DOMNIA LEBEDEI – poezii, poeme și prozopoeme

(PARTEA A III-A)

 

CE VA URMA

 

NEDREPTĂȚI și NEDREPTARI ne risipesc Aureola

dar noi  –  de Pururi – am ajuns să ținem –  Sus –  CUPOLA !

de  nu vor Oameni să ne vadă – ne vede BUNUL DUMNEZEU :

vom scrie – -n Ceruri – Vechi Istorii – prin care-un OM – devine  ZEU !

*

LUMINA VEȘNICĂ-a rămâne – oricât se-ntind – spre Ea – DULĂII :

DOMNIA LEBEDEI STRĂPUNSE : e CRIST – STĂPÂN ASUPRA VĂII !

iar Struna de TRUVER nu minte – ci ne gătește ARMONIA

ce nu s-a stinge NICIODATĂ : în COSM începe SIMFONIA !

***

 

SMULG LĂUTELE DIN RANE

 

dintr-un Chin – în alt’ Durere – urc spre Cerul Luminării

mă privesc – cu-exasperare – dinspre Hăuri – Monștrii Mării :

m-au pierdut – din Căngi de Rele – Torționarii Umilirii…

…smulg Lăutele din Rane – cânt Urcuș în Bolta Firii…

 

Sângele întins pe Strune – e o Nouă Răstignire

căci sunt Frate – cu Flori – Păsări – cu Coloana Mântuirii !

pe Călăii Omenirii i-am tras din Fântâna-Ochi

și i-am pus să se usuce – în Amurg – pe Vârf de Plopi…

 

…Liniști și Averi de Stele – Îngeri și Serafi – în Frunte

îi călăuzesc – prin Cântec – la Crist – Orbitorul Munte…

…am trecut – deja – de Seară – m-am îmbogățit cu-o Noapte…

 

Veghetoarea dintre Păsări – îmi jertfește Minuni Coapte…

…cum urcai spre Nemurire – Cristului i-am depănat :

Sângele țesut în Strune mi-este Martor Luminat !

***

 

PASĂRE DE PROMOROACĂ

 

PASĂRE DE PROMOROACĂ – vin’ cu noi : Cerească JOACĂ :

să urnim Cerul – Pământul   – Dezumflat să fie Vântul !

…PASĂRE DE PROMOROACĂ – îți simt Gâtul Cel Străpuns

de Săgeata Stacojie : Lui Hristos – CALVAR DE-AJUNS !

 

JOCUL nostru mișcă Lumea – pe un CRUG NECUNOSCUT

precum noi uităm de Rele – tot așa – CRIST s-a născut

nu în IESLE – ci în DUHURI – și ne ia – cu El – în CÂNTEC :

PĂSĂRII DE PROMOROACĂ  – fimu-i : PAJI-DE-JAR și PAJI-DE-SPINTEC !

 

spintecăm  Tainele Lumii – și dăm – iar – în Altă Lume

Altă Lume – Alte Lumi : făr’ de Capăt – dar cu Strune

îmbiind la Mânăstire – Toate-Urgiile de MUME !

 

…Pasăre de Promoroacă – LEBĂDĂ – îți zic – în Joacă

Ultim Glas al Mântuirii – pus pe Cântec de Mijoarcă

Ultim Glas : din Teci de Lut – scoate Duhuri : Vii sunt…parcă…

***

 

FURIA STĂPÂNULUI DE CORĂBII

 

mergând pe Ape – -n Sus – am auzit un Cântec

și mă-ntrebam : ”cine îngăduie ? – că-l Spintec !”

…și Păsări – Mii ! – pluteau – pe Undele de Strună…

…iar eu – Stăpânul de Corăbii – n-aveam Partea mai Bună !

 

…și Florile-nfloreau – pe Maluri – Corole Înfocate

Ape – sub mine – Forfoteau – …Râdeau  pe înfundate !

”de mine Râdeți ?” – le-ntrebai – ”O – nu – deloc – Stăpâne !

…dar  ce  Frumos se-ngân’ cu noi    –  acele Sfinte Strune !”

 

…ah ! – cât de Furios eram ! – și-ar da seama – oricine !

dar ce puteam să fac eu ? – spune ! – când Apa de sub mine

mă Minte-Obraznic  –  și-ngân’ Cântec – Râzând fără Rușine !

 

…deodată – un Fior trecu – prin Pânze de Corăbii :

va trebui să merg cu ei – și să mă bat în Săbii ?

sau…Inima mi s-a muiat… – …și cântă după…Vrăbii ?

***

 

DIN DATINI VECHI

 

…din Datini Vechi – vin Povești Vechi – care încurcă Semeni…

…a spune – zăbovesc – ce mi-au șoptit – Ieri – Sorii Gemeni…

 

…se zice că – un Rege Rău – ura s-audă  Strune

și-a Poruncit – Imperios – Truverii să se-adune

în Piața Miezului Cetății  :  gândea – Neisprăvitul

de Vii să-i ardă – ca pe-Eretici…:  …”Prostimea” – cu Privitul !

 

…o – câți Truveri scăpară – -atunci – cu Sufletul în Oase ?

doar Unul se piti prin Pivniți (…credea-n Vin… – …Vremi Frumoase…)…

…dar  Rege Rău se-mbolnăvi – nici Leac n-avea la Boală…

un Înțelept a fost venit – zicând : ”Regele nu se scoală

 

decât când Cântece-Armonii – pătrunde-or – Raze Sfinte

și-or Trezi Inima-i din Somn…în Sunet se-nveșmânte !”

…de un’ să ia – Rege Turbat – TRUVER ? – …când toți erau cenușă…!

 

Moartea-l pândea – Hulpavă  – da-n Dreptate! – după Ușă…

…când – iacă ! pe sub Geamuri – o STRUNĂ SFÂNTĂ ARSE !

…trezi Inima-n RIGĂ :  GEMU – DAR NU SE SPARSE !

***

 

NU ÎNTREBAȚI

 

de unde vin Aceste Armonii – pe care Noi – TRUVERII

vi le cântăm – ca BUCURII  – Iarna  –  ca-n Miezul Verii ?

…CETĂȚI-VĂZDUHURI  – avem TAINE : legați – Toți – prin BLESTEMURI

căci TAINA SFÂNTĂ nu-i a noastră : -i din Multe – Străvechi Stemuri !

 

doar STRUNEI – Glas dăm ! –  …vindecăm de BOLI și de PICTÌSURI

și vă stârnim – în Inimi Treze – Sodom : RAZE ȘI VISURI !

…de n-ar fi ARMONII – LĂUTE – și CÂTECELE STRÀNII

ați fi plecați – de mult – cu Toții – spre BEZNE și JELANII…

 

…nu ne-ntrebați nimic de Taine : priviți – TOȚI ! – spre Văzduhuri :

se ”rotesc” Aștrii ? – nu :  HORESC – Nebuni ! –  slăvind MĂREȚE DUHURI !

trezim și Inimi – cumpănim – cu Crist – VIITORIMI – și LUMILE MAI VASTE

 

în care să-ncăpeți cu toții  :  nu-uitați LIRELE noastre !

…”Muzici de Sfere”… –  …nu-i POVESTE : Strat peste Strat – CELESTE VOCATIVE

în Nopți Senine – când privești – Cruce îți faci : sunt – TOATE… – …PORTATIVE !

*

…cântam din STRUNE – SINGUR CUC – Apelor Volburate

dar Apele-mi furară LIRA – și STRUNE…Doamne !  – …TOATE !

…când mă uitai – după o Vreme – văzui că – la Picioare

stă  – azvârlită – LIRA mea  (…ODOR ÎNTRE ODOARE !)…

…din Fund de Ape auzii un Glas..  –  …mă luă Răcoare :

”-TRUVER ești tu ? – de nu-ți păzești LIRA-DE- CONSTELAȚII ?!

Rușine – LĂUTAR PRIBEAG !  –   …Creier cu TREPANAȚII !

…cât vei trăi  –  ții minte UNA  :  să faci Apei  –  LIBAȚII !”

***

 

A FI ARTIST

 

ai îmbătrânit – Mârțoagă– nu ți-a mai rămas vreo Doagă !

ciupiși Struna ? – dai Foc Lunii ? – nu știu unde-ți sunt Fârtații

să te vadă cum paști Cerul – și le rumegi Dumicații !

…Truver – trecut prin Foc – în Mii de Bătălii

 

cu Sunetul – cu Pajura – cu Sfere Străvezii…!

încurci – Acum – ca Ultimul Nătâng – Stânga cu Dreapta Struna-ți rămâne HERBUL SFÂNT – dar nu-ți mai este TREAPTA…

…Zborul să-și ia – din Duhul tău – tot ce-ai Vrăjit ca Faptă !

 

lasă Cântările să plece-n Nou Tărâm – uite-ți – și tu – Numele Mistic 

fii Generos – și scaldă-te-n Iubire – Truver Bătrân și Cristic :

să fie Cântece fără de Cântăreț : POVESTEA

 

va fi mult mai cu Tâlc – decât e VESTEA...

…acum – Proroc Arzând – când stai cu Crist –– la Cina de-Ametist :

pricepi de ce te-am alungat din Om : DOAR AȘA EȘTI ARTIST !

***

 

NU-L CUNOSC PE OM

 

Omule – iartă-mă – nu te cunosc : eu sunt din RASA ATLANTIDEI

tu ești Înveninatul – Clocit Strâmb – din RASA AGURIDEI…

tu nu ești  – cu Făptură și Duh – de sub SFÂNTĂ  – DOMNIA LEBEDEI :

te-au iscat – mai curând – MLAȘTINILE HYDREI-SERBEDEI…

 

tu – Omule – nu stai sub AURORA-BINECUVÂNTARE :

plodit de CĂȚELUL PĂMÂNTULUI – ești dedesubt de-Orice Zare !

eu m-am născut în Inima Lui CRIST – și-a SURORII LUI  GEMENE  :  LUNĂ 

de n-am voie să-mpart CENUȘĂ și SCRUM – nici măcar unde VOIA nu-i BUNĂ !

 

să ne despărțim – cât mai degrabă – precum  CÂNTUL LUMINII – de BEZNE

să ne smulgem CĂTUȘA DE CARNE  (ce silnic ne leagă !) – din GLEZNE !

eu o iau spre GLORIA–RĂSĂRIT și SFÂNT-MIAZĂNOAPTE

 

tu pribegește – BIET VIERME – prin Mlaștini – până s-or auzi ALTE ȘOAPTE…

…așa i-am fost spus – DEMULT – MONSTRULUI ÎNSÂNGERAT :

de pe jos – MUT – el și-a strâns SCÂNCIRILE – și-a plecat…

***

 

RUGĂCIUNE CĂTRE LEBĂDĂ

 

Amurg : Lebăda Inimii descântă

nu se grăbește – tace – nu se-avântă…

îi va veni – curând – Vremea să Cânte :

urca-va – cu o Rază – spre Lumi Sfinte…

 

Aici – a frânt oricare Zbor-de-Lanțuri

e Liberă – Acum – Zănă-de-Danțuri :

cu Grație – leapădă-n Poala de Hristos

RUBINUL – Sângele Tărâmului de Jos…

 

…Zână din Ceruri – Lebădă-a Iubirii

nu ne uita : noi suntem TRANDAFIRII

care – -n Miresme – -n Sunete Arzânde

 

ți-am sprijinit Arìpa – spre Paradisuri Blânde…

…roagă-te – pentru noi – Hristosului-de-Pară :

ne cheme – când va vrea – ca Zei-de-Seară !

***

 

NU-MI ARĂTA PĂMÂNT ȘI OAMENI : NU-I MAI VREAU

 

nu-mi arăta Pământ și Oameni : nu-i mai vreau

DOMNIA LEBEDEI aștept : doar ei mă dau !

…e-atâta Frumusețe – Măreție –  Munte Sfânt ! 

…iar Oamenii nu poartă decât Bezne-n Gând !

 

DOMNIA LEBEDEI – când se hotărnicește

Tot ce-i Hidos în Lume – nimicește :

Stăpâni Văzduhului fi-voi ZEFIRII

Stăpânii Lutului – ei – TRANDAFIRII !

 

când Clocotirea de Nouă Rânduială

se va porni – din Munte către Poală

Atunci – abia – vedea-vei Voievozii

 

de  Înalt Sunet – Călăuzi – MATROZII :

ei – Voievozi-Truverii-Mpărăției

ei – Marii Domnitori ai ARMONIEI !

***

 

ÎNTRE DOUĂ LUMI

 

un Animal Nătâng – fără Privire

se cheamă – Astăzi – OM – dar nu-i nici Amintire…

la ce să Cânt – Aici ? – e-o Baltă Smârcâită

îmi ricoșează Sunet : Oglinda-i Împuțită !

 

eu sunt Truver de Ceruri – iar nu de Dobitoace

mai cânt pe câte-un Munte – așa – pe la Soroace :

nu pot să-L Las pe Crist – călare pe un Lemn :

avem – TUSDOI ! – a face – din Drăcărie – GHEM !

 

…de Voalul Sorții-Zână se prind LUMINI-MINUNE

eu Cânt – și Cristul Cântă : ÎMPĂRĂȚII DE STRUNE !

Avântul Cel din STELE – și Dansul SOREI LUNĂ

 

așază Mușchi de Stâncă – pe Fruntea în Cunună…

…Truver – Truver – Sărace – nu mai simți – vibrând – Inima Cloacei !

Acolo – Jos – sunt doar Mătasea Broaștei și – Bălegarea Hoaștei !

***

 

AMENINȚARE

 

de abia că mă mai scol – într-un Martie-n Răscol :

ninge – plouă – plouă – ninge : mai rămâne Dracul Gol !

cine s-o fi supărat – pe Averea de Lumină

și – sub Lacăte O Mie – s-a pus – Taică – să o țină ?

 

…îmbălsămat și îngropat – tot aș suna eu din Trompetă

să se dea jos – de prin Copaci – Mugurii fără Trotinetă !

un Început e la Orice – cum și Sfârșit – la Fiecare :

Duhuri de Gheață – e Sorocul : porniți-o – iute – pe Cărare

 

că – de mă scol eu din Mormânt – vă fac – la hurtă – de Ocară 

și-aduc în Lume – Judecată : o-Aduc pe Zâna-Primăvară !

 

să vină Armăsarii Vieții – să se-mblânzească Orice Fiară…

…voi – Păgubași cu Lenea-n Frunte – Foc dați la Soamne-Așezăminte

căci vine Crist – și vă găsește cum sforăiți voi de cuminte !

***

 

BLAJINII

 

e o Iederă pe Zid – care-ntunecă Vestirea :

căci – Dincolo – fac joc Silfii : s-au trezit – Văzduh și Firea !

nu mai rumegați Lumina – ca nutreț de Cârtițoi :

a venit Sarele-n Lume : El e Mirele de Soi !

 

am săpat – pe sub Pământ – să caut LUNA – SORA-CRIST

și-am răzbit în Noua Lume : Mugurii i-au răsărit !

dincolo de Lut-Pământul – e Veghere de Lumină

da-i Ascunsă și Secretă : Oceanul fără Vină !

 

priveghează – Jos – BLAJINII – să nu depășim Ceasornic

să fim ARȘI – când vine Cristul – și să facem BINE – SPORNIC !

Zeii Mistici ne-ocrotiră – ne-nvățară Cine-i BRADUL !

 

…ne vor ocroti și-aicea – când se va deschide VADUL !

…nu va fi o Judecată – s-or desface-n Părți de Lume

PULBERILE și MINUNEA : singuri – Oamenii-și ASUME !

***

 

TRUVERII DESFIINȚEAZĂ ÎNCHISOAREA

 

e Închisoare ? – doar de vrei ! – noi suntem Îngerii-Truveri

care Acasă am sosit – dincol’ de Lut – dincol’ de Veri ! 

Lanțuri – Cătușe – Uși de Fier – noi le-am topit în Serenadă

căci Noi – Truverii Mistici – AZI – facem Lumina să se vadă !

 

…nu-ntârziem într-o Cetate – mai mult decât ai arde-un Foc :

Noi – zămisliți de-Eternitate : RÂNDUITORI DE TIMP ȘI LOC !

la nimeni – de-Astăzi – nu robiți : sunteți ca Vântul Rândunicii

și voi veți ”ÎNGERÌ” la Poartă – veți pune Botniță și Fricii !

 

…e Seară în Domnii de Lebezi : în Ochi veți îngropa – voi – Luna

care – de Mâine – vă va fi : Zeița-Iubirii și Străbuna !

nu vă mai temeți : căci Dincolo de Poarta Lumii

 

tot Noi vă-ntâmpinăm cu Raza : NOI – PRINȚII SOARELUI ȘI-AI STRUNII !

…câtă Istorie-nghițit-am – să-nvingem HOARDELE GENUNII :

Acum e CÂNTEC și IUBIRE : dar stați – MEREU ! – ÎN DREPTUL LUNII :

BUNII !

***

 

DESPRE JUDECATĂ

 

JUDEȚ – Acolo – nu va fi – cu Scaune și Magistrați :

Tot ce-a avut Hristos să-ntrebe – am fost Aicea întrebați…

Unii-auziră – Alții – Surzi – trecură pângărind Grădina :

Floare cu Floare s-au tot plâns – și s-a tot strâns – juru-ne – Vina…

 

…vor fi și Condamnări la Moarte : Batjocorirea de Lumină 

se Pedepsește cu Neantul  (…care nu Plânge – nu Suspină…) !

dar Condamnarea-i din Născare – căci Crist văzu – din Zori – Vermină !

iar Duhul nostru-a fi o Ceață – pe care-om duce-o-n Altă Lume

și-n Alte Lumi… – …pân’ ce Viața se va răsti – la noi – cu NUME…

 

...Sărman și Păcătos TRUVER – în ARMONII îți speli Ființa :

ai ridicat Grădini – în Soare ! – ai smuls – din Lună – Nepriința !

iubit-ai Crinul – Mătrăguna – cu Orice Faptă de pe Strune !

 

ai slăvit Păsările – Munții – ca Dumnezeu Adevărat !

și-n ÎNTOCMIREA CEA DIN URMĂ – Crist le găsește – toate – BUNE !

…dar – oare – Crist te recunoaște – sau ești FÂNTÂNĂ DE-ADĂPAT ?

***

 

CAVALCADA TRUVERILOR

 

arde Pământul – pe unde-au trecut Caii mei

cutremur’ Pământul – Copitele-Arabilor-Zmei !

nu POEZIE – ci FOC și PUCIOASĂ-am adus !

înc-o Invazie : NIMIC NU MAI FI-VA DE SPUS !

 

PÂRJOL-POEZIE : în loc de Penibile Plânsuri :

Cutremur-Silabe – de Frică să-nvețe Popoarele-Strânsuri !

…Când vin’ POEZIA – RUGĂCIUNEA să-și facă – tremurând – toți – de Vină :

SABIA SLOVEI DESPICĂ – SĂLBATIC – INIMI-JIVINĂ !

 

Cuvintele mele Zguduie – din Vechi Temelii :

tot ce A Fost și Rostit : e un Joc de Copii !

ce vine de-Acum – e-Nceputul de LUME-TARASCĂ :

ce Ziduri se-nalță : sunt CARTEA CU FILE DE IASCĂ !

 

…Trândavi se-ascund – să n-audă-EVANGHELII

dar Șuvoiul de FOC  ‘i-afla-va și-n GĂURI-AFELII  !

cine n-aude ZVONIREA DE CRINI-TRANDAFIRI

să-l spulbere-n VIS-LABIRINTURI chiar BUNII ZEFIRI !

 

da – aducând Poezia – adus-am un Capăt de Lume !

DA – ÎNAINT’ DE-ARMONIE : RĂFUIALA CU SPUME !

…TRUVERII-s RĂZBOINICI LUI CRIST – VESTITORII

 

de Noi Constelații-Pârjoluri – iar Zorii

scăpați-prăvăliți de sub Aripi de PAJURI

SĂ-NVEȚE : ÎN LUMEA CEA NOUĂ – NU-S NAZURI !

***

 

BALADA VREMILOR

 

și : JOS ANARHIA ! – și : JOS PANDEMIA ! –COMPLOTUL CĂȚELELOR NEGRE !

cu Sabia-n Mână – Mânia în Suflet – CAVALERII LĂUTEI INTEGRE

Noi suntem Călare – -Armonii Siderale ne duc către Duhul de Humă

vom trece prin Ziduri – vom trece prin Riduri : Eroii-Orice Lume-și asumă !

 

…va fi Zi după Noapte – Cumplitele Șoapte topite-s în Nori de Lumină

Hristos ocrotește : pieriți între Creste – Noi iar Învia-vom – din Tină !

Smolitele Duhuri – Urlând și în Zbateri – se pleacă sub Sabia Noastră !

Noi smulgem Hidoasa – făr’ Chip și Leproasa : plantăm – iar – Grădina-n Fereastră !

 

…Truver-Cavalerul – ieșit din Cetate – Viața și-o dă pentru Toate

că-i Binele Mării – și-i Binele Țării : Tărâmul – spre Soare îl scoate !

…DOMNIA LEBEDEI așa-ntemeiarăm – în Tot ce Lumina Umbrește : 

 

cu Nunți între Astre – cu-Oceanele Vaste : Hristosul la CINĂ poftește !

…și zis-a Hristosul – ca ”TEAMA SĂ PIARĂ !”  : Noi râdem – primind Ascuțișul !

o – Trudă-a Curatului – și-a Luminatului : îmblânziți către Cer – ‘COPERIȘUL !

***

 

EVADAȚI DIN NĂSCARE

 

da  – vom învinge – Șobolani Ratați !

va fi Lumină – iar noi – iarăși : FRAȚI !

puteți să credeți voi că ne purtați în Zgardă

prin Labirintul Groazei : Cap sub Bardă !

 

noi suntem Altceva – Altcum – Altundeva

decât voi credeți : ARMONIA-STEA

ne-a smuls dintre Zăbrele – Lacăte-a spart și Uși :

ne-am furișat – cu Dumnezeu – FRAȚII CEI DUȘI !

 

…stăm pe un Mal de Lac – cu CRINI și TRANDAFIRI :

Domnia Lebedei începe cu PRIVIRI 

și cu FĂCLII CEREȘTI : LIBERI  – VEDEM !

 

în PATRIA CEA BUNĂ – -a TRUVERILOR – mergèm !

….voi – Cârtițe – voi – Șobolani Puțind

aruncați BOMBELE – ÎN PROPRIUL VOSTRU GÂND !

***

 

 CRIMA MISTICĂ A TRUVERULUI

 

”MUZICA SFERELOR” – Strania Muzică-Astrală

pe Muchia dintre-EMPIREU – și RANA MORTALĂ !

TRUVERII să-nvețe să Moară – TRUVERII să-nvie :

Locțiitori Cristului-Lebădă – și-un Pitic-cu-Tichie !

 

…am bătut Drumuri Lungi – pân’ la LIRA SUBLIMĂ :

n-am furat-o : am comis doar o CRIMĂ :

am lăsat COPACUL – VRĂJIT ȘI CU-AGĂȚ

fără de Sufletu-i : Uscat ca un Băț….

 

plăti-voi Crima – -n Alba Veșnicie

durând Palate-n Cer – din ARMONIE :

Truver Sărac – o Umbră de Paiață

 

refuz RĂGAZ – și ARĂTĂRI – și FAȚĂ :

sunt doar BIET SOARE – MAZILIT AMURG

din care SUNET – SÂNGE – -ntr-una CURG !

***

 

ANDROGINUL-LEBĂDĂ

 

Androginul  – Androginul – de Zăpadă și din Marmori

Cântecul Cel Veșnic cântă – printre Aștri – Ape – Arbori…

NUME MISTIC : ”CÂNT DE LEBEZI” – …și Șuvoaiele pornesc

Luminarea Dumnezee –  să o ducă-n Lumi – grăbesc !

 

”Androginul –Androginul – Cale e spre MÂNTUIRE !”

Asta cântă – nepopasnic – Truveru – -n a sa CITIRE !

…Crist – ieșit în Bătătură – cu PRIVIREA mângâi’ Raiul

ca RUBINE și-AMETISTE – RANE-SÂNGE îi sunt STRAIUL…

 

spre OBÂRȘII – MISTIC – CALEA și-a aflat-o – Androginul :

e Acas’ !  – Crist – fără Rane : ci doar vălurește PLINUL !

iar Slăvirile de Păsări au umplut GRĂDINA SFÂNTĂ

 

nici cu VÂNT – și nici cu GÂNDUL – FRUMUSEȚEA se frământă…

…ANDROGINUL-MÂNTUIRE adus-a-n Rai ARMONIA

nu e Lume – nici Plictisul : doar EXTAZ – BUNĂ-NVOIRE !

***

 

CONCURSURI

 

….Într-o Gară Mare, chiar lângă Casa de Bilete, mi-a răpit privirile un Afiș Uriaș, scris cu Litere Roșii, pe un fond Alb (…parc-ar fi fost Coperta unui Film Polițist Prost…!) :

 

”În acest an, Firma noastră Celebră, <<Pipa și Elicopterul>>, organizează o serie fascinantă de Concursuri ! Participă ABSOLUT ORICINE VREA ȘI SE ÎNSCRIE ! Iată titlul câtorva dintre ele, spre a începe, déjà, să meditați, cu seriozitate și Abnegație, la care dintre ele să vă înscrieți :

-Cel mai bun Politician (al Săptămânii Viitoare);

-Cel mai bun  (și Autentic !) Golan ;

-Cel mai bun Optician ;

-Cel mai bun Electrician ;

-Cel mai bun Ostaș ;

-Cel mai bun Poștaș ;

-Cel mai bun (și Consecvent !) Ocnaș ;

-Cel mai bun Vânzător ;

-Cel mai bun (și Îndelung Credibil !) Uriaș ;

-Cel mai bun Chiriaș ;

-Cel mai bun Ascultător ;

-Cel mai bun (și Obstinat !) Neascultător ;

-Cel mai bun Clopotar ;

-Cel mai bun (și intens Olfactiv!) Closetar ;

-Cel mai bun (și Neînfricat !) Contrabandist (cu IEȘIREA prin Secția 3, de Poliție) ;

-Cel mai bun (și Sângeros !) Manichiurist ;

-Cel mai bun Parașutist (aferent, cu Parașuta Anului, în Carlingă !) ;

-Cel mai bun Vecin ;

-Cel mai Mare Cretin ;

-Cel mai bun Regizor ;

-Cel mai bun (Vechi și Constant !) Turnător ;

-Cel mai bun Liftier ;

-Cel mai bun (și Usturoiat !) Piftier ;

-Cel mai bun Responsabil (de orice : de la Organizarea Chibritelor, în Cutie – și până la Organizarea Spargerilor și Crimelor Multiple !) ;

-Cel mai Mizerabil (întru TOATE !) ;

–Cel mai bun Aviator (care să suporte, în Carlingă, atât Parașutistul, cât și Parașuta Anului, aferentă !) ;

-Cel mai bun Regizor (de Evadări, cu Avionul !) ;

-Cel mai bun Congelator(ist) – bun și rapid Criogenist (pentru Cadavrele-Stivă, rezultate din sus-numita Evadare !) ;

-Cel mai bun Orator (dacă se poate, cu Diplomă de Avocat, pentru a pleda, în Procesul Evadaților…!) ;

-Cel mai bun Rasolitor ;

-Cel mai bun Tractorist-fără-Tractor – deci, și

-Cel mai bun Masturbator !

 

…Așteptăm, cât mai curând, înscrierile ! Probele pentru Înscriere se vor face în fața unui Mare Juriu, format EXCLUSIV DIN FEMEI – DE FAMILIE, DAR ȘI DE STRADĂ !”

 

…Am citit, m-am crucit, și…m-am dus, urmând o Săgeată Stacojie, desenată pe perete –  spre Comisia de Înscriere.

…În definitiv, cui îi strică niște Cunoștințe Feminine, în plus ?

Mie, unul – NU !

…Sărmanul ADAM : el avea ”Comisie” (?!…formată dintr-o Singură Persoană… –  și aia, ”Singura”, fiind taman Nevastă-sa !), dar nu avea Satisfacția CONCURENȚEI ! Doar dacă, în Concurs (care o fi fost ăla…?!) s-ar fi înscris (și ar fi și intrat, la modul ”fair-play”!) și Bunul Dumnezeu ATOATECREATORUL – deci, și al CONCURSURILOR TOATE !  Mă refer, aici, firește, la ”DEMIURGUL LUI MICHELANGELO”…de pe Tavanul Capelei Sixtine…

Destul de puțin probabilă, însă, această înscriere (și participare !), dacă ne gândim la câtumai Cearșaful Papal, care acoperă Partea…”CONCURENTĂ”, a ”ANTERIORULUI DIVINITĂȚII”, acolo, la Capela Sixtină… ; ”acoperire” operată, foarte chibzuit (zic eu…), cu gândul de a evita un veritabil…”Diluviu Spermatic”, firește !

***

 

LEBĂDA ȘI BUFNIȚA

 

-Nu ți-e milă de lăbuțele tale, Roșii ca Focul, și pe care le tot ții în Apă, mereu ?…Tai Apa când încolo, când încoace… – …în toate direcțiile, fără de astâmpăr și țanțoșă : nu te temi, oare, de Reumatismele pe care le vei prinde, tot sondând și scotocind, până și cu Capul tău Grațios – APA ? – o întrebă, uimitor de politicos, pentru renumele ei întunecat, de ”hărțăgoasa Lumii” – Bufnița, pe Lebădă.

–Numai Oglindindu-mă, numai folosind Apa ca Sora Văzduhului – îmi voi Afla, Vedea și Îndrăgi Chipul din Oglindă… – răspunse, cu calmul ei suveran, Lebăda. 

-Eh…de parcă n-ai putea sta pe Mal, să te-Oglindești… – 

se cam burzului Bufnița.

–Nu, trebuie să Cauți tu, să scormonești TU – Apele, până la Oglindirea cea mai Pură,TU și numai TU…altfel, nu ești decât un Narcis Buimac…

-Cine o mai fi și ăla…? – …în fine – ..bodogăni Bufnița.

-Dar tu de ce tot Întrebi Lumile, în Huhuielile tale…de-a început Lumea să se teamă de tine…să te ocolească și socotească ”piază-rea” ?

–E-hei, Frumoaso ! – numai Întrebând, fără de Istov – AFLI !

-Deci – concluzionă Lebăda, cu, mereu, același Calm Împăciuitor… – …nu suntem DELOC diferite : amândouă căutăm, cu orice Risc, să AFLĂM…

-Mda…da… – se cam fâstâci Bufnița.

…Pentru că e greu să compari LEBĂDA, să compari Grația ei Tragică, de ANDROMACĂ A APELOR, de CRIST PRIBEAG – cu SINISTRA ÎNTREBARE, MEREU ȘI NUMAI DESPRE MORMINTELE LUMII – a Bufniței. 

LEBĂDA moare CÂNTÂND UNIVERSULUI ÎNTREG, la modul Poetico-Romantic (deci, cu Candoare, Oferindu-se pe sine, Auto-Sacrificându-se,  cu Bucurie Secretă…! – …ȘI CĂPĂTÂND, ASTFEL, ÎN MOD SENIN – SINEA COSMICĂ,  TOVĂRĂȘIE LA DEMIURGIE !) – pe când BUFNIȚA CEA EGOISTĂ trăiește ”RAȚIONAL” (cu un Guler, HILAR DE  GROS, la Gât !), FORȚÂND, cu o Insistență Tembelă și Obraznic-Arogantă,  un Răspuns de NEDAT…

…Dar… mulți o preferă pe ATHENA-RAȚIUNEA – neconștientizând că, implicit, o pierd pe AFRODITA ȘI TOT ALAIUL EI DE CERURI ALE SFINȚENIEI ȘI DE FLORI ALE FRUMUSEȚII ÎNSÂNGERATE… – …de ACTEON, care se vrea, fără Rost, dar SINCER ! – Iubitul Mândrei LEBEDE-ARTEMIS  – Soră Bună AFRODITEI !

Nu poți fi și ”SAVANT” (CINIC ȘI SCEPTIC !) – și ”ARTIST-CRIST”…!

…Sau, cum Înțelept grăiește HRISTOSUL AUTO-SACRIFICIULUI PERPETUU : ”Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni: căci, ori îl va urî pe unul şi-l va iubi pe celălalt, ori îi va fi devotat unuia şi-l va dispreţui pe celălalt. Nu puteţi sluji şi lui Dumnezeu, şi lui Mamona” (Matei, 6/24).

***

 

VENI-VA LEGE-ADEVĂRATĂ

 

în Cocoșata noastră Lume – Smintită și Scuipată

curând veni-va – CHEZAȘ SUNT ! – și LEGEA-ADEVĂRATĂ !

tremure Furii – Criminalii – iar Trădători să plece

căci Cerul nu mai rabdă-Osânda : El Însuși vine – LEGE !

 

…un Șarpe Alb – cu Aripi – plutind peste Văzduhuri :

de-Acolo ninge BINE – și vin – mereu – blând – Duhuri !

Acolo se-nzăuară – din nou – Drepții Voivozi

căci  – cum privesc de-Acolo – văd – Jos – doar Bieți  Nerozi…!

 

PROSTIA – CRIMA și TRĂDAREA – stârniră-n DOMNI – aprig –  MÂNIA

căci ei tocmiră altfel – ALTFEL ! – CU LEBEZI – ROMÂNIA !

…din Raiul Lor – clădit cu-ARHANGHELI – a mai rămas doar o HAZNA !

chircitu-s-a – SFÂNT–ROMÂNIA :  SPURCATĂ MAHALA !

 

de-aceea – DOMNII vin – în IUREȘ – să spargă REA-NTOCMIREA :

prin Foc să-i treacă pe NEMERNICI – s-alung’ NENOROCIREA !

…pe TRĂDĂTORI – îi coc în SPUZĂ : Broaște le ies – Trădări – pe Buze !

(…STÂRPESC MUMELE LOR – NELEGE  :  NICICÂND  N-OR  RĂMÂNEA  LEHUZE !)

 

pe VÂNZĂTORII  GLIEI  NOASTRE – îi țin între Pământ și Ceruri :

nu pângărească nici VĂZDUHURI  (o – LUMINATE GERURI !)

iară ROMÂNUL – CRAI DE-OGOARE  (Mănoase – Limpezi !) –  pleacă SMERIT

GENUNCHI spre GLIE : DOMNIA LEBEDEI slăvească – pe CRISTUL RĂSTIGNIT !

***

 

CADILLACUL ALBASTRU

 

Într-o insula uriașă (de prin America Latină, sau așa ceva…mă rog, o insulă tropicală și, în plus, aflată sub oblăduirea, intens-democratică, a S. U. A. !), domnea un Rege. Un Rege arogant, peste fire (dar asta n-avea importanță, câtă vreme respecta standardele democratice ale S.U.A., cu mult înainte de a fi bombardată, pentru ocrotirea…”Drepturilor Omului” !). Efemer, firește (Regele ăsta…) – dar efemeritatea nu-l împiedica, ci mai mult îl stimula, în plăcerile sale (nu doar costând exorbitant, dar și, oarecum, excentrice…dacă n-ar fi vorba de un Rege ”democrat”, noi le-am numi ”de-a dreptul sadice” !). Cea mai mare plăcere a acestui rege democrat (cum era Regele nostru) era ca, la plimbarea de seară, prin Cartierul rezidențial, după o ploaie torențială, să-și mâne, cu viteză maximă, autoritarul său Cadillac ROȘU-STRĂLUCITOR – pentru ca să dea o întrebuițare corespunzătoare, adevăratelor crevase din asfalt, pline-ochi cu noroi (tocmai pentru plăcerea Regelui, Lacheii săi nu umpleau-reparau, ”neam”, vreo groapă – ci le țineau de ”sfinte”, ca Indienii Brahmani, pe Vaci și Elefanți…) : mânjea, cu apă-nnoroiată, pe oricare rezident (afară de cel American, firește !) și orice automobil rezidențial, care nu era vârât, până la ora Plimbării Regale, în garaj…

*

În aceeași vreme și pe aceeași insulă, diriguită de ”DEMOCRAȚIA SA – REGELE” – locuia, într-un cartier nerezidențial, un Cadillac ALBASTRU, de o frumusețe de-a dreptul SERAFICĂ. Nu vorbim de Șoferul Cadillacului ALBASTRU, pentru că nu am avea despre ce, ori cine, vorbi : O SLUGĂ PERFECTĂ…UN PĂMPĂLĂU OARECARE !

Într-una dintre plimbările sale regale, Cadillacul ROȘU se abătu de la ”drumul clasic”, și nimeri în zona non-rezidențială…mai sărăcuță, mai puțin strălucitoare…dar dârdâind de opinii și atitudini anti-regaliste și anti-americane…

Ei bine, zărind, Regele nostru,  din Cadillacul său ROȘU, că este parcat la Marginea Trotuarului, Cadillacul ALBASTRU, urlă de Fericire :

-Șofer, împroașcă acel obraznic Cadillac ALBASTRU, cu tot Noroiul din Lume…să nu se mai cunoască de-i Automobil sau…Băștinaș Tuciuriu, Supus de-al meu !

Și Șoferul se execută : din ALBASTRUL CELEST al Cadillacului, rămase, în urma plimbării regale, un soi de morman-depozit de ZOAIE NEGRE !

Firește că, lângă trotuar, Stăpânul Cadillacului ex-ALBASTRU făcea temenele adânci, în urma ”democrației regale” pe roți, de a-i fi zis că-i Credincios Musulman…Refugiat Sirian…

Eeeeiiii…Dar Cadillacul ex-ALBASTRU n-avea nimic din caracterul slugarnic al Stăpânului-Șofer. De cum se văzu în halul de înnoroire, în care-l adusese SADISMUL ȘI IMBECILITATEA REGALE – începu să-și tureze, singur, Motoarele, la maxim…și-și luă la rost SUPUSELE ROȚI :

-Băi, ne gândim cu toții, TOATĂ GAȘCA, vreau a zice – cum putem să ne răzbunăm mai bine, pentru PORCĂRIA REGALĂ ! Hai ! Jum’ate de oră de Gândire…din acest moment !

Știind că Stăpânul-Cadillac ALBASTRU nu glumește, într-un sfert de ceas, planul de răzbunare era întocmit, în cele mai mici amănunte.

*

…În fața Palatului Regal se afla o Grădină Imens-Tropicală. Înj fața Grădinii Imens-Tropicale se afla…ca-n tot orașul…Asfaltul cu Crevase Noroioase.

La sfârșit de săptămână (”democratul” rege, ținut în poale de S.U.A. nu îndrăznea a zice decât : ”week end”, firește.!) obișnuia să-și facă plimbarea de seară, CU TOT CU FAMILIA SA : Trei Fete (îmbrăcate ”de epocă”, în ENORME ȘI ORBITOR DE ALBE CRINOLINE !), SOȚIA REGELUI (…și, după deducții, și Mama Fetelor…) – dimpreună cu Marele Șambelan și vreo duzină de Lachei, aleși ”pe pile”.

Nu știu cum se făcu (probabil, rezultatul unei Vrăji Fierbinți a Cadillacului ALBASTRU !), în acea Sâmbătă, Alaiul Regal depăși Poarta Grădinii – și se trezi…pe trotuar…

În același moment, ca un Tigru la Pândă, sări de Nu-Știu-Unde…cine credeți ? Păi, sigur : Cadillacul ALBASTRU…pe care Șoferul său nu mai putea să-l stăpânească nici din Frâne, nici din Comenzi-Direcții etc. Era un Cadillac cu Personalitate TROPICALĂ, MODERN-ÎN-CONCEPȚII – și VIOLENT-IMPULSIV, în DECIZII și-n EXECUȚII !

Nu a așteptat decât câteva secunde…și ALAIUL REGAL s-a și aflat în dreptul unei Crevase Noroioase, imediat lângă trotuar.

Dintr-o singură FÂȘÂITURĂ DE ROȚI, Cadillacul ALBASTRU îi prefăcu, pe toți Membrii Alaiului Regal…într-un Morman de Noroi…ADAMIC…amestecat cu Zoaie..NE-ADAMICE !

-Ei, da ! – rosti, cam pițigăiat, dar satisfăcut, pe deplin, Cadillacul ALBASTRU. Uite c-am reușit să vă aduc la Stadiul Vostru PRIMORDIAL : FĂPTURI DE LUT ! V-ați mai multiplicat voi, între timp, dar, pe Legea Mea : SEMĂNAȚI, LEIT, CU STRĂMOȘUL VOSTRU CEL BLEG – ADAM !!!

…Că Șoferul Cadillacului ALBASTRU fu decapitat…asta se înțelege de la sine. Dar Noul Stăpân al Cadillacului ALBASTRU (un Curtean, și el, un Lingău…dar nu și Prost !) știu să se ferească de ”a călca pe coadă” APRIGA, TROPICALA MAȘINĂ !

O ADEVĂRATĂ LATINO-AMERICANĂ FIERBINTE ȘI NECRUȚĂTOARE, CU TICĂLOȘII, IMBECILII ȘI SADICII !!!

***

 

ȚARA DOMNIEI LEBEDEI

 

n-are Pereche – Țara – de Frumoasă

și Munți – și Flori – și Păsări – sunt ACASĂ !

Aici – Izvoarele de Mir tămăduiesc

și-n Zvonul lor – Poveștile tot cresc…

 

un Făt-Frumos – cu-Ileana Cosânzeana

încălecat-au Calul cel Lunar

și-n Murmure de Cântece – Crengi Sfinte

umbresc pe Zânele ce vin la-Izvor – cu Har !

 

Domnia Lebedei a început – de Veacuri

să scrie Carte după Carte – Bracuri :

să scrie de ce-a fost și ce va fi

 

ce Călăreți Pribegi vom întâlni…

…supune-te Văzduhului de Bine

la Cer te-nchini – la Țesături de-Albine !

***

 

EU NU MAI ÎNȚELEG CUVÂNTUL ”VIAȚĂ”

 

…eu nu mai înțeleg Cuvântul ”Viață”

totuna e – Acum – cu : ”Rață” – ”Piață”…

rămâne tot mai Jos – pierdut în Nori Pufoși

iar eu – Acuma – zbor către-ai mei Moși…

 

da – zbor peste Câmpii – și Munți – Oceane

dar nu le văd – mai mult le simt – în Rane :

în Suflet – Viața mi-a tot fript Stigmate

și Amintiri – și Doruri Blestemate…

 

…mă-ntâmpină Lumina – -mi va fi Casă

și-un Șarpe Alb – cu Aripi de Mătasă :

e-o LEBĂDĂ – migrând spre mine – -anume

 

de-mi uit Tristeți – Regrete – pân’ și al meu Nume !

…Domnia Lebedei : sunt Frate al lui Crist

încoronat cu Raze de-Ametist !

***

 

VREȚI SĂ M-ATINGEȚI

 

vreți să m-atingeți – dar Degetul vă trece – -Acum – prin mine :

am mai rămas un Abur – au mai rămas Lumine…

din Umeri – Aripi cresc – firesc – spre BINE

și-ncep să recunosc – în Cale-mi – Umbra-Mărăcine…

 

Acolo – Jos – am fost un Prunc…de-un Veac !

când mai Gândesc – Bătrân și Tânăr – tot am Trac…

tare-aș fi vrut să gust Păcat – pe săturate

dar nu m-am priceput : știu doar Singurătate…

 

…ei – asta e ! – Acum e Mult Târziu

s-a adunat – pe Mâna-mi – ca să-l scriu :

dar ce să scriu ? – când LEBĂDA LUMINII

 

îmi scoate – unul câte unul – Spinii ?

…pe undeva – tot voi afla Sălaș

dar – de pe-Acum – mă simt Stingher – Golaș…

***

 

CE-I VIAȚA        

 

de Acum și până la Moarte – nu voi face decât să aștept

dar eu nu trebuie să mă Plictisesc – ci să fiu Subtil și Deștept :

Pas cu Pas – pășesc pe Muchia Muntelui – pân’ m-azvârle – de pe Muchi – Vântul :

trebuie să-naintez – să-mi fac auzit – în toate Stelele și Umbrelele – Cuvântul !

 

Oamenii spun că-s Nebun – dar ce știu ei – în Astă Lume

când eu îi mint de Mână – iar ei țipă de Plăcere – de parcă le-aș șopti – unor Copii – Glume ?

e-o Mare de Fericire – -naintea mea – care mă așteaptă :

să fiu Erou Mitic – să-mpart Lumea la toți :  Parte Dreaptă !

 

e mult mai Frumoasă Minciuna – decât – Sec – Adevărul

de aceea mi-am luat – în Pisc de Munte – cu mine – Ciubărul

în care se gonesc – în voie – una pe alta – Născocirile !

…aleargă – aleargă după ele – să credeți ! – și Moșul – și Mirele !

 

născocește – unei Povești Caraghioase – oricâte Finaluri

tot vor fi – Toți – cu ochii pe Tine (dacă nu-s – deja – în Canaluri…)

căci Asta nu-i Lume : e doar un Desen – o Biată Schiță – un Depozit de-Absurduri – de Paiațe pe Dos

”c-așa ar fi spus Dumnezeu” (habar n-am care din ei !) – și așa s-au fost scos !

 

…e o Perioadă – în care poți să zburzi – cu Vântul ”la Toartă”

e o Perioadă – în care Nimeni – de Povestea mea – nu vrea să se mai despartă :

e o Poveste ALTFEL DECÂT LUMEA :  poți schimba – poți anula – Orice Soartă !

nu vă-nghesuiți – vezi că – Acolo – folosiți-o ! – am desenat o Poartă !

 

…când nu voi mai fi în stare să mai inventez Pantere și Fluturi și Ironìi

Atunci – abia – voi Muri : supărați – îmi vor spune – toți – să plec – ”DEFINITIV” !

(…ei nu știu despre niciun Adverb – cum n-au habar cu ce se vânează un Substantiv…!)

…și va trebui să mă pun bine cu niște Pustìi și să re-devin – și-Acolo – Inventiv…

…Asta e Viața – Feții mei :  NU EXISTĂ – NU ARE CAP-COADĂ – NICICUM VISTIERII !

 

…nu fiți nostalgici – NU LUAȚI NIMIC ÎN SEAMĂ : uite – vă jur că pun PUNCT

și voi veni – lângă voi – Jos – să vă ogoiesc Plânsul – dup-un …”MINE DEFUNCT” !

***

 

MARTIE TRĂDĂTOR

Copacii Negri – plantați – de Veșnicie – într-o Lume Neagră :

cei ce-or veni – BINE n-au de la cine învăța să facă…

…și bate Vântul – -n Crăci de Moarte  Oarbă-Găunoasă

parcă-s stârniți Strigoii : Vremea – cum vezi – e Păguboasă…

 

…când te gândești c-a fost doar ÎNTUNERIC

și un Arhanghel Sumbru – -Arogant și cam Isteric

a smuls LUMINĂ – din Ochiul Morții – Găurit de Bezne…

pentru-Asta – Domnu-l împodobi cu Crimă – de Sus și pân’ la Glezne !

 

…și noi ce facem ? – așteptăm vreo Rază

(să cadă – ca Para Mălăiață – Copacului   –   ”la Bază” !) –

adusă de-Alt Arhanghel – pe post de Mumă-Barză :

 

noi ne clădim – ”MANOLIC” – doar la Porți : …niște ȘOMERI 

se lăfăie – trăiește-n noi : doar ZIUA-CE-DE-IERI…

…DOMNIA LEBEDEI ? – NU PENTRU NĂRĂVIȚII  GUNOIERI !

***

 

TRUVERUL

 

la Castele cântă Chipeșul TRUVER

Struna din Lăuta-i are Foc – nu Fier :

Doamne și Domnițe se trezesc Zeițe

Regii și cu Prinții – scapăr Caracter…

 

…ce-i schimbat în Lume ? – Cântecul nu schimbă

Struna prorocește – făr’ Hodină Limbă :

cine o ascultă – se transformă-n Rază

pe Câmpii – sub Lună – cântă și dansează…

 

Surzii nu știu Struna – Orbii nu văd Lira

iar TRUVERUL cântă – cântă-n Veci – SAFIRA :

nu se-aude Cântul – de-atâtea Ovații

 

Prinți perie HAINA – iar nu…CONSTELAȚII !

…atâta-NGÂMFARE – atâta PROSTIE…

dar TRUVERUL cântă – dar TRUVERUL ȘTIE !

***

 

CĂDEREA ÎN NONDISTINCȚIE

 

Aceleași Lucruri – Zi de Zi : Ritualul Sacru de Doi Bani…

pășesc – m-afund : mă pierd – prin mult prea mulții Ani…

a fost – vreodat’ – vreun Dumnezeu ? – …e-o Piatră Verde – pe Burlani…

…aștept – în Gară – doar Tren Nou : întârzie – ca de-obicei…

…exasperat de Gânduri Sumbre : dar sunt un Sublunar – ce vrei ?

 

Mucegăit de-atâtea Seci Speranțe – sunt doar o Umbră – peste Rând :

Milenii trec prin mine – Oarbe – fără să lase-n urmă-un Gând…

până și Vântul a murit – Lehamitea cântă din Gură :

nu-i Lume : e-un Desen Murdar – și nici măcar Caricatură…

 

…ce mai vezi tu – și nu văd eu ? – a dispărut Orice Culoare

și Orice Formă-a sucombat – lăsând – în urmă – doar Putoare…

…Spânzurătoare ? – -Otravă ? – Glonțul ? – …dară ce dracu’ să omoare ?

 

ce-a mai rămas – din mine – MINE ? – doar Pleonasme de Onoare :

nu mai sunt Eu – nu mai ești Tu : doar un Sinistru Cod de Bare…

…se-aude – tot mai des – că vine – iarăși –  ”Simțirea în Picioare” :

doar un Morman de Ambalaje – căzut din Baltă-n Umblătoare…

***

 

CÂNTECUL ZARAFILOR

 

un Truver – și-nc-un Truver… :

hai să-i punem în Cuier !

că dacă se-adună Mulți

s-or face – din Ceruri – Punți

iar noi…rămânem Desculți !

 

și-o veni – pe Cânt de Strună

Lebăda-Crist – cea Nebună

iar cu ea – Dreptate

(arz-o Focul – Frate !)

și Lumină – Rază

pe la noi – s-așază…

 

ș-apoi – la Lumină

noi – Hoți de Duzină

(Zarafi Ticăiți

și Neisprăviți !)

cum ne-m descurca

cum om mai Fura ?

cum om înșela

Neamuri Toate

Vinovate

pe neștiute – Bogate ?

…și-omănași

de cei Fluturași ?

 

…de  e Rază

e și Pază !

Lumea ne-o vedea

și ne-o întreba :

ne-o-ntreba cu Parul

de ne-o lua Amarul !

ne-o căra Măgarul !

 

…căsăpiți Truveri

să trăim ca Ieri ! 

…încă multe Veri 

călări pe Averi !

 

să n-aud de Strună

că o iau de Bună

și te târnuiesc : 

Dracii te găsesc !

***

 

CÂNTECUL STĂPÂNULUI DE CORĂBII

 

mergând pe Ape – -n Sus – am auzit un Cântec

și mă-ntrebam : ”cine îngăduie ? – că-l Spintec !”

…și Păsări – Mii ! – pluteau – pe Undele de Strună…

…iar eu – Stăpânul de Corăbii – n-aveam Partea mai Bună !

 

…și Florile-nfloreau – pe Maluri – Corole Înfocate

Ape – sub mine – Forfoteau – …Râdeau pe înfundate !

”de mine Râdeți ?” – le-ntrebai – ”o – nu – deloc – Stăpâne !

…dar  ce  Frumos se-ngân’ cu noi    –  acele Sfinte Strune !”

 

…ah ! – cât de Furios eram ! – și-ar da seama – oricine !

dar ce puteam să fac eu ? – spune ! – când Apa de sub mine

mă minte-Obraznic  –  și-ngân’ Cântec – Râzând fără Rușine !

 

…deodată – un Fior trecu – prin Pânze de Corăbii :

va trebui să merg cu ei – și să mă bat în Săbii ?

sau…Inima mi s-a muiat… – …și cântă după …Vrăbii ?

***

 

CÂNTECUL MISTIC

 

Vuiesc – Cumplit – și Zări – Pământ – și Stuhul

un Cântec – ca Nealtul – Dezvăluie Văzduhul

(…Cutremur’ Ape – Suflet – Inima Zeului !)

de vezi Dincolo – TOTUL! –  Vulcanii Cerului !

 

Lumina Lebedei Arzânde – ce-și licărește – printre Aștri

un Drum Vrăjit – spre Taina Mare – învăluită-n Crini Sihaștri 

e Vestitoarea de Minune – e Vestitoarea Uluirii :

Miri în Nuntiri – cu Foc pe Frunte – ca-n Noptea Grea-a Năpăstuirii !

 

da – iată Nunta Cea din Urmă aprinde – Plin – tot Universul

încât Truverului-i rămâne – să-și Scânteieze numai Viersul !

în rest – pe-AITHEROS – scrie TOTUL – de la-NCEPUT –  și TOT  – din  Fire !

 

…chiar CRONICA AKASHA  –  iată – s-a scris pe Cerul-Patrafire !

…Lebăda – Învieri de Duhuri – ce vin – un Ocean de Raze

la Dumnezeu : să le citească – fiecăruia – ce Lumi urmează-a pune-n FRAZE !

***

 

ULTIMUL RITUAL

 

a vrut să Fugă din Mine – el – SPAIMA METALELOR MISTICE  : lor – TEMNICERUL 

cu toate că-l eliberasem – DEMULT  –  dându-i ALT NUME și ALTĂ FORMĂ : LĂNCIERUL !

în GRABA lui – Mi-a rupt Cinci Morganatice TREPTE

(din Locul Ales – în Dreptul COASTELOR – să ridic LUMINII –  OASTE  

ceea ce mi-a Întârziat – cu un Munte MERU – toate-OGLINDIRILE VASTE…) 

mai apoi – COASTELE le-am dres –  și le-am făcut – ca și pe MUNȚI  și SULIȚE : DREPTE !

 

a fost – apoi – SĂRBĂTOARE – ca la  SCHIMBARE DE MAG :

Eu – TEMPLIER  KOGAIONULUI – l-am îmbrățișat – ca pe-un FRATE DRAG

și el – de-Atunci – a fost – dimpreună cu Mine : ZEUL-MINERUL

unindu-se-ANDROGINIC cu Mine – CÂND ÎMPLINIM CERUL !

 

CONSTELAȚIILE se rotesc ori se-nșiră – MATERNE – pentru NOI și NEVOI :

PULBERI DE STELE vin în Alaiuri – umplând Cuvenitele :  POTIRELE-ROI

și le-așază pe-ALTARE – uneltind CREMENI ȘI LUPII  DE  SOI !

 

…pe toate le fac PE LOC – toate-s prefăcute – întâi – în OCEAN

în toate BATE NEBĂTUTUL ORNIC-DE-VIS –PARADIS  – deci – TOATE ies înafară de AN :

și – astfel – pe CALEA DE MIJLOC – binecuvântează SUNETUL VAN

 

și-l transcend în CUVÂNTUL-DE-LIRĂ – FORMA SFINTEI LEBEDE-SWAN

 

…Aceasta-i DOMNIA DOMNIILOR – LUMINA LUMINILOR – AUM

TRANDAFIRUL SĂLBATIC  – iscat – totdeauna – din VĂI și din SCRUM !

 

…nu e MAICĂ – E SORĂ : Ea-i PRINCIPIUL COSMIC FEMININ

care TĂLMĂCEȘTE LUMILOR  – din LUNĂ-LIN –  ca și DUHURILOR – când se prea Îndeasă-Întunecă MISTIC – SFINȚIA-DE-CRIN !

***

 

LA CINĂ

 

-Ce-i cu friptura asta, microscopică, nebuloasă și dubioasă – nevastă ? – se burzului Soțul, în fața farfuriei sale, cvasi-goale…doar cu o ”Gălămoază” Negricioasă, pe Fund.

-Ce să fie, bărbate ? E-o Friptură SPECIALĂ, făcută din Rămășița ta de Penis, scăpată lângă Oala Closetului ! – răspunse, Calm și Cinic –  Soția Nemulțumitului, înfometat ca un BĂRBAT-LEU ! …ce se credea. Și Soția continuă, pe același ton :

-Toată Ziua te aud (…mai puțin – Noaptea…) : ”Să nu irosim nimic…să facem economie, la Sânge  !” Ei, uite, acum ai un exemplu, în propria ta Farfurie – de Economie (…nu știu dacă are și Sânge,,,) : n-am irosit nimic…din tine !

…Să ne gândim, totdeauna, dacă, nu cumva, la Rădăcina Răului, pe care-l tot incriminăm, ”Violenți și Inocenți”, nu stau chiar Defectele Arogante, Lipsurile Tainic-Umilitoare, dar Crud de Reale…precum și… ”Scăpările”… –  …și, în general… Păcatele noastre, Vicios-Congenitale (…și Prost Ascunse !), Păcatele noastre, cele de toate Zilele (…și Nopțile…).

***

 

SINUCIGAȘUL RATAT

 

Un Sinucigaș avea o Gastrită Teribilă…nu mult până să dea în Ulcer. Ținea, permanent (aproape fără să-și dea seama… –  …automatism, deh…), în Buzunarul de sus, de la Haină, o  Sticluță cu BICARBONAT DE SODIU.

Când să se azvârle în Apele Umflate ale Fluviului, îl apucă o Arsură la Stomac…ceva de Groază…TORTURĂ CURATĂ ! Ca Durerea să nu-i abată Gândurile și Avânturile, de la Gestul său Fatal (…nu știm, nici Azi, de ce Anume pricinuit… – …mă întreb, uneori, dacă Însuși Sinucigașul Potențial mai știe…!) – scoase, Repede, Sticluța, din Buzunar, și înghiți, Furios, pe loc, cât Bicarbonat de Sodiu mai zăcea într-însa (…o Cantitate Respectabilă…!), pe care o înnămoli, cum putu, în Gură, și-apoi o-nghiți, fără Apă (…că urma, cât de Curând, să aibă Apă, într-însul, cu mult mai multă chiar decât…Cantitatea Necesară…!).

…Se azvârli, Vijelioso-Eroic, în Apele Vâjâinde, ale Fluviului…

Dispăru, înghițit de Valurile-Nfuriate.

…Dar nu pentru mult Timp.

După vreo Cinci Minute, un Cetățean, care-și făcea Plimbarea Obișnuită, de după Prânz (…locuia pe-aproape…), parcurgând un km în Josul Fluviului, și un km în Susul Fluviului… – …văzu, cu Stupoare, că, din Maelströmul Fluvial este aruncat, pe Mal (nu se vedea, clar, de către Cine…), un…”Ceva” Furios și Urlătoro-Înjurător. Apoi, abia, desluși că era vorba de un Om Furios și scuipând Apă, în Dreapta și-n Stânga, de nu mai prididea….

-Ce-i, Omule ? Ce-ai pățit ? Ăăă? Și de unde apăruși tu, de fapt…?

Printre Scuipăturile Torențiale, Sinucigașul Ratat îi povesti Cetățeanului intențiile ce le avusese, cu Aruncatul în Fluviu…

-…Și, dom’le… – continuă el, când Precipitațiile, din Gura sa, se mai ostoiră.. – …când am ajuns aproape de Fundul Apei….îmi veniră, de la Stomac, niște Bule Enorme de Aer…NIȘTE RÂGÂIELI TERIBILE…știți, luasem Bicarbonat de Sodiu, pentru Dureri de Stomac. Erau atât de Dese și de Mari Bulele alea, încât APA se tulbură, cumplit… – …și toți Peștii din jurul meu SIMȚIRĂ CĂ NU SE MAI VĂD UNII PE ALȚII…SE ÎNTRERUPSESERĂ, TOTAL, COMUNICAȚIILE…pe ”Liniile” lor ! – …se-ntrebau, se-ntrebau : de unde le vine așa Nenorocire Bălțată ? – …și când își dădură seama că, de fapt, Cauza nu era decât un ”Musafir Nepoftit” (…și-și dădură seama RAPID, Peștii Ăștia…Dracul să-i ia…că, de te uiți la Ei, sau la Fiecare în parte, zici că nu-s buni de Altceva, decât pentru…TIGAIE !) – …și, cum vă spuneam, când își dădură seama, Demonii Ăștia Acvatici, cum că, de fapt, Cauza Bulelor Orbitoare și Inhibitoare, la Nivelul Comunicării…adică…eram chiar EU, EMIȚĂTORUL DE BULE… – …s-au strâns, TOȚI, în jurul meu, Sute și Mii… – …și Mii de Mii de Pești, ca un ZID, COMPACT ȘI AMENINȚĂTOR, SOLZ LÂNGĂ SOLZ ! – …și mă-mpinseră, NEÎNDUPLECAȚI, CA O OASTE DE IENICERI…cum văzurăți și Dumneavoastră…mă împinseră la Mal…Așa am ajuns să-mi ratez eu cel mai Deștept Vis al Vieții mele, din Ultimul Timp : Sinuciderea…

…Vedeți ? O Boală (… ”ca lumea”, Serioasă și, mai ales,  Insistentă și Persistent-Perseverentă !), îți poate salva…VIAȚA !

…Că vrei, sau că nu vrei. Asta ”nu se pune”, nu contează, în Economia Cosmică.

***

 

CU DEDICAȚIE

 

a fost odată-n Zări Deșarte

un Vis cam Plimbăreț… – …sunt Fapte !

dar au venit vreo Trei Cămile

Băloase ele… – …dar Umile !

 

și mi l-au luat pe ”Domnul Vis”

cu Gând : ”Livrare-n Paradis” !

dar Visul nostru s-a zbătut

și-n…Poponeață a căzut !

 

…astfel de Rime – de doi Lei

sunt numai bune să le iei

și-n C…  – la Domnul Președinte

 

să le ”montezi” – să stea Cuminte !

iar Limba noastră s-o învețe

ca să-i pot da niște Povețe…

 

LIMBA SĂRACULUI – firește !

dar când eu zic – el tace ”Pește” !

dom’  Președinte – ascultați !

…”s-a făcut UNU” : -acum plecați…

 

…dar tot vă rog – SĂ NU UITAȚI :

veni-va Zi – ori Noapte – poate

când vă veți târâi pe COATE

MILOG – veți implora IERTARE

 

de la Săracul care…N-ARE !

sau…NU MAI ARE ! – …c-ați furat

și CLOȘCA BABEI – de sub PAT !

…Vina ați dat pe ”PANDEMII”

acestor  mici…”GĂINĂRII” !

 

…și toți – Atunci – v-au blestemat :

n-au îndrăznit de Craci să ia

un…”Președinte” – că-i…”SA(R)DEA” !

…uitând că LIMBA n-o știa…!

 

și LIMBA-I SFÂNTĂ – cât și CRUCEA

cât NEAMUL TOT – și cât RĂSCRUCEA

de care n-ați știut vreodată :

vă ”MEDITĂM” noi – FĂRĂ PLATĂ !

 

…pe BUNI – din Țară-ați Alungat

pe RĂI  – în jur – i-ați Adunat !

nu era UNUL să dea Sfat !

…și-atunci…atunci…AȚI CONTINUAT !

 

…dar Zile-or trece : LA SOROC

nimeni nu v-a IERTA – DELOC !

oricât și-oriun’ veți MILOGI

tot în CUPTOR vă vor zvârli

 

tot ca pe-un PORC vă vor pârli !

***

 

GREȘEALA VIEȚII

 

pe Lira mea

căzu o Stea :

și ea voia

un Cântec de Smarald și Pară

”să-i zic” : stătea ”geaba”  pe-afară

fără Colind – și fără Seară… 

 

…o Stea – nu-i Rea

dar Lira-i GREA… :

s-a-mpreunat cu Nemurirea !

…deci – Cânt-Cuvânt nu rabdă Firea !

 

…nu am băgat în seamă – SEMNUL :

acum – mă înconjoară …LEMNUL !

***

 

”ORNICUL DIN ȚINTIRIM”

 

…plutim – plutim – și nu mai știm

când ”Ornicul din Țintirim”

bate în Dungă – Rost cu Rost

și numai te trezești…”c-ai fost”…

***

 

ÎNGERUL DE PAZĂ

 

Domnul Dumnezeul nostru ne trimite, când, în Pântecele Mamei, împlinim CINCI LUNI –  un ÎNGER DE PAZĂ !

…Se întâmplă ca, unei femei, Borțoasă în Cinci Luni – Dumnezeu să-i trimită Fătului un Înger…mai Special : fusese, întâi, Om, pe Pământ, cam cu Darul/Harul ”Suptului”…făcuse multe Fapte Bune, își dăduse și Haina de pe el (…Tovarășilor de Crâșmă !)…dar, Oricum, tot cu ”Dor-de-Sugativă” se păstrase, Bietul Înger…și-n Lumea Cea de Sus !

Coborât în Labirintul Pântecelui Femeii – Îngerul se descurcă – și…iată-l, față în față cu ”Schema” de Prunc :

-He-hei, bine te-am aflat, Dragul Îngerului !

Pruncul se uită, la Înger, cam Ponciș : Una, că nu mai văzuse, în cele Cinci Luni, ”Stagiu” de…”Lumire Umbrită de Pântec”, așa Bâzdâganie… – …Alta, că Bâzdâgania asta Mirosea…ba, chiar Puțea, a cu totul Altceva decât adulmecase Fătul,  în Josul Țâțelor Maică-si : Laptele. Nu, ”pe bune” : Îngerul puțea a…Altceva, Tare și Înțepător…al naibii de Înțepător și…Îmbietor :

-Lasă Prezentările ! Zi-mi, mai bine, a ce Puți ! – îl luă, din scurt, Pruncul, pe Înger.

Îngerul lăsă Nasul în Jos, rușinat de Gângania Asta Neisprăvită. Dar…avu Curajul să recunoască :

-A ”Beutură Tare”…Rachiu, cum s-ar zice…

-Știi de ce te-am întrebat ?

-De ce ? – se interesă, tot Dogorit de Rușine, Bietul Înger Integru.

-Pentru că și Mumă-mea, din ce în ce mai Des, Pute a…ce Puți tu…cum-cum i-ai zis ?

–Ră-Răchie… – bălmăji Îngerul, dar, totdeodată, cu un Fulger de Nădăjduire, prin Suflet.

-Așa, Răchie…Prima Oară mi s-a părut că i-ai zis ”Rachiu”… – încuviință Pruncul-Schematic.

-Și-așa…și-așa… – …tot Tare Bun e… – …își linse Buzele Uscate, Sfințitul-Sfrijitul Înger de Pază.

Pruncul Umbrit de Pântec se încreți, între Sprâncene. Apoi :

-Cum am face, oare, măi, Îngerule, să o păcălim pe Maica…și să-i furăm…”Răchia”, pentru noi…hă? Mi-a dat Doamne-Doamne un Înger Isteț, ori vreun Prostălău, de DOI BANI GRĂMADA ?

Îngerul zâmbi a râde :

-În altele, ca-n altele..da-n de-Alde Astea, n-am Pereche…

-Zău ? Nu te lauzi…nu profiți de frăgezimea și necunoașterea mea, Umbritului de Pântec ?

-He-hei, Dragule, și eu mi-s Meșter Interesat…așa că…binecuvântează-l pe Domnul Dumnezeul tău, că mi te-a repartizat pe mine…

-Breaz ? – tot Neîncrezător (Uimitor…la ce Vârstă încep, azi, Copiii, să practice Scepticismul…!).

-Breaz ! – se înțepeni, Înfăloșat, Îngerul de Pază.

…Și se porni Truda Îngerului de Pază : de unde, numai el știe, făcu rost de un Tub Invizibil (pentru cei de-Afară) și Strașnic de Vizibil și Îmbietor, pentru cei Dinlăuntru : sparse, cu o Grijă ”Eterică”, Placenta (…de niciun Ochi n-ar fi observat așa…”catastrofă” !), în partea ei de Sus…se sui cu Tubul Fermecat, până la…Esofag…și Treaba era, cel puțin, Teoretic – GATA ! Numai să se dedea Muma – la Dezmățuri și Orgii !

…Și Muma nu-i dezamăgi : se apucă să bea, ca un Campion de Crâșme (nu de ”Una”, acolo…!) – și tot Conținutul vârât de ea, în Gură, se scurse înspre Limbile, scoase de-un Cot(-codac !), ale ”Gemenilor” – Unul SACRU-DEJA, iar Altul…așteptând !

…Și-așa se face că Muma bea din ce în ce mai mult, că nu simțea nicio ”Îmbucurare”, în Stomac și Creier…iar Cei Doi Tovarăși de Tub începură, de-Acolo, de sub ”Copertina” Pântecelui, să emită Uluitoare Sunete, care aduceau fie cu Arhicunoscutul :

”Foaie verde de-avrămeasă/ Leliță cârciumăreasă,/Leliță cârciumăreasă,/N-ai o fată mai frumoasă/Să ne servească la masă ?”

 

Ori cu :

 

”Cine-a pus cârciuma-n drum/Ăla n-a fost om nebun/Ăla a fost om cuminte,/Cine intră-n ea, să cânte,/Și necazul să și-l uite…” 

 

Sau, și mai și :

 

”Bun îi vinul ghiurghiuliu/Cules toamna prin târziu/Mai pe brumă, mai pe-omăt/Mult mai beu și nu mă-mbăt…”

 

…C-o fi fost Una, c-o fi fost Alta (…sau : Altul…!) – când fu ca Muma să ”Slobozească” Pruncul…ieșiră, din Măruntaiele Burții ei, DOI TOVARĂȘI, ținându-se de după Gât, Roșii la Obraji, Amândoi (Îngerul…SE VEDEA CU OCHIUL LIBER !) – …și cântând, tot Amândoi, de Mama Focului, unul din Cântecele pe care le ”exersaseră…la Umbră” !

Minune Mare !

Dar, în definitiv, dacă Unul era Pruncul ei, iar Celălalt – Îngerul de Pază al Pruncului…TOTUL ERA CUM SE CUVINE.

…Buni și Îngerii Ăștia ai Domnului ! În definitiv, avem, chiar avem ce-nvăța, de la cei ”Semi-Sacri”, sau…”Semi-Laici”.

Decât un Blegoman de Înger-Feciorelnic, care să-ți rateze toată Viața, prin Sfioșenii, Stângăcii și Dogme Absurde…

..Uitai să închei : Muma și cu Pruncul ei se înțeleseră, Viața lor toată – DE MINUNE ! PERFECT…”ALCOLOLO”-ARMONIC !

***

 

POVESTIRE HORROR

 

Acum vreo zece ani, un Prieten de-al meu a primit, prin Poștă, un Bilet Anonim. Pe Bilet scria așa :

 

”Ai să mori MÂINE !   N-are nicio importanță DE CE ! Păstrează Biletul – și privește-l INTENS !”

 

Acest Prieten al meu mi l-a arătat (Biletul…) abia AZI (nu…MÂINE !). Adică, precum v-am spus de la-nceput – peste ZECE ANI !

El îmi zise, ACUM (AZI !…iar nu…”MÂINE” !) : ”Pe moment, mi-am pus următoarele Întrebări (în Ordinea pe care ți-o comunic Acum : <<De ce MÂINE ? De ce nu…POIMÂINE ? De ce nu…chiar AZI ? Dar…o, Doamne, abia acum îmi dau seama : De ce să PĂSTREZ BILETUL…și să-l privesc…INTENS ?>> etc. etc. etc.

…Cu vremea, și-a mai pus și alte Întrebări…dar nici până AZI n-a căpătat răspuns, la ele…”Poate (zice el, zâmbind strâmb…), mereu, în ACEL MÂINE… – …CVASI-ETERN !”

…Îl privește, și acum (Biletul…), la fel de INTENS ca-n Ziua Primirii (Biletului…). Ceva s-a fixat, totuși, pe Creierașul lui…

 

”Da, e-adevărat – îmi zicea, în Același AZI, Prietenul meu… – …odată le-am spus unor Amici : <<Am devenit, oare, bolnav de Altzheimer ? Nu mi se mai fixează, aproape nimic, pe Creier, când citesc ceva . Uit, măi fraților, de la Mână pân’ la Gură…>>.

 

…Vedeți, domniile voastre : Dumnezeu, chiar dacă are o Sumedenie de Defecte (…mai multe, mai puține…în funcție de cel cu care discuți Problemele Astea, METAFIZICO-TEOLOGICE !) – măcar o Calitate TREBUIE să i-o recunoaștem : NU LASĂ SOARTA, PE MÂNA ORICUI : SOARTA A DEVENIT MONOPOL DIVIN !

***

 

RECIPROCITATE

 

…A fost odată UN OM HOTĂRÂT. 

Văzând acesta cum, de Mii de Ani, Animelele-FRAȚII NOȘTRI NECUVÂNTĂTORI, sunt măcelărite, de Oameni, în diverse FELURI (…cum se ucideau / măcelăreau, de altfel, ”Oamenii”, și-ntre ei, mai ales în RĂZBOAIE, ULUITOARE PRIN CRUZIME, ABSURDITATE ȘI AMPLOARE ! ) – …FELURI / MODALITĂȚI DE MĂCELĂRIRE, care de care mai Oribile, mai Sadice și mi Lipsite de Milă-Empathie (de IUBIRE…ar fi chiar cinic să mai vorbim, în aceaste condiții CREATE – NU DATE !) – și-a pus în Gând să-l ajute oleacă pe HRISTOS-DUMNEZEU, cel care, după fiecare FURTUNĂ : Îndrepta CRINII, pe Tulpinile lor FRÂNTE, REÎNVIINDU-I – culegea, de pe Jos, Puii de Păsări, Căzuți din Cuiburile lor, de prin Copaci…  …OMUL HOTĂRÂT văzând, zic, aceste GROZĂVII (SPURCATE ȘI HIDOASE !), ÎNCĂ NEPEDEPSITE DIVIN, decise a-L ajuta pe Dumnezeu, A FACE DREPTATE, PRIN RECIPROCITATE SILITĂ : din ”Ce ție nu-ți place, altuia nu face !” – HRISTOS-DUMNEZEU (prin OMUL HOTĂRÂT !) a ajuns la : ”Ce faci – face-ți-se-va !”

Zis și făcut. OMUL HOTĂRÂT și-a făcut rost de Câteva Tone de Arme Ucigașe (de la SĂBII NINJA, MACHETE, GLOANȚE și BOMBE ”CLASICE”, și până la diverse ARME CHIMICE, ARME CHIMICO-BIOLOGICE, GAZE LETALE etc. ) – și-i omorî pe toți CRIMINALII UMANI, DE PE PLANETA PĂMÂNT.

ÎN NUMELE UNEI JUSTIȚII DIVINE, CU TOTUL ÎNTÂRZIATE !

Făcu Rost, apoi, de toate LĂZILE FRIGORIFICE de pe TERRA – tranșă HOITURILE CRIMINALILOR UMANI – și puse Mâna pe toate LĂZILE FRIGORIFICE TERESTRE – transformând ”Materialul Uman” – în …ALIMENTE-PRODUSE-DE-ALIMENTAȚIE.

…OMUL CEL HOTĂRÂT a avut, astfel, ATÂTEA   ALIMENTE…încât îi ajunseră, bineînțeles, până la Sfârșitul Vieții : 

Tot atât de bine înțeles este și faptul că, la MARELE OSPĂȚ  JUSTIȚIAR ZILNIC – le chema, DEGRABĂ, să se înfrupte, din belșug, și PE TOATE ANIMALELE TERREI… – …tot așa cum se înfruptaseră actualii…”REFRIGERAȚI NESIMȚIȚI AI LUMII” (…Mii de Ani, lipsiți, TOTAL, de MILĂ, EMPATHIE… – …dar, mai cu seamă, LIPSIȚI DE GRIJA CĂ, PE TERRA, AR PUTEA FI CINEVA MAI PUTERNIC [ȘI DECIS !] DECÂT EI !)… – …din Leșurile, ABSOLUT NEVINOVATE, ALE SEMENILOR LOR ANIMALIERI, ALE RUDELOR LOR NECUVÂNTĂTOARE – DAR TERIBIL DE SIMȚITOARE, INTELIGENTE ȘI, MAJORITATEA ! – INTENS-SOLIDARE !

…LEUL (…după ce s-a scărpinat și ”aerisit”, peste tot, folosindu-și, intens, în acest „PROCES MEDITATIV”, – Coada-i Neastâmpărată…) a declarat, în auzul tuturor ANIMALELOR – ABSOLUT DE BUNĂ-VOIE, BA, CHIAR CU  OARECE UȘURARE ȘI BUCURIE ! –  că, din acel moment  –   REGELE ANIMALELOR ESTE, VA FI ȘI VA RĂMÂNE, pe PLANETA TERRA …  OMUL HOTĂRÂT !!!

*

…În primul Rând, să știți că, în Orișice Lume ar mai exista în COSMOS – ca și pe TERRA : TOTDEAUNA VEI AFLA (…mai repede sau mai târziu…) PE CINEVA MAI TARE DECÂT TINE !

În al doilea Rând, rețineți, VĂ IMPLOR (…nu pentru Mulțumirea mea, ci, Numai și Numai : PENTRU BINELE VOSTRU !)  – CUVÂNTUL SACRU ȘI IMPERIOS–VITAL : RECIPROCITATE ! 

…Căci, ”Ce ție nu-ți place, altuia nu face !”  – …altfel : ”CE FACI, FACE-ȚI-SE-VA !” (…mai degrabă sau mai cu zăbavă… – …DAR NEGREȘIT !).

*

Auzi, tot mai des, din ce în ce mai des, pe câte un Oarecare, sau, chiar, pe câte unul ”CU GREUTATE” ! – blestemând… – de fapt, nu ”blestemând” : indicând (…răzbit de prea mult-îndelung TIMP OBIDĂ,  ADUNATĂ… – …OBIDĂ și UMILINȚĂ, SUFERINȚĂ, NEDREPTATE… – …CARE, DE CĂTRE UN BIET OM, NU MAI POT FI ÎNDURATE, FĂRĂ PIERDEREA, TOTALĂ, A DEMNITĂȚII…!), SUGERÂND…PEDEAPSA OPTIMĂ, VENIND, DIN ZONA CELESTĂ (…fie și..INFERNALĂ! – …oricum, ”DIN LUMEA DE DINCOLO”, A PUTERILOR CE NU POT FI RĂZBITE, DE CINEVA …”SUBLUNAR” !), CĂTRE ZONA TERESTRĂ, A MAGNIFICEI TICĂLOȘII SADICE, DECI STRICT OMENEȘTI :

”-TRĂSNI-TE-AR !”

…Cine ? Când ? Cum ?

Căci ”Responsabilii” cu ”TRĂSNITUL”, de prin ”ZONA CELESTĂ” (adică, Departe de Percepția noastră și de Puterea noastră de Influențare…), se ocupă cu ”TRĂSNETELE”, de parcă s-ar ocupa cu ”JOCURILE DE ARTIFICII”.

De parcă ar exista niște ”PLUSURI”, în ”STOCURILE” DIVINE de FOC –  ”PLUSURI” care trebuie ”lichidate” ! – REPEDE, pe ”NE-VE” –  și ORICUM !

…Nu, nu există ”PLUSURI” ! – Nicăieri în Univers. Totul e MĂSURAT, CÂNTĂRIT, CUMPĂNIT și DECIS ! – mai ceva decât ”la miligram și milimetru” . Cât despre ”STOCURI” – Dumnezeu n-a auzit și nu vrea să știe (în Materie de ”FOC PURIFICATOR”, mai ales ! ) așa ceva : TOTUL TREBUIE FOLOSIT ! – CU RENTABILITATE MAXIMĂ-IDEALĂ !

…Zău, noi ne-am fi așteptat la ceva mai multă SERIOZITATE și RESPONSABILITATE, pe-acolo, prin Cer, când e vorba de ”Consumarea FOCULUI JUSTIȚIARO-PURIFICATOR” !

Că-s multe, tare multe-s de făcut, în Materie de Justiție, prin Zona Terrei : poate că, tocmai știind ce Volum de Muncă, INCREDIBIL DE MARE, îi așteaptă – ”Responsabilii” Ăștia trag de timp…ca la Fotbal.

Dar nu prea merge așa : vor fi întrebați, Acești ”Responsabili”, cât de curând, la INSPECȚIA DE FINAL DE CICLU COSMIC, de către ”ADMINISTRATORUL-ȘEF” – cum au cheltuit Ei, ATÂTA MARE DE ENERGIE, pe…NIMICURI…pe FLEACURI…sau, Unii…n-au cheltuit-o DELOC, sau, în niciun caz, nu în SENSUL JUSTIȚIAR !

…Știu bine că, în preajma INSPECȚIEI FINALE, vor încerca (Acești ”Responsabili” !) ”SĂ DEA RASOL”, numai să iasă din …”CACA” ! – …dar ASTA nu-i o afacere prea…”CUȘER” – …și nici una la care să ți se permită prea multe : ”TRĂSNITUL” JUSTIȚIAR rămâne o Chestie de Adâncă și RESPONSABILĂ CHIBZUINȚĂ și DREAPTĂ CUMPĂNIRE!

…Nu vă jucați cu ”FOCUL PURIFICATOR”, Dragi ”Responsabili”, căci riscați să VĂ  ARDEȚI, CHIAR VOI !

Precis ! Și, ASTA, nu prea TÂRZIU.

Garantez cu VIAȚA MEA !

…Gândiți-vă cât mai DEGRABĂ ȘI EXTREM DE SERIOS, ”STIMAȚI RESPONSABILI CELEȘTI” – ce-i de făcut, pentru ca să recuperați, ÎN MODUL CEL MAI EFICIENT, TRUDNIC și DREPT-REAL ! – …ce n-ați făcut, până acum ! 

…Chiar dacă SANCȚIUNILE întârzie, uneori… – …ele vin, până la urmă… – …NEGREȘIT !

CUMPLITE și INELUCTABILE !

*

-Ce alergi așa de grăbit, Timpule ? Vrei să salvezi Creația Divină, de vreo MOLIMĂ NE-DIVINĂ, ceva ?

-Da, sigur că da – îmi răspunse, prin Strungăreața dintre Acele Ceasului – Timpul.

-Nu e cazul : Molima Creației Divine se numește MOARTE ! – …iar tu, tu, Timpule Preagrăbit, mai mult o ajuți, decât o…”combați” – alergând Așa, de parcă ți-a luat foc…Fundul!

-Păi… – …ce-ce-ce Alt-altceva aș putea fa-fa-ce, Omule Atoateștiutor ? – se bâlbâi Bietul Timp…Binevoitor, el, nu-i vorbă…dar…în ”Stilul” lui Caracteristic – Inconștient-Distructiv, iar nu ținând cont de Consecințele, Catastrofale, ale Grabei lui…

-Ce să faci, ”altceva” decât faci ?! Păi, spre exemplu, să bei un Pocal de Vin Înmiresmat – SĂ-L BEI PÂNĂ LA FUND ! -…și, apoi, îți vei vedea Misiunea, cu Alți Ochi…cu totul ALTFEL : MEDITATIV, vei zăbovi, cu un ”FAÇON” de Înțelept…că și aduci tu, cumva, a ÎNȚELEPT-CĂZUT-ÎN-MIZERIE…ca să poți vedea, ”cu de-amăruntul”, și să le admiri, ÎN EXTAZ –  TOATE BIJUTERIILE, TOATE MINUNILE CREAȚIEI DIVINE ! BIJUTERII și MINUNI pe care Însăși Moartea nu poate decât să le pună, mai Bine și mai Intens-Uluitor, ”în Relief”…”în Valoare”…

-Așa să fie ? Nu voi fi mustrat, oare, de Bunul…pentru ZĂBAVĂ ?

-Așa-i cum îți zic ! Iar Bunul Dumnezeu nu numai că nu te va mustra, ci TE VA LĂUDA…ȘI RĂSPLĂTI, cum numai El știe a o face : VA ADUCE TIMPUL (”UCIGAȘ”, altădată…!) – în RÂNDUL SFINȚILOR…ba, cine știe, dacă ”îți joci cărțile” cu multă iscusință…te vei înălța, dragă ”VECINE MEDITATIV”, până în RÂNDUL ÎNGERILOR LUMINOȘI, AI DOMNULUI…și VEI AUZI CÂTECUL MAGIC AL LEBEDEI ÎNVIERII ETERNE !

-Măi, să fie… – se miră, Încrezător doar pe Jumătate, Timpul.

-Ce să fie, că deja…ESTE ! – …și-i luai, din față, POCALUL CU VIN ROȘU, precum RANELE LUI HRISTOS…acum : GOLIT, DE PARCĂ AR FI FOST AȘA, DE LA ÎNCEPUTURILE LUMII !

…Și Timpul, acum convins (SFÂNTUL VIN ÎȘI FĂCEA MAGICA-I LUCRARE-”LUCRĂTURĂ”…în ”Creierașul” Timpului !), ”o lăsă mult mai moale”, zăbovind să admire Fiece Pârâu de Cristal, Fiece Brad Falnic, fiece Floare din Poienile Muntelui…Fiece PAJURĂ, VÂSLIND ÎN OCEANUL CERULUI… – …ca pe ADEVĂRATELE MINUNI ALE CREAȚIEI…NEATINSE DE NICIO MOLIMĂ…nici măcar de aceea a MORȚII…care, foarte repede, se adaptă la…”NĂRAVUL MEDITATIVO-ADMIRATIV”, SMERIT ȘI PIOS – AL ”TIMPULUI CELUI, ACUM, SACRU- ZĂBAVNIC”…”CU-FOLOS-ZĂBAVNIC” !

*

…Într-un Colț de SERĂ – văzui un Om, în Carne și Oase, un OM NATURAL, adică – PLÂNGÂND. Din Ochi îi curgeau  ZOAIE (…pe jos și peste Hârdaiele cu Plante Tropicale): citea CARTEA mea (…numai SFINXUL PUSTIEI poate să știe ce Calamitate se petrecuse, în Viața lui, de ajunsese să se apuce a citi Acest A-Tom, Otrăvit și Jegos…din Punct de Vedere MORAL-SPIRITUAL…! ).

Adică, ASTA, pe care o aveți (și-o țineți, încă…!), în fața voastră. Pe Birou, pe Brațe, pe Iarbă, pe Pernă…

Adică, Oriunde aflați un PUNCT DE SPRJIN.

Nu pentru a o citi, Doamne ferește ! (…nici nu e indicat  – căci ați lua contact cu Ceva DEMONIC-CONTAGIOS și, deci, TERIBIL DE PERICULOS !) – ci pentru a vă împlini (INCONȘTIENT și INVOLUNTAR !) – NEVOIA, ATAVICĂ, DE A VĂ ATINGE PROPRIETATEA – CU MÂNA VOASTRĂ !

…Sau cu GHEARELE voastre.

***

 

EPILOG

a-NEDREAPTĂ – IERTAREA

 

Timpul Vieții s-a scurs – a rămas Rumeguș 

de-acum încolo – știu : URCUȘ DUPĂ URCUȘ…

sunt inutile INVIDIA și URA

dar – la IUBIRE – n-am priceput : ARSURA…

 

…încep să Bâjbâi și să Bâlbâi Veșnicia 

Cuvintele se sfarmă : Aceasta-i Nemurirea…

Silabe-o iau la Stânga și la Dreapta

punând sub Semnul Întrebării : CHIPUL – FAPTA…

 

mă descompun în Așchii și în Cioburi

Căluțul Morții rătăcit-a Cobùri…

Flămând și Însetat de Întuneric

 

Orb – îmi ucid Orice-Amintire – -Isteric…

…voi mai păși – prin Pulberi – VEȘNICIA

DAR  – UNDEVA – NEDREPT – PÂNDEȘTE-IERTAREA !

 

…chiar și-un Nebun – ca mine – CU MUNȚI  AM CĂSNICIA :

îmi smulg – spre-un Cer – din Suflet – ȘI STELELE ȘI MAREA…

***

 

b- CÂȚI – DOAMNE – NU-ȘI AFLARĂ ROSTUL

 

câți – Doamne – nu-și aflară ROSTUL

în Lumea Asta – -n care tre’ să faci pe Prostul ?

câți n-au căzut sub Jug – fără-ntrebare :

”dar mai e mult ? – voi da de vreo Cărare ?”

 

urmară – Muți – o Turmă de Tăceri :

se făcu Seară – Noapte :  TREZIRĂ-SE CĂ-I IERI…

Supunere în Bezne – și Plâns Înăbușit…

câtă Mizerie – -Umilință ! – …cad – Vite-n Brazdă

 

că Dumnezeu uită pân’ și să le dea vreo Caznă

că Dumnezeu se-ntreabă : ”Eu – oare – i-am făcut ? – Eu l-am iubit pe OM ? – …cât – uite – -i de căzut…!”

 

Atotputernicul nu-și zăbovește Gând –  pentru DE TOT SMERIȚI

Atotputernicu-are TREABĂ : ce-i pasă  de PÂRLIȚI ?

…tocmai-i primește – iată !  –  pe SERAFIMI SLĂVIȚI !

 

…dar dacă –  trudind fără Hodină –  AFLAI ROSTUL ?!

pe cine-l USTURĂ-undeva ? – …pe Nimeni : Tot eu – PROSTUL !

…de faci prea MULTE – ori de nu faci NIMIC

 

”DEȘTEPȚII”  LUMII  te  ignoră – BIET LIMBRIC !

…iar GENIALE-IDEI – și CARTEA UNOR ZEI

văzându-se-ignorate – fluieră-n Sus – spre TEI !

***

 

c-CREDINȚA  I

 

LEBĂDĂ – cu Vrajă-n ULTIM GLAS :

Toți – pe Rând – la Tine au tot mas !

ești – Lui Crist – ICOANA DE CALVAR !

…pentru mine : CHEZĂȘIA LIPSEI DE ZADAR !

***

 

d-CREDINȚA  II

 

ars de Stele – scris de Fluturi 

mă desprind din Luturi 

şi spre Tine vin – Iisuse 

de Gând să mă scuturi !

*** 

 

e-CREDINȚA III

 

LIRA ȚĂRII mele n-o vreau prin Străini

nu vreau  – VENETÌCII – să-și învețe CÂINI

să MÙȘTE  –  nu CÂNTE ! – ce mi-au dat STRĂBUNI !

să MÙȘTE – nu CÂNTE ! – la POMI CU MINUNI !

…căci LIRA VRĂJITĂ – iată ! – a născut

PRIMUL NEAM DIN LUME – prin LUMINI CERNUT

Neam de MAGI și MUNTE – Neam de ÎMPĂRAȚI !

DARU-l fac – cu DRAGOSTI ! : NU SE VOR FURAȚI !

 

…din SFINTE PĂMÂNTURI – ați smuls ca-APUCAȚII

CRIMINALI-DE-VIȚĂ ! – …dar aicea – FRAȚII

lui ZALMOX – RĂZBOINICI – n-or îngădui :

nu-i Loc de DEZMĂȚURI – nici de-a CHIUÌ !

…ZEII-OR SĂ SE SCOALE – V-OR ZVÂRLI PE COASTĂ !

V-OR ȘTERGE DIN CRONICI – CA PE-O VORBĂ PROASTĂ ! 

 

…Nu-ncercați cu DACII – cum cu o …”MOFLUZĂ” !

ÎN GENUNCHI :  CETATEA NOASTRĂ E LEHUZĂ : 

SFINȚII TEMELIE – SARMIZEGETUSĂ !

AVEM NOI – ÎN OASTE – MARTIRI ȘI HERÙVII

AVEM ȘI GRĂDINA – PAJURI – SACRE FLUVII !

 

…Noi suntem  – se știe – TOT NEMURITORII :

VOIEVOZII SPADEI – TRUBADÙRII FLORII !

…de veniți în OSPEȚIE – s-o faceți în CUVIINȚĂ :

Hodină și Pâine – Soare de Priință…

Totul cu Măsură – NU EXAGERAȚI : 

când veniți AICEA – NU-UITAȚI SĂ PLECAȚI !

 

…de-mpliniți ACESTEA – aveți CERESC TRAI

dacă nu – BATISTA : vă spunem : ”BY-BY” !

***

 

f-CREDINȚA IV

 

…o VIOARĂ-CĂPRIOARĂ 

m-a scos din Zòdia Chioară !

…măi – Sângele lui Hristos

nu cumva-l vărsați pe jos !

 

vreau să-ncingeți HORI-LUMINE

că Acolo-i și de mine :

cu voi de n-oi ține PASUL

vă las Gaj – ce am eu : NASUL !

***

 

g-CREDINȚĂ V

 

…câte n-a iertat – Surata

Lebăda – Multlăudata…

ne-o ierta și-o Vorbă Proastă

spusă către-a noastră…Coastă !

 

ce bine e printre Frați :

‘ți vine-a-i lăsa – pe toți – lați !

nu stricăm noi – la Miri – Cheful 

ci ne cumpănim cu…”Șeful”…!

 

hai – Române – c-așa-i data

pe la noi și de la Tata :

plângi Amar – gemi Umilințe

(…dar la tine – -ntre Velințe…!)

 

dacă-am învârtit noi Hora

nu-i doar că-i frumoasă Nora

ci – după Chin și Suspin

ne smulgem  – cu Crist – un Spin !

 

și – Spin după Spin – Fârtate :

o plictisești și pe Moarte !

și te las’ cu-a ta Credință

între HORĂ și-UMILINȚĂ !

 

uiți de Năcaz – uiți de Silă

dar nu uiți de Crist și Milă !

uiți de toate cele Rele

dar te-ntreci – la Joc – cu Iele !

 

haide – Moarte – joac’ cu mine

că le-nvârtesc – încă – Bine !

te-nvârt – Moarte – după Masă

că ai să uiți și de…Coasă !

 

…te-oi învârti după Tei

de-i uita să mă mai iei !

te-nvârt – Moarte – prin Ogradă

că-i uita – de-Oameni – Grămadă !

***

                                                                                      Adrian Botez