Gheorghe Mohor : Avatar şi… avataruri în arta literară

Gheorghe Mohor

     Acceptat ca fenomen de metamorfozare, metempsihoză, reîncarnare, clonare etc. semnificaţia cuvântului avatar se aplică doar fiinţelor, nu şi materiei, exemplele regăsindu-se în mituri, legende şi basme, în romane fantastico-psihologice, ex: „Avatarii faraonului Tla”, de Mihai Eminescu, „Adam şi Eva” al scriitorului Liviu Rebreanu, „Nunta în cer”, de Mircea Eliade.  

    Avatarurile sunt transformări/metamorfozări din care iau naştere alte miraculoase forme cu totul originale şi  nu întâmplări/dificultăţi succesive într-un proces de creaţie. Prin harul său, într-una din expoziţii, artistul metaloplastician Constantin Samoilă, aureolând elemente de inspiraţie etnografică, istorică şi religioasă, dar şi simple ramuri, frunze, flori etc. a încântat ochiul vizitatorului la vernisajul uneia dintre numeroasele expoziţii de metaloplastie intitulat „Fărâme de iubire”. De asemenea, în imaginarul literar românesc, reprezentativă este poezia „Testament”, cu care Tudor Arghezi deschidea volumul „Cuvinte potrivite”, în anul 1927. Aproape fiecare vers se află sub semnul transformărilor, mai mult, cuvintele cu sonorităţi vulgare dobândesc rang artistic, ceea ce ne aminteşte de aşa numita „estetică a urâtului”. Reproducem câteva versuri, poezia fiind cunoscută de către iubitorii operei argheziene:

Ca să schimbăm, acum, întâia oară / Sapa-n condei şi brazda-n calimară / Bătrânii au adunat, printre plăvani, / Sudoarea muncii sutelor de ani. / Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite / Eu am ivit cuvinte potrivite / Şi leagăne urmaşilor stăpâni. / Şi, frământate mii de săptămâni / Le-am prefăcut în versuri şi-n icoane, / Făcui din zdrenţe muguri şi coroane. / Veninul strâns l-am preschimbat în miere, / Lăsând întreagă dulcea lui putere. //

   Pe aceeaşi linie se înscriu romanele psihologice „Insularii” şi „Akassia” de Catinca Agache, precum şi volumul de versuri „Ritmuri solare” al Mariei Monica Stoica, din care reproducem poemul „PANTHEISM”:

Un templu e pădurea toată / Ce înconjoară satul, ca un cerc vrăjit, / În care tainice divinităţi sălăşluiau odată, / Altare înălţând din loc în loc. Un mit… / Naiade ce ieşeau la răsăritul lunii / Şi îşi scăldau în raze trupul lor curat, / Driadele ce-şi însemnau alunii / Unde aflai nuiaua, cu vârful fermecat. / Iar zeul Pan cânta pe-nalte dealuri / Schimbând-şi fluierele, ceas de ceas. / Cu sunet lin, ivit la intervaluri, / Un melos blând închipuia al fluierelor glas. / Focuri înalte se-aprindeau, peste ponoare… / Strămoşii mei, din veacuri de demult, / Ofrandă aduceau zeului Soare / Lumina o cinsteau în timpul de-nceput. / Avându-l pe Zamolxis zeu suprem, odinioară, / Pe Bendis-Artemis şi Selena, ori alte zeităţi,  / Sărbătoreau solstiţiile, în iarnă şi în vară. / Trăiau, cu toată natura-n armonie, şi om, şi vietăţi. / Se închinau străbunii mei la piatră, la copac sau munte, / Văzând un tainic axis mundi către cer. / Îşi făceau semn, cu degete-ntreite, pe pieptul lor şi-n frunte: / Pecetluiau cu Dumnezeu o legătură strânsă… Un mister!

      Critica literară este, de asemenea, rezultatul transformării  operei analizate într-o altă o p e r ă, oferind cititorului un nou liman de lumină, cunoaştere şi satisfacţie sufletească. Recentul volum  „Paradigme literare” (Ed. LIMES –2021), al scriitoarei Maria Monica Stoica – o alcătuire de studii critice,   aprecieri şi interpretări despre cărţile unor scriitori contemporani  ardeleni, cât şi despre corifeii criticii şi artei literare din planul culturii naţionale: Titu Maiorescu, Eugen Lovinescu, Ion Petrovici, Simion Mehedinţi, Romulus Cioflec, confirmă adevărul.  Adăugându-i-se precedentele cărţi de critică literară (Cronici în vitralii, Aetas aure-feţele unui veac, Carmina Latina, etc), precum şi articolele şi eseurile din diverse alte publicaţii de cultură, putem conchide că autoarea, profesoară de limba română şi latină a multor promoţii de elevi ai Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” din oraşul Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna, a devenit creatoarea unei Opere critice inedite. Conformându-mă voroavei cronicăreşti  potrivit căreia „nu-i alta mai plăcută şi mai de folos zăbavă decât cetitul cărţilor”, am „zăbovit”  asupra altor volume ale domniei sale: „ Lumina adâncurilor” (Ed. NICO- 2014), ”Theatrum in fabula”(Ed. Eurocarpatica-2016), „Ritmuri solare”, poezii (Ed. Eurocarpatica-2016).      

   În consistenta şi pe drept cuvânt elogioasa „Prefaţă” la volumul „Paradigme literare” ,  prof. univ. dr. Catinca Agache întregeşte portretul literar al autoarei:

   „Maria Monica Stoica este autoare a trei volume de critică literară şi eseistică, şase volume de beletristică, memorialistică, apărute în edituri din Bucureşti, Tg. Mureş, Braşov, Târgovişte, Sf. Gheorghe. Este, în acelaşi timp, traducătoare din literatura latină, editoare a patru volume, antologii de poezie, şi texte literare, prefaţatoare a altor şase volume aparţinând unor autori ardeleni (…) Rafinamentul  şi eleganţa discursului literar, observaţiile critice pertinente, de mare sensibilitate şi profunzime, portretele lirice realizate unor scriitori din zonă (zona transilvană n.n) în plan naţional şi universal (Ioan Suciu, Ionel Simota, Ioan Ciurea, Mihaela Aionesei, Anthonia Amatti ş.a.), arta de a surprinde esenţele tari ale textelor analizate, nuanţele limbajului poetic, mesajul acestora, grija şi respectul pentru arta cuvântului, erudiţia, trimiterile spre marea literatură română şi universală, sunt doar câteva dintre carcateristicile stilului de mare pregnanţă al autoarei transilvănene. Volumul de critică şi istorie literară „Paradigme literare” fixează calităţile scriitoriceşti ale autoarei, în demersul său critic şi analitic…”

   Apariţia acestei construcţii de spirit intelectual justifică prestigiul editurii LIMES şi al directorului  Mircea Petean. coperta fiind realizată de doamna Cristina Miliare, tehnoredactarea semnată Erich Mihail Broanăr, lector Luminiţa Cornea, coordonator Ştefan Berbely).  

   Aşadar, prof. Maria Monica Stoica  se circumscrie valorilor autentice ale literaturii române prin vocea pertinentă şi originală a opiniilor sale critice. 

Gheorghe Mohor 

___________________________

https://ligascriitorilordinarges.wordpress.com/2017/06/24/

https://ligascriitorilordinarges.wordpress.com/

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.