Valentina Teclici: Uneori, pe Mariana Gurza aripile o dor

Uneori, pe Mariana Gurza aripile o dor

Uneori, pe Mariana Gurza aripile o dor
de-atâtea Gânduri nocturne
care lasă urme de zbor,
albastru Paradox sentimental
pe marea trecere.
Nevoia de a sfida tăcerea
dansează Lumini şi umbre
orbitoare şi sumbre.
Din care colţ al Universului se-aude
corul îngerilor ca un răspuns?
Tăcerea devine biblie,
rugăciune fără de apus.

Şoapte gândite, Ultimul strigăt
venite hăt din Univers,
deschid căile credinţei
cu umilinţă de vers.
Gânduri nocturne celest luminate,
Dumnezeu şi umbră.
Dumnezeu şi lumina de început,
iertătoare de păcate.

Uneori, pe Mariana Gurza aripile o dor,
Ultimul strigăt si şoaptele gândite.
Simplu, curat, vindecător
Lacrima iubirii-i cade mănoasă
pe sufletele arse de dorul de-acasă.

———————————–

Valentina Teclici
Noua Zeelandă
2 octombrie 2017

 

sursa

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s