Dan Gibson – “Geografia Coranică“ (recenzie)

Nu suntem experti in acest domeniu, dar ocazional dăm peste materiale și autori care îndrăznesc să spună că islamul e o religie falsă și încearcă să o dovedească. Unul dintre ei e Dan Gibson, iar titlul cartii lui e Quranic Geography (“Geografia Coranică“). Cartea a fost publicată în 2011 de o casa de editură mai putin cunoscută din Canada. La urma urmelor care casă de editură “reputaliba” ar fi acceptat să tiparească o carte cu un subiect atât de “controversat”? La cele 279 de pagini de text, Gibson adaugă încă aproape 70 de pagini de tabele si anexe cronologice desemnate să-i sprijine argumentele principale. Gibson, insa, nu afirma in mod direct ca islamul e o religie falsa, dar argumentele lui inevitabil duc la concluzia, usor citita printre rânduri, că e.

Cine e Dan Gibson? Un autor britanic cu vaste cunostinte in domeniu. Bunicul său a fost un cercetator avid al istoriei si geografiei biblice, arabe si musulmane. Incepând din anii 1920, el a adunat o mulțime de date și materiale comparative, dar nu a publicat nici scris nimic asupra subiectului. Materialele acumulate de el au trecut în posesia fiului lui, adică tatăl lui Dan Gibson. Tataăl a continuat munca bunicului adunând si el o cantitate vastă de materiale. Dar nici el nu a publicat nimic. A pus toate materialele si munca lui de cercetare in cutii, iar cutiile in pod. După moartea lui, sotia lui, adica mama lui Gibson, a decis să vânda casa si să se mute intr-o casă mai mică. Asa ea si fiul ei au descoperit cantitatea vastă de materiale adunate de bunicul si tatăl lui Gibson. Autorul a început să studieze cu deamănuntul materialele mostenite si a devenit interesat in explorarea unui subiect până atunci parcă in intregime ignorat de cărturari – e islamul o religie falsă? Si dacă da, poate islamul fi dovedit ca fiind o religie falsă din perspectiva geografiei coranice?

Tatal lui Gibson a fost specialist in istoria Edomului si a Hixosilor, Edomul fiind intâlnit si bine cunoscut dintr-un număr mare de pasaje din Biblie. Gibson a mostenit pasiunea tatălui său si, in 1979, la 23 de ani, s-a mutat in Levant unde a studiat, vreme de 20 de ani, geografia coranică. In 1990 s-a mutat, impreuna cu familia, in deșertul din sudul Iordaniei unde si-a continuat studiile de cercetare trăind intre beduini. In acei ani i s-au infiripat in minte îndoieli privind acuratețea geografiei coranice si, prin extensie, posibilitatea ca islamul ar putea fi o religie falsă. A studiat istoria si geografia vremurilor vechi si de dinaintea aparatiei islamului ajungând la concluzia că există discrepanțe de fond si adânci intre istoria cunoscută nouă astăzi privind islamul si originea lui si datele georgafice privind islamul timpuriu. Zice el, “I became convinced that there were inconsistencies in the historical records, especially when it came to geography”. (“Am devenit convins de existența unor inconsistențe în documentele istorice, și în mod special când e vorba de geografie“) (Pagina 2) De fapt, Gibson chiar a fost tentat, in 2004, sa formuleze o teorie a conspirației (“a conspiracy theory“) privind originea islamului. S-a consultat cu alți cercetători care studiau si ei originile islamului si le-a împărtășit îndoielile proprii. Spre surprinderea lui, multi dintre cercetatori i-au impărtășit si ei suspiciunile si indoielile lor privind acuratețea Coranului, viața lui Mohamed și religia pe care el a fondat-o.

90 de ani de muncă

Cartea lui Gibson, deci, e rezultalul muncii de cercetare si studii amănunțite a trei generații (bunic, tată si fiu) pe o perioada de aproape 90 de ani. Care e argumentul principal a lui Gibson că islamul ar putea fi o religie falsă? Teza lui e simplă – există o incongruénță majoră între geografie și islam. Geografia nu sprijină datele geografice si evenimentele descrise în Coran. Coranul nu e ancorat intr-o arie geografică specifica care ar putea fi identificată, fie la nivel de documente antice, arheologie ori intuiție. Pentru ca cititorul să-i poată ințelege argumentul, Gibson deseori face paralele intre geografia coranică si geografia biblică. Biblia, zice Gibson, e puternic ancorată in geografie si istorie, dar acelasi lucru nu poate fi spus despre Coran. Luati oricare carte din Biblie, ne provoacă Gibson, si veti vedea ca fiecare carte e ancorată intr-un spatiu geografic concret, bine definit, intr-o perioadă istorică concretă si bine definită, si conține o multime de date geografice si nume de persoane. In plus, arheologia a scos la iveala cu acuratețe locul majorității ținuturilor amintite in Biblie, multe dintre ele fiind mentionate in scierile antice paralele Bibliei, iar multe din evenimentele istorice mentionate in Biblie fiind si ele mentionate in izvoarele istorice scrise ale antichității. Acelasi lucru, insa, nu poate fi spus despre Coran. Gibson isi continua argumentul, demonstrând că cu cât o carte veche e mai bine plasată in geografie, cartografia veche, texte paralele, arheologie si istorie, cu atât ea e mai credibilă. Dacă din acest punct de vedere Biblia e o carte credibila, Coranul, zice el, nu e.

Profetia lui Ieremia e un exemplu potrivit pentru a ințelege argumentul lui Gibson. Cartea lui Ieremia conține un număr vast de nume de persoane, localitati geografice, o naratiune legata de un timp si spatiu specific, si o cronologie de evenimente diverse, din care unele, cum ar fi asedierea Ierusalimului de catre Nebucadnezar si distrugerea Templului iudaic, sunt mentionate in Cronica Babiloniana. Iar alte evenimente sunt mentionate in scrierile egiptene ori au fost validate de arheologie.

In schimb, Coranul nu contine date istorice ori georgafice care ar putea fi validate de arheologie ori scrieri paralele. Aici, efortul intelectual a lui Gibson nu poate fi subestimat. Argumentele lui sunt atât de detaliate incât e greu sa nu fii de acord cu el. Comparatiile lui sunt simple. In intregul Coran sunt mentionate doar noua (9) localitati ori tinuturi geografice si până în prezent nici una din ele nu a fost validată de arheologie, scrieri paralele ori prin alte mijloace. Aceste localitati sunt Ad (mentionat de 23 de ori in Coran); Thamud (mentionat de 24 de ori); Midian (mentionat de 7 ori); Medina (mentionat de 2 ori); Valea Meca (mentionata o data); Valea Beca (mentionata o data); Tubba (mentionat de 2 ori); Al-Ras (mentionat de 2 ori); si Hijr (mentionat o singura data). Ați citit corect: in tot Coranul, care conține in jur de 150.000 de cuvinte, in functie de traducere, sunt mentionate doar 9 localitati, tinuturi ori nume geografice. Nici una din ele nu a fost identificata cu certitudine de cercetatori, istorici ori arheologi.

Comparatie cu Evangheliile

Dar Biblia? Gibson face aceasi analiza a datelor geografice din Biblie. De exemplu, in Evanghelia dupa Matei, care continue aproximativ 25.000 de cuvinte, sunt mentionate 31 de localitati ori nume geografice de 108 ori. Adica apare o mentiune geografica tot la 229 de cuvinte. In Evanghelia dupa Marcu, care contine aproape 16.000 de cuvinte, sunt mentionate 26 de localitati de 70 de ori, adica o mentiune geografica tot la 200 de cuvinte. Evanghelia dupa Luca are aproximativ 27.000 de cuvinte si contine 31 de nume geografice care sunt mentionate de 110 ori, adica o mentiune geografica tot la 246 de cuvinte. Iar Evanghelia dupa Ioan, care are aproximativ 20.000 de cuvinte, contine 14 nume geografice, mentionate de 69 de ori, adica o mentiune geografica tot la 289 de cuvinte. Un exemplu specific asupra caruia Gibson insista pentru a-si dovedi argumentul, este Pilda Bunului Samaritean din Luca 10:30 despre “un om care s-a pogorit de la Ierusalim la Ierihon”. Narativul acesta e credibil pentru ca e ancorat in realitatea georgafica de acum 2000 cind a fost scris textul initial, o realitate geografica care a ramas neschimbata de atunci pina azi, si care e usor de ințeles. Ierihonul se afla la o altitudine mai joasa ca Ierusalimul cu câteva sute de metri si pe vremea aceea, la fel ca azi, exista un drum care conecta cele doua asezaminte. Privind asezamintele geografie mentionate in Coran, insa, este aproape imposibil sa fie identificate intr-o zona geografica specifica a zilele noastre.

Gibson mai face inca o paralela intre Biblie si Coran desemnata sa deschida ochii cititorilor. Coranul pretinde sa fie cartea unei religii revelate. La fel si Biblia. Coranul pretinde sa fie o religie revelata unui singur om si intr-o perioada de timp relativ scurtă. Pe de alta parte, Biblia pretinde si ea sa fie o religie revelata, dar nu printr-o singura persoana si printr-o multime de oameni si pe parcursul unei periode de timp de câteva mii de ani. Fără ca ea să conțină divergente de fond intre revelatia primita de persoane diferite in epoci diferite. In plus, revelatiile Bibliei sunt conectate cu evenimente istorice palpabile care pot fi dovedite, in marea lor majoritate, prin texte istorice paralele ori date arheologice. Sunt conectate deasemenea cu locuri geografice care, la fel, in majoritatea lor, pot fi atestate istoric ori arheologic. Care carte e atunci mai credibila?

Politicos, Gibson nu le spune musulmanilor ca ar putea impartasi o religie falsa. A citit Coranul de mai multe ori si l-a studiat amănunțit. Musulmanii l-au incurajat sa se converteasca la islam. Dar Gibson le răspunde politicos: “I urge Muslims to carefully study their own books and seek to understand their content and message. … In the end, the entire reason for writing this book is simply a search for the truth.” (“Ii incurajez pe musulmani sa-si studieze cu atentie si grija cărțile si să caute să le inteleaga continutul si mesajul. … In final, motivul pentru care am scris această carte este simplu, să caut adevărul“) (Pagina 14)

Incepind cu Pagina 17, Gibson intra intr-o analiza aprofundata a fiecarui nume geografic mentionat in Coran. Analiza e detaliata, extrem de interesanta, si continue o sumedenie de informatii privind vremurile Biblice si cele mentionate in textele antichitatii. In Capitolul III Gibson incearca sa localizeze in timp si spatiu istoric si geografic tinutul Ad mentionat in Coran. Concluzia lui e ca e imposibil. Gibson studiaza harti vechi, harti antice, harti moderne de tip google, date arheologice, fara insa a da de tinutul Ad ori de urmele locuitorilor lui. Cine au fost ei? Nimeni nu stie. Speculatii se fac din abundență, dar concret nu se ajunge nicăieri. La fel, Capitolul X al cărtii lui Gibson discută Imparatia oamenilor din Thamud. Si aici datele sunt relativ putine si nu se poate deduce nimic concret din ele.

Ismael si Avraam

Privind personajul Ismael, fiul lui Avraam, a cărui descendenți arabii zilelor noastre pretind să fie, el e o persoană misterioasă pentru arabi. Mai mult se stie despre Ismael din Biblie decât din literatura coranică ori arabă. Cu toate că arabii pretind sa fie decendentii lui Ismael, Gibson intreaba: sunt ei? (Pagina 188) Cărturarii msulmani sustin că descendentii lui Ismael au locuit in Arabia de Nord, dar, conform studiilor lui Gibson, săpăturile arheologice nu au scos la lumina nicio civilizatie veche acolo, cele mai timpurii vase din lut de acolo fiind datate din Veacul VI, inainte de Hristos. (“There is no evidence of sedentary life at any oases centers in Arabia … prior to the beginning of the 6th century BC”) “(“Nu exista nicio evidenta a unei civilizatii sedentare in oazele Arabiei Centrale inainte de inceputul Veacului VI inainte de Hristos“) Dar cel mai curios lucru privind Ismael, si foarte putin cunoscut, e că textele coranice dinainte de codificarea oficială a Coranului nu erau de acord privind pe care din fii lui a poruncit Dumnezeu lui Avraam să-l aducă ca jertfa pe Muntele Moria, Ismael ori Isaac? Gibson explica ca jumatate din textele coranice de dinaintea codificarii oficale a Coranului l-au mentionat pe Isaac ca jertfa adusa pe Muntele Moria, nu Ismael. Rămâne un mister pentru Gibson si cercetatori cauzele acestei confuzii, o confuzie deosebit de mare privind un punct deosebit de important care diferențiază cele doua mari religii ale lumii – islamul si iudaismul.

In plus, Coranul scrie ca Avraam a facut calatorii in Arabia, chiar ducând-o acolo pe Hagar. Asa sa fie, intreaba Gibson? Cât de credibilă e această afirmatie, intreaba el, având in vedere ca nu exista nicio aluzie la astfel de posibile calatorii in niciun text scris inaintea Coranului? Evreii erau foarte detaliati in scrierile lor si ar fi putut usor sa aminteasca calatoriile lui Avraam in Arabia. Ce ar fi avut ei de pierdut daca ar fi mentionat lucrul acesta? Afirmatiile coranice privind calatoriile lui Avraam in Arabia, indica Gibson, sunt bizare. (Pagina 235) Pe vremea accea calatoriile din Canaan până in Arabia ar fi luat multe luni si daca ar fi avut loc, fara indoiala ca autorii Bibliei le-ar fi mentionat. Conform Bibliei, Avraam a dus-o pe Hagar la Beersheba, iar Ka’ba, locul din Arabia unde Coranul zice ca Avraam a dus-o pe Hagar, e la 1.000 de kilometri departare.

Dar Medina? Lucrurile de asemenea stau rău privind Medina pentru că ea nu a existat niciodată in forma descrisă ori atribuită ei de Coran. In alte cuvinte, exista o discrepanță majora intre descrierea pe care Coranul o face Medinei si realitatile dovedite de arheologie, scrierile antice, si cartografia veche. (Paginile 213-217)

Meca e mentionată doar a singură dată in Coran (Sura 48), dar problemele de identificare sunt aceleasi. Descrierea coranică si plasarea geografica a acestui asezământ socotit sfant la musulmani nu corespunde datelor arheologice, izvoarelor istorice vechi, si sunt de asemenea incompatibile cu cartografia lumii vechi. Concluzia lui Gibson, dupa multa analiza, e francă, “the descriptions of Mecca in Islamic literature don’t seem to match the present day location of Mecca.” (“Descrierile despre Meca care apar in literatura islamica nu par sa corespunda cu locatia curenta a orasului Meca“) (Pagina 221) De exemplu, Coranul vorbeste despre Valea Meca si despre Meca, pe care o numeste “mama tuturor oraselor”. Cercetatori specializati in istoria islamului sunt de acord ca Meca nici macar nu a existat inainte de anul 900 dupa Hristos. Gibson relateaza ca in 2002 a participat la o conferință de studii Nabateene din Petra (Iordania), unde colegii de breasla i-au confirmat impresiile: “they admitted that the archaeological record at Mecca was basically non-existent before 900 AD”. (“Mi-au confirmat ca sapaturile arheologice de la Meca au dovedit ca inainte de anul 900 Meca practic nu exista“) Asta contrazice direct si din plin afirmatiile coranice că, pe vremea lui Mohamed, orasul era imprejmuit cu ziduri, si avea grădini, case, cladiri publice si temple. (Pagina 223) In plus, contrar afirmatiilor coranice, Meca nu a fost un centru comercial asezat la incrucisarea drumurilor comerciale mari de atunci. De fapt, Meca nu e mentionat in nicio sursa literara in afara Coranului până la anul 740, adica la 122 de ani dupa presupusa evadare a lui Mohamed din Meca, când e mentionat in Continuatio Bizantia Arabica. (Pagina 224) Nici nu se afla Meca lângă o vale, numita in Coran Valea Meca, ori inconjurat de munti inalti cum scrie Coranul. De fapt, nici munti mentionati in Coran ca fiind in vecinatatea orasului Meca nu corespund muntilor de astazi din zona. Aspectul acesta e important pentru ca, conform Coranului, printre acei munti “inalti” au trecut Hagar si Ismael dupa ce au fost izgoniti din casa lui Avraam de catre Sara. Argumente de genul acesta privind Meca sunt foarte numeroase pe paginile cartii lui Gibson: spre deosebire de afirmatiile din Coran, Meca nu are iarbă naturală, nici pământ unde se pot cultiva plante, nici copaci, nici struguri, nici armate uriase, nici ploaie ori inundații. Ne rezuman deci la concluzia finala a lui Gibson: “Today Mecca is located in a large open area, with low rocky mountains rising from the sand. Thus it is my belief that the early descriptions of Mecca and its mountains do not fit the Mecca of today”. (“Azi, Meca e asezata intr-un loc deschis, cu munti scunzi care se ridica din nisip. Deci, concluzia mea e ca descrierile timpurii ale orasului Meca si muntii din prejur nu corespound orasului Meca din zilele noastre“) (Pagina 232)

______________

NOTA: Cartea lui Gibson e extrem de bogata in informatii si argumente, si nu putem face recenzia cartii lui in intregime astazi. Speram sa revenim cu rezumatul restului cartii in viitorul apropiat.

by Peter Costea, Alianța familiilor din România

Advertisements

One thought on “Dan Gibson – “Geografia Coranică“ (recenzie)

  1. Pingback: E islamul o religie falsă ? – “Geografia Coranică“ – Revista ARMONIA – Saltmin Media

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s