Europa noastră: în căutarea paradisului pierdut

de Petrisor Peiu, analist

Din 1945 până la începutul anilor 80, Vestul Europei era considerat paradisul pe pământ: economia crestea cu ritmuri mai înalte decât media globală, rănile războiului se închiseseră si fiecare nouă generatie era mult mai prosperă decât precedenta. Comunitatea Economică Europeană, cum se numea atunci Uniunea Europeană, ajunsese in 1980 să reprezinte 30% din economia globală, cu o treime mai mult decat economia americană (doar 21% din totalul mondial).

In 1980, printre primele 10 economii ale lumii, 4 erau din Comunitate: Germania (doar RFG atunci) era a treia, Italia a patra, Franta a sasea, Marea Britanie a saptea, încă 3 mai erau in primele 25 (Spania, Olanda si Belgia), iar Polonia si Romania (din actuala UE) erau a 17-a, respectiv a 24-a economie la nivel global.

Europa de Vest era pe atunci locul in care se atingeau cele mai ridicate standarde de viață, iar dezvoltarea culturala era la fel de intensa precum in SUA. Duminica de duminica, bisericile erau neincapatoare, iar strazile erau pline de incântătoare cupluri, optimiste si ținând de mână numerosii copii pe care îi aveau. Americanii râvneau la siguranța si prosperitatea generalizată din occidentul european, iar sovieticii îi invidiau pe est-europenii mai liberi si cu niveluri de viață mai ridicate.

Simptomatic, industria cinematografica europeana era la apogeu, beneficiind de o inegalabila generatie de regizori si actori italieni, dar si de talentati cineasti francezi sau spanioli. Italiencele Gina Lollobrigida si Sophia Loren erau cele mai adulate frumuseti ale planetei, iar Alain Delon inflacara inimile oricarei tinere din lume. Dincolo de “cortina de fier”, in statele estice, era perioada uriasilor creativi: Milos Forman, Liviu Ciulei sau Andrzej Wajda.

In deceniile de dupa cel de-al doilea razboi mondial, tarile Europei de Vest au fost conduse de catre partidele crestin-democrate, axate pe valorile crestine si pe justitie sociala, neconditionat aliate ale Americii, neconditionat devotate capitalismului clasic si la fel de neconditionat potrivnice raspandirii ciumei comuniste/socialiste provenite din lagarul sovietic.

Ei bine, anii 80 au fost momentul unei uriase schimbari de pardigma in istoria contemporana a Europei; treptat, marile state vestice au adus la putere partidele de stanga (socialiste) si societatea europeana s-a deplasat masiv catre stanga, imbratisand obiective si metehne de neconceput pana atunci: respingerea modelului sovietic s-a relativizat, regulile clasice ale capitalismului s-au relativizat si ele, a aparut statul social si incet-incet s-a scos in afara vietii publice crestinismul, fundamentul central al lumii europene. Statele nationale s-au diluat, a aparut moneda Euro si continentul a devenit prizonierul tuturor locurilor comune ale corectitudinii politice.

Cum arata astazi Europa, Uniunea Europeana adica? Economia agregata a tuturor celor 28 de state are o pondere in economia globala de jumatate fata de anii 1980: daca atunci, economia Comunitatii Europene era de peste 30% din economia mondiala, astazi (2018), economia UE mai reprezinta doar 16% din economia mondiala, aproape la fel de mult precum SUA (peste 15% din totalul planetar) .

Continuarea pe www.ziare.com

Citiți și:

NEBUNIA „MULTICULTURALISMULUI” ATINGE APOGEUL. “LIMITAREA NAȘTERILOR noastre ne-ar permite să PRIMIM mai bine IMIGRANȚII ”

Performerul zilei în fotbalul francez, mesaj mărturisitor chiar pe teren: Iisus a Înviat și te iubește!