Emil Borcean – Interviu cu Adela Mîrza, președinta partidului M10, privind Alternativa Dreaptă

Vestimentația politică românească este notorie pentru portul obligatoriu de maiou. Indiferent de haina la vedere, de obicei în nuanțe mai mult sau mai puțin intense de Stânga, partidele politice de la noi poartă pe dedesubt un maiou de Dreapta.

Este un accesoriu necesar în era democratică, pentru a mima diversitatea și a pretinde că toate preferințele politice sunt servite în egală măsură. Dar din păcate este o iluzie și, de fapt, o impostură. România nu a avut, în perioada după 1989, decât o singură forță politică de Dreapta (PNȚCD), iar aceea a sucombat sub povara propriilor ezitări și contradicții.

Există câțiva oameni politici cu sensibilități și abordări de Dreapta, iar astfel de abordări se regăsesc uneori și la nivel de partid, dar întreaga politică românească este, în general, un exercițiu de etatism, paternalism și demagogie.

Însă lucrurile par să se schimbe. De câteva luni a început să devină din ce în ce mai vizibilă o formațiune politică numită Alternativa Dreaptă, care prin mesaj și propuneri își asumă o identitate nu conjunctural, ci integral de Dreapta.

Este o formațiune tânără, la început de drum, dar plină de energie și ambițioasă. În prezent strânge semnături pentru participarea la alegerile europarlamentare din luna mai și, indiferent de rezultat, se pregătește pentru următoarele alegeri parlamentare din România.

Îi mulțumim doamnei Adela Mîrza, președinta partidului M10 (partid membru al alianței), pentru persistența de a duce la bun sfârșit interviul pe care i l-am solicitat, într-o perioadă foarte încărcată. A rezultat un portret amplu și convingător. Cei în căutarea unui partid românesc autentic de Dreapta se pot bucura acum de o ofertă consistentă.

Și, într-o altă premieră politică, această formațiune nu poartă maiou ideologic. Identitatea este la vedere, în fibra sacoului. What you see is what you get.

Adela Mîrza
Adela Mîrza

ILD    De ce s-a format această alianță electorală? Care este istoria alianței?

Adela Mîrza    Această alianță s-a născut dintr-o necesitate. Era nevoie ca de aer de o mișcare de dreapta autentică în România căci după cum putem observa pe scena politică a României avem foarte multă Stânga (cea veche: PSD-ALDE și cea nouă: USR-PLUS-DEMOS). Așa cum îi spune și numele, ”Alternativa Dreaptă” reprezintă o forță politică nouă, una corectă, o alternativă pentru toți cei nereprezentați până acum, cei de dreapta, care nu mai aveau ce vota sau care până acum nu au votat, neregăsindu-se în nici una dintre ofertele politice existente. Și fostele partide de dreapta sau care ar fi trebuit să fie de dreapta au defectat mai mult sau mai puțin la stânga, prin mezalianțe de neconceput pentru un conservator, creștin democrat sau liberal clasic autentic.

Istoria Alternativei este una simplă și firească: în 2017, la invitația generoasă a domnului Cristian Șoimaru (fondatorul Asociației ”Alternativa Dreaptă”), ne-am întâlnit mai multe forțe de dreapta (partide și mișcări civico-politice) pentru a discuta posibilitatea uni parteneriat politic. Ne-a strâns prima dată la Brașov (Partidul M10, Partidul Forța Moldova, Uniunea Creștin Democrată din România, Clubul Libertății, Alternativa Dreaptă, conservatori, creștin-democrați, oameni de media, iar concluzia a fost una unanimă: trebuie coagulate toate aceste mișcări și partide politice de dreapta într-un singur vehicul: un partid politic – Alternativa Dreaptă. A mai durat puțin până ne-am omogenizat (fiecare entitate mai avea de rezolvat probleme interne, de organizare. Un exemplu: M10 a trecut prin alegeri interne, asumarea unei doctrine prin statut, o nouă conducere). Apoi ne-am reunit, am lansat platforma în 15 noiembrie la București, iar în 24 ianuarie, la Iași, am semnat Alianța Electorală „Alternativa Dreaptă”.

ILD    Vă considerați o formațiune politică de Dreapta. Pe scurt, care sunt valorile pe care le susțineți?

Adela Mîrza    Cea mai lapidară formulă ce poate descrie organizația noastră este creștinism și capitalism. Creștinismul este coloana vertebrală a doctrinei conservatoare moderne. El constituie, pe de o parte, valorile, pe de alta, criteriul de acțiune politică, poziția pe care o asumăm în istorie. Capitalismul, de cealaltă parte, ține de modalitatea prin care înțelegem să punem la lucru valorile creștine și să asumăm modernitatea: prin primatul libertăților și drepturilor individuale într-un stat minimal de drept. Dar, repet, aceste ultime repere au Creștinismul drept criteriu moral și comunitar.

ILD    În manifestul politic pe care l-ați publicat menționați că AD subscrie la liberalismul clasic și conservatorism. Există puncte de tensiune și antagonism între cele două? Dacă da, cum credeți că pot fi soluționate?

Adela Mîrza    Desigur. Liberalismul este situat la dreapta propriu-zisă din punct de vedere economic.

Cultural, însă, liberalismul tinde adesea să fie iconoclast și să adopte puncte de vedere antitradiționale căci pleacă de la premisa generală a reducerii tradițiilor religioase – care sunt miezul oricărei tradiții – la superstiții ce ar urma să fie depășite prin progres educațional, științific și social. Din punct de vedere filosofic, liberalismul tinde mai degrabă să fie o expresie a raționalismului și, din cauza asta, cade în iluzia revoluțiilor sociale perpetue și a societății fără lipsuri, violență, tensiuni și rele.

Din acest punct de vedere, Alianța „Alternativa Dreaptă” este conservatoare și opune revoluționarismului civil și instituțional al liberalismului moderația tradiției și subsidiaritatea grupurilor sociale și culturale. Noi credem că trebuie înfrânată tendința tot mai acută de câteva decenii de a revoluționa și schimba instituțiile și baza lor legală și constituțională de la o legislatură, la alta, de la un partid radical, la altul, fără considerații cu adevărat sistematice și fundate pe principii stabile, perene. Statul trebuie redus la minim și lăsat în pace să arbitreze. El trebuie să înceteze să devină instrumentul de inginerie socială care a ajuns astăzi.

Împăcarea dintre conservatorism și liberalism e posibilă mai degrabă pe teren economic.

Cultural, conservatorismul nu poate să accepte raționalismul și iluzia societății civile perfecte. Conservatorul știe că ființa umană e, în esență, ambiguă și imperfectă, deci supusă nu doar greșelii, dar și pasiunii, fanatismului sau chiar relelor intenții. Conservatorismul afirmă că, deși îmbunătățiri locale și adesea temporare, pot fi făcute la nivel instituțional și social, totuși, ele nu conduc la reformarea ființei umane înseși. Pentru așa ceva e nevoie de o prefacere interioară. De aici și susținerea tradiției religioase.

Dar, în acest context, al limitării statului, un alt aspect care îi poate împăca foarte bine pe conservatori și liberali este statul minimal și neîncrederea în soluțiile etatiste.

Continue reading I L D

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s