,

in uluc, alaturea.

 

Ne asteapta-n prag bunica

cu placinte si cu vin,

ne zambeste si ne-ndeamna

sa ne odihnim.

 

Ma adori, ti se citeste

gandul in privire…

stiu, va fi o noapte calda

plina de iubire.

 

Este ceasul sa va treziti în sfârsit din somn

Crestinii si somnul ratiunii 

George Danciu

Este usor,  neproductiv si necrestinesc, doar sa vorbesti despre iubire, despre dragostea fata de Dumnezeu si despre iubirea de oameni si sa nu aplici in practica vietii invatatura propovaduita.

[pullquote] Deci fiindca suntem socotiti neprihaniti, prin credinta, avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos. Lui Îi datoram faptul ca, prin credinta, am intrat în aceasta stare de har în care suntem; si ne bucuram în nadejdea slavei lui Dumnezeu. Ba mai mult, ne bucuram chiar si în necazurile noastre; caci stim ca necazul aduce rabdare, rabdarea aduce biruinta în încercare, iar biruinta aceasta aduce nadejdea. Însa nadejdea aceasta nu însala, pentru ca dragostea lui Dumnezeu a fost turnata în inimile noastre prin Duhul Sfânt care ne-a fost dat.”

Epistola catre Romani, 5:1-5 [/pullquote]

 

A vorbi numai despre iubire, nu e altceva decat demagogie si nu ajuta cu nimic pe cei  aflati in  lipsuri. Ma refer la acele  cazuri  in care nu doar  inimile le sunt  frante,  ci se gasesc in fel de fel de nevoi materiale, iar dupa vorbe, ei se asteapta  si doresc sa vina si faptele!

Deci,  unde e ea, iubirea, dragostea ta?

Apostolul Pavel ne clarifica  teologic problema, printr-o singura fraza:

Însa nadejdea aceasta nu însala, pentru ca dragostea lui Dumnezeu a fost turnata în inimile noastre prin Duhul Sfânt care ne-a fost dat.” (Epistola catre Romani, 5.5).

 

Daca avem credinta (in Dumnezeu) si daca avem Duhul Sfânt,  Dumnezeu ne va turna in inimi dragostea Sa. Fara credinta si fara Duhul Sfânt, nu vom avea dragostea de care avem nevoie in relatia cu semenii si cu Dumnezeu.

 

Credinta fara fapte este moarta. Ce e mort, e bun la ceva? Credinta si faptele lucreaza impreuna. Daca avem credinta, daca suntem legati ca o ancora de Dumnezeu, Duhul Sfânt ne toarna in inimi dragostea lui Dumnezeu. Atunci avem o dragoste autentica, jertfitoare. Ca a lui Dumnezeu, caruia i-a pasat foarte mult de conditia umana. Nu doar prin vorbe, ci Si-a acoperit Cuvântul prin fapte. L-a dat pe singurul Sau fiu, Isus Cristos, sa fie rastignit pe Cruce, pentru a ne rascumpara viata. A platit El ceea ce noi nu puteam plati. Ne-a ridicat din starea de neputinta si pacat. Asteapta sa facem si noi acelasi lucru fata de semenii nostri care au nevoie de o mâna de ajutor. De mâna mea si de mâna ta!

[pullquote] Dragostea nu face rau aproapelui: dragostea deci este împlinirea Legii. Si aceasta cu atât mai mult, cu cât stiti în ce împrejurari ne aflam: este ceasul sa va treziti în sfârsit din somn; caci acum mântuirea este mai aproape de noi decât atunci când am crezut. Noaptea aproape a trecut, se apropie ziua. Sa ne dezbracam, dar, de faptele întunericului si sa ne îmbracam cu armele luminii. Sa traim frumos, ca în timpul zilei, nu în chefuri si în betii; nu în curvii si în fapte de rusine; nu în certuri si în pizma; ci îmbracati-va în Domnul Isus Hristos si nu purtati grija de firea pamânteasca, pentru ca sa-i treziti poftele.”

Epistola catre Romani, 13:10-14 [/pullquote]

 

Când ne uitam cu bagare de seama, vedem cum Dumnezeu face ca intreaga natura sa fie plina de frumuseti si de resurse tocmai bune si folositoare omului. El face sa rodeasca pamântul si sa avem hambare si mese imbelsugate. Doar bunatatea si purtarea Sa de grija ne ofera atâtea oportunitati de-a ne bucura si a nu duce lipsa (de nimic?!).

Dar sa observam ceva. Atunci când nu traim cu evlavie si cu dragoste de frati si de oameni, suntem intr-o stare de adormire si de somnolenta spirituala. Suntem morti, intr-o stare de betie (curvie) iubind pacatul si egoismul, tindem a fi morti fata de Dumnezeu. Si, dimpotriva, suntem vii fata de pacat si lumea decazuta, satanica.

Atunci noi traim poftele firii, ale carnii trupului in care salasluieste sufletul nostru. Ceea ce este vesnic, este pus intr-un trup „trecator”. Dar trupul nostru are poftele si dorintele lui, care sunt in razboi deschis cu sufletul si cu Duhul lui Dumnezeu pus de El in om. Se autoexclud unul pe celalalt. Ce vrei sa sporeasca in tine, poftele firii (carnii) sau Duhul Sfânt?

Care sunt de fapt trairile si aspiratiile noastre?

In celebra Predica de pe Munte – Domnul Isus a zis ucenicilor Sai: „Cautati mai întâi Împaratia lui Dumnezeu si neprihanirea Lui, si toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.” (Evanghelia dupa Matei, 6.33).

 

Vedeti, apostolul Pavel care a invatat cu marele gânditor al secolului in care a trait,Gamaliel, si fiind indrumat si inspirat de insusi Dumnezeu, celor din Roma le spune foarte clar si apasat sa nu mai poarte grija firii pamântesti, pentru ca sa nu-i trezeasca poftele:

[pullquote] Nimeni nu poate sluji la doi stapâni. Caci sau va urî pe unul si va iubi pe celalalt; sau va tine la unul si va nesocoti pe celalalt; nu puteti sluji lui Dumnezeu si lui Mamona. De aceea va spun: nu va îngrijorati de viata voastra, gândindu-va ce veti mânca sau ce veti bea; nici de trupul vostru, gândindu-va cu ce va veti îmbraca. Oare nu este viata mai mult decât hrana, si trupul mai mult decât îmbracamintea? Uitati-va la pasarile cerului: ele nici nu seamana, nici nu secera si nici nu strâng nimic în grânare; si totusi Tatal vostru cel ceresc le hraneste. Oare nu sunteti voi cu mult mai de pret decât ele? Si apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate sa adauge macar un cot la înaltimea lui? Si de ce va îngrijorati de îmbracaminte? Uitati-va cu bagare de seama cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu torc, nici nu tes; totusi va spun ca nici chiar Solomon, în toata slava lui, nu s-a îmbracat ca unul din ei. Asa ca, daca astfel îmbraca Dumnezeu iarba de pe câmp, care astazi este, dar mâine va fi aruncata în cuptor, nu va va îmbraca El cu mult mai mult pe voi, putin credinciosilor? Nu va îngrijorati, dar, zicând: „Ce vom mânca?” sau: „Ce vom bea?” sau: „Cu ce ne vom îmbraca?” Fiindca toate aceste lucruri Neamurile le cauta. Tatal vostru cel ceresc stie ca aveti trebuinta de ele. Cautati mai întâi Împaratia lui Dumnezeu si neprihanirea Lui, si toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. Nu va îngrijorati, dar, de ziua de mâine; caci ziua de mâine se va îngrijora de ea însasi. Ajunge zilei necazul ei.”

Evanghelia dupa Matei, 6:24-34 [/pullquote]

Sa traim frumos, ca în timpul zilei, nu în chefuri si în betii; nu în curvii si în fapte de rusine; nu în certuri si în pizma; ci îmbracati-va în Domnul Isus Hristos si nu purtati grija de firea pamânteasca, pentru ca sa-i treziti poftele.”

 

Dar constatam ca, dipotriva, oamenii traiesc tocmai de dos. Multi iubesc chefurile, betia, curviile si faptele de rusine. Ba inca si practica si sunt angrenati adesea in certuri si in pizma.

 

Omul zilelor noastre este tot mai plin de sine, de mândrie, dorind  tot mai mult afirmarea eului. El cauta sa-si astâmpere dorintele firii, face sport pentru intretinerea corpului, fitnes,  se imbrace cât mai special, adopta coafuri chiar nastrusnice si mult prea indraznete si astfel da frâu liber dorintelor firii. Isi trezesste tot mai mult poftele firii si le intretine la fel cum intetesti un foc care, in final, le va arde propriul suflet!

 

Ce sa mai vorbim de imbuibarea cu mâncaruri scumpe si alese!

Asta, in timp se in Africa mor zilnic sute si mii de copii, tineri, adulti si batrâni din cauza secetei si a saraciei. Jumatate din populatia planetei, peste 3 miliarde de oameni traiesc cu 2 $ /luna. Iar noi, cei din cealalta parte a planetei, cu o viata in care nu ducem lipsa de nimic material, decât de Dumnezeu si de Duhul Sfânt si de trairea in dragoste!

 

Ce vedem in fiecare zi?

Omul este inclinat din fire sa nu asculte de invatatura si dorinta lui Dumnezeu. Si deseori, prin ceea ce face si intreprinde, sporeste poftele carnii. Trezeste poftele sale pacatoase, dar si ale altora, prin felul cum se imbraca si cum traieste. Si, ceea ce si mai grav, prin ceea ce priveste. Filmele si emisiunile TV, dar si informatiile  si   imaginile websit-urilor care creeaza dependenta si indepartarea de Dumnezeu, prin problematica si starile acestora care, in majoritatea lor,  nu sunt educative, ci de-a dreptul nocive.

 

Ochii nostri,  nu numai ca vad lucruri care trezesc firea si poftele carnii, dar si cauta sa vada imagini nepotrivite care sa satisfaca acele pofte. Poftele, in loc sa scada, cresc tot mai mult! Asadar, trebuie sa o rupem cu pagânatatea si cu poftele lumesti (conform cu invatatura data de apostolul Pavel in  Epistola  catre Tit).  A rupe inseamna, intrerupere totala, nu doar reducere.

 

Si totul se deruleaza in aceasta trista directie din cauza neascultarii oamenilor de Dumnezeu, de El care doreste binele  fiecaruia si vrea sa nu suferim, sa ocolim acele lucruri si imagini care nu ne aduc, in final, decât durere, neimplinire, moarte spirituala, si, adesea, fizica, dupa cum citim in presa tot mai des. E si cazul preluat din The Sun de cotidianul online Gândul.

Este vorba despre moartea socanta a unui tânar de numai 20 de ani, Chris Staniforth, dependent de jocurile pe televizor, mai exact de jocul Halo. Tânarul  obisnuia sa stea nemiscat 12 ore pe zi jucându-se pe televizor.

 

Dumnezeu insa, ca un Tata bun ce e,  ne sfatuieste: Sa ne dezbracam, dar, de faptele întunericului si sa ne îmbracam cu armele luminii.Sa nu mai facem acele fapte de care trebuie sa ne fie rusine, doar pomenindu-le, nici vorba sa le si comitem, dimpotriva, sa ne imbracam cu armele luminii: sa fim plini de Cuvântul lui Dumnezeu, de Duhul Sfânt si de roadele Sale si sa traim in curatie de inima.

 [pullquote] Dumnezeiasca Lui putere ne-a daruit tot ce priveste viata si evlavia, prin cunoasterea Celui ce ne-a chemat prin slava si puterea Lui, prin care El ne-a dat fagaduintele Lui nespus de mari si scumpe, ca prin ele sa va faceti partasi firii dumnezeiesti, dupa ce ati fugit de stricaciunea care este în lume prin pofte. De aceea, dati-va si voi toate silintele ca sa uniti cu credinta voastra fapta; cu fapta, cunostinta; cu cunostinta, înfrânarea; cu înfrânarea, rabdarea; cu rabdarea, evlavia; cu evlavia, dragostea de frati; cu dragostea de frati, iubirea de oameni.”

A doua Epistola a Apostolului Petru: 2 Petru, 1:7-10 [/pullquote]

Sa ne purtam cu dragoste fata de cei aflati in nevoi, pentru ca daca avem ce imbraca si ce mânca, ne va fi de ajuns. Ori omul se ingrijoreaza de ziua de mâine si se gândeste cum sa-si sporeasca rezervele „strategice.”

Sa nu purtam mereu grija eul nostru, ca el sa fie cât mai sus, cât mai satisfacut, trezindu-i poftele, ci sa ne uitam si la binele altora (sa plângem cu cei ce plâng si sa ne bucuram cu cei ce se bucura). Spune Scriptura ca e mai ferice sa dai decât sa primesti. Sa unim credinta noastra cu faptele, iar cunostinta, cu înfrânarea.

Sa ne infrânam atunci când avem cunostinta ca un lucru sau un obicei nu este bun. Apostolul Pavel se purta aspru cu trupul sau si s-a deprins, prin lupta cu sine si infrânare personala, sa fie multumit in orice stare  („Ci ma port aspru cu trupul meu si-l tin în stapânire, ca nu cumva, dupa ce am propovaduit altora, eu însumi sa fiu lepadat.” – 1 Corinteni, 9:27) .

Crestinismul a intrat intr-o atitudine defensiva.

Crestinul pare ca a uitat ca are chemarea si datoria de a cuceri lumea pentru Christos.

Richard Wurmbrand spunea de cineva ca avea un fel de credinta care se lua ca si gripa si de catre altii!

Credinta noastra ar trebui sa se manifeste cu putere, si sa se vada in cine ne-am pus increderea, sa devina molipsitoare pentru altii.

Sa-L prezentam cu grija si in mod real pe Domnul Vietii, printr-o traire evlavioasa, traind cu cumpatare si in temere de Dumnezeu, si având o dragoste neprefacuta fata de oameni, simtind cu cel aflat in lipsuri si nevoi, prin fapte concrete ale dragostei.

 

Sa ne lepadam de faptele intunerecului cu poftele ei si sa facem acele fapte ale luminii (calcând pe urmele si faptele lui Isus) si sa avem in practica vietii roadele Duhului Sfânt (dragostea, bunatatea, pacea, bucuria, credinciosia, infrânarea poftelor).

 

Sa-L laudam, sa-I preamarim Numele Domnului prin ceea ce facem cu vorba si cu fapta si cu adevarul! In orice ocazie, adica in tot ceea ce facem cu vorba sau cu fapta! Doamne ajuta!

Sa ne falim cu Numele Lui, care nu lipseste nici intr-o nevoie când striga un nenorocit catre El, din toata inima si cu credinta.

 

Acum,  sa ne intrebam constiinta si sa decidem ce vrem sa facem:

 

 Urmez calea si invatatura crestina a Domnului Isus?     Slava Domnului!


Sau aleg  sa implinesc poftele firii care ma vor lasa in continuare intr-un somn   spiritual, iar in final vesnicia o voi petrece departe de fata lui Dumnezeu?    Doamne fereste!

 

Sunt treaz sau dorm?

 

 

 

Pamântul cu miros de cozonac

Pamântul cu miros de cozonac,
Împaturit în flori de busuioc,
Dospeste pe o roata din cerdac,
În mâna care-l strânge de mijloc.

Cu gândul în dantelarii de Bruges,
Olarul croseteaza-n aluat
Petalele de catifea si ruj,
Si strujele din parul inelat.

Ca ochii sclipitori de margarit,
Goniti din paradisul de stejar
Al verdelui sub pleoapa pironit,
Înmarmureste lutul pe olar.

Din inima preaplina de framânt,
Ulcica se revarsa peste foc
Cu tainica tacere de pamânt
Si vinul parfumat de busuioc.

Tatiana Scurtu-Munteanu

PAMFLET BLAJIN

Cyberspace sau ciclotronul

Gelu DELASTREI

       Motto:

Gura Humorului si a pacatosului adevarat graieste!”

                                                            George Roca

Asta avem, o cota de avarie a ce? A memoriei colective, suma a id-urilor. Rasar, sau sunt „emanati”, tamâiarzi ori sulfuratnici, se agita, se precipita, insi ai tribunilor civice, într-o agora mai degraba Hyde Park…Am vazut guristi criticarzi, sursecitati foarte, cum apar la TV sau prin reviste, cocotati pe scaune înalte, ori pe podiumuri de mucava, delirând despre toate, dar mai ales despre prorpia-le criza identitara. O proiecteaza, in extenso, asupra natiei, de se poate asupra civilizatiei. Tropaim, ma non troppo. Vorba unui banc, înca biscuim, Maria Ta…

 *

Inflatia pe suprastoc a neo-kulturii sau inteculturii, atinge apogeul si risca implozii de gang, de hrube, de mausolee, de piete, de academii. Ruine si reziduiri, reciclare si revalorificare, substante si ebose, monetarie calp, money re-emis, la bursele neo-babilonice ale …ID- entitatii. No problem mate!.

*

Ia sa revedem lapidar, ce avem aici, privind peste umar: istoriile ne sunt scrise de un mitolog genial-Nicolae Densusianu, (Dacia preistorica) – recent confiscat de miscarea dlui Napoleon Savescu, fiul lui Sav (?) din U.S.A. – congrese de dacologie, neo-protocronism, contrat de dl Manolescu (Apolzan), într-un studiu acid din 1991, no problem. Sus, la Cetatile dacice, buldozere sparg ce a mai stat sub pamânt, murrus dacicus, iar un jurnalist al revistei dlui Napoleon, pe nume Brilinsky, este numit de presa deveana „ultimul dac”! Avem un ministru de externe vasnic urmas al celui cu „Cadavre în vid” , pre nume Baconski, no problem. Avem ministrii maghiari conlocuitori, inclusiv la sanatate si cultura, no problem. Avem stângism de dreapta si dreptaci de stânga. Românul ticea „ai dat cu stângu-n dreptul”!

 Avem DADAISM si contra- punctic, NUNUISM, voila!

 Avem – bunaoara în zona unde eu mai traiesc, Doamne tine-ma!, dealtfel, ziariste post- revolutionare, bune, Monalise Hihn, Nicole Ebner, sau redactori sefi ca Amarilldo Szekelly, no problem zic. Sa fiu înteles daca eventual simt piscatura de tântar (cu „” din A!) – a resentimentului de …ID-entitate. Avem si revista ID-ei contemporane, a dlui Patapievici, evident a unei culturi elitice, de ID-entitate pledând interculturalismul, voila, no problem mai draga. Avem dioaspore dar avem si miscari divergente, false concordii, excitate discordii, avem ce avem cu noi însine, astiia ! Avem o lustratie de nu se mai termina, toata falsa, toata aiurea. Avem victime si calai, într-un binom al perversitatii cu esapare în sus, în nasul Uitarii; relatia victima-calau este simptom socio-politic-cultural, mai draga: a fost numita sado-massochism. Ce paradigma retrograda, mai draga, mai darling! „ Mai animalule „ cum dixit Ion Ilici Iliescu unui ziarist…

*

Revenim la istorici: Grecul genial acad. A.D. Xenopol, cu trei volume „Istoria Românilor”, vreo patru editii, etimonul XENO fiind nitel al xenofobiei, no problem. Avem o obsedanta istoriologie si idem arheologie, un chtonic bulgar, Vasile Pîrvan, cu monumentala Getica…Avem un Victor Kernbach, mai ales cu a sa recent editata „ Universul mitic al românilor”…Îl avem pe Eliade si era sa fie si I P Culianu…Avem uituceala bibliotecilor incendiate, biografiilor re-cosmetizate, tablorulor ciuruite. Avem dileme si dileme vechi, vatre vechi si vetre noi. M-au inclus în dictionare…În cel al Fundatiei Române, când era sef Augustin Buzura, sunt cuprins la litera E, cu primele 10 carti. Autorii marelui dictionar sunt Papahagi, Zaciu si Sasu. Pe primii doi Dzeu sa-i ierte. Ulici ma onorase altundeva, Doinas altundeva, câtiva prin alte „ istorii”. Zecile de scuristi si turnatori, în felul lor, m-au „ inclus” si ei în dosarele de urmarire informativa (DUI) – ale fostei securitati. Sunt sigur ca „ noua securitate” continua „opera” la adapostul adânc – întunericitilor „ glossatori”. No problem.

 *

E plin drumul retro al „ memoriei”, de scrisuri, necroloage, un cimitir vesel, voila! Cui anume dau seama toti acestia? Tovarasii aveau sintagma „dare de seama”, mama lui proces verbal.

 Zona zoster a memoriei (românioase?)

 Îmi ramâne sincera placere de a reciti unele jurnale ale scriitorilor. Câteva sunt geniale. Multe mincinoase, crunta e mintirea de sine a celor care „ scriu”. În „zona zoster” a chinurilor meta si antimetafizice, avem o cohorta fara capete, de falangisti, mercernari ai noii finante, unii zic massonice. Mda. Avem califili, livresti, transmodernisti, fracturisti, horror-isti, hedonisti isterici, maniacali obsesivi, „pe pamânt avem de toate”, unii si sub pamânt. Oale sparte, vase funerare, mumii dintre cele ce în disperarea englezilor bombardati de V–urile nemtesti, au servit de combustibil în Londra blocata…

 *

O- la- la ! Despre „zona zoster” rulanta si gonflabila a „înalt prea fericitilor”, sunt multe de zis, dar mai multe de tacut. Nomine odiosus, chiar daca mai toti, în-robiti în negrele robe, unii au zis „ satane în sutane”, sunt dintre cei ce si-au schimbat numele, grecindu-le, bulgarindu-le, rusificându-le. No problem.

 *

La neofascism avem si neostalinism, neobolsevism, rascoale si revolutii televizate. Avem libertatea presei si libertatea de a trage cu pusca (idem dusca), cum scria Geo Dumitrescu. Avem un imn national care suna actual, absurd de actual: „Desteapa-te române!”. Noroc ca nu mai e cântat ca pe vremuri, fix la miezul noptii, la radio. Avem cobzari si rock-eri, bla bla si inflatie porno în creuzetul antimetafizic al pausalismului… Avem geti-begeti, baieti de baieti, (s)exegeti, apologeti,ce mai ? Avem!

*

Avem cantindanti Nobel sustinuti fest: Norman Manea, evreu, nicio legatura cu …manelele!) , Mircea Ivanescu, Mircea Cartarescu, ba si o droaie de fosti UTC-isti, azi mari exegeti ai …antimemoriei bine dirijate, voila! Foaie verde … Merde!

 *

Fiecare tara îsi are hotii si criminalii pe care si-i merita”, remember!

 Iubirea ca moartea e de tare…

 Arta poetica…A fost ab initio incantatie, descântec, daine si doine, arta este esentialmente psihedelica. „ Cântarea Cântarilor” era un mic manual de initiere pentru tinerii de sex opus; e plina metafora ei de plante cum s-ar zice etno- botanice, mir, crini, tamâie, etc- si de comparatii colosale, sânii, coapsele, picioarele, buzele iubitei Sulamite, a lui Solomon, sunt asemuite cu templele, cu Ierusalimul,.cu turmele de oi, cu narcisul, vinul, marul, se vorbeste de „ vremea cautarii” (preludiu ), de iezii care pasc crinii, de turnul lui David (gâtul iubitei), jumatati de rodii (obrajii),” doi sâni, doi pui de caprioara”,” miere, „ gradina încuiata” (sexul înca virgin), „capul plin de roua” (genial, metafora semintei masculine, a slobodului), „bratele drugi de aur” (mda), „ picioarele „stâlpi de marmora”, (mda), trandafir- crini rosii- buzele. Farmaconul – de unde „farmecul”, era acelasi cu cel actual.” Frumoasa ca Ierusalimul”…”ca oastea de razboi temuta”! „ Picioare frumoase cu coapse rotunde” , ochii- iezere de Hosbon”, si ceva în fine mereu actual, genial spus: „Iubirea ca moartea e de tare”! Teologii cei vechi si apoi cei crestini, considera idea ca „nazuinta spre o dragoste dintre soti este simbolul unirii lui Isus cu biserica. Sunt patru moduri de a interpreta Biblia, cel euristic fiind cel mai …elitic. Mda.

 *

În fine, din surse si resurse resuscitate si surescitate, în zona zoster a Rosiei Montane au aparut canguri, însa nu australieni, ci marca Goldenspritz. Vom Videa? Nu vom Videa? NU ?

 Salut voios de vip rânzos !

 Gelu DELASTRESSBOURG

Gura Humorului

iulie 2011