„Metodele folosite în mod obişnuit de DNA au condus la abuzuri grave”

Raportul „Henry Jackson Society”

foto-qmgv2x91clby Ion Spânu

După devastatoarele dezvăluiri din partea lui Sebastian Ghiţă, şefa DNA Laura Codruţa Kovesi mai primeşte o lovitură năucitoare de unde se aştepta cel mai puţin: din partea „Henry Jackson Society”, fundaţie care a fost fondată de Robert Kagan, nimeni altul decît soţul Victoriei Nuland, asistentei secretarului de stat al SUA!

Raportul „Henry Jackson Society” a fost întocmit de David Clark şi are titlul „FIGHTING CORRUPTION WITH CON TRICKS: ROMANIA’S ASSAULT ON THE RULE OF LAW” (Combaterea corupţiei cu trucurile escrocilor: Asaltul României asupra statului de drept) şi a fost publicat la Londra, la sfîrşitul anului recent încheiat.

O sinteză a acestui Raport a fost publicată ieri de „Lumea Justiţiei”, sub semnătura Elenei Dumitrache, urmată de pasaje importante din lucrarea lui David Clark, pe care vi le prezentăm mai jos în traducerea autoarei:

– Corelaţia puternică între cei vizaţi de urmărirea penală şi interesele celor de la putere estedovada unei justiţii politizate. Cazurile au fost adesea însoţite de campanii publice concepute pentru a maximiza impactul lor politic. Departe de a fi deasupra politicii, Direcţia Naţională din România (DNA) este un participant activ în luptele sale partizane.

– Cu toate că statul de drept impune sistemului judiciar să funcţioneze independent de guvern, există dovezi clare de înţelegeri secrete între procurori şi executivul din România. Este evident că politicienii continuă să exercite o influenţă operaţională considerabilă asupra DNA-ului, folosind controlul lor prin numiri – cheie şi că investigaţiile de profil înalt au fost direcţionate politic.

Metodele folosite în mod obişnuit de DNA au condus la abuzuri grave, care ar provoca indignare în majoritatea ţărilor democratice. Printre acestea se numără cei care defilează arestaţi în cătuşe în beneficiul mass-mediei, ameninţînd rudele suspecţilor cu punerea sub acuzare ca o forma de pîrghie, oferind suspecţilor imunitate în schimbul implicării pe cineva mai în vîrstă şi de actualitate, internarea în detenţie pentru inculpaţi perioade lungi de timp, în scopul de a-i pedepsi şi de a-i stigmatiza şi scurgerea sistematică de informaţii în mass-media pentru a preveni un proces echitabil.

Metodele lui Macovei au fost controversate. Cei puşi sub acuzare în timpul mandatului său au fost predominant din partea partidelor politice rivale; Macovei a ocolit Parlamentul pentru a putea decide prin ordonanţe de urgenţă care este permisă supravegherea electronica a suspecţilor fără mandat; şi ea a fost criticată de procurori pentru că şi-a depăşit autoritatea şi a intervenit în activitatea lor. Cu toate acestea, nici una dintre aceste acţiuni nu au fost menţionate de UE în rapoartele de monitorizare.

Evaluarea guvernului SUA a fost la fel de pozitivă, cu oficiali care au lăudat cu regularitate activitatea Laurei Kovesi şi şi-au folosit influenţa pentru a susţine DNAAmbasadorul american la Bucureşti a făcut apel la partidele politice din România să renunţe la candidaţi acuzaţi de corupţie.

– Valurile de arestări sunt, de obicei, însoţite de campanii de denunţare retorice care vizează maximizarea efectului lor politic şi stabilirea vinovăţiei lor în faţa opiniei publice.

– Dovezi că sistemul juridic românesc nu funcţionează ca instrument neutru al justiţiei pot fi, de asemenea, găsite în ratele de condamnare caracteristice în regimurile autoritare precum China şi Rusia, decît ca o democraţie europeană normală. Cu mai mult de 90% din inculpaţi găsiţi vinovaţi, este clar că instanţele funcţionează pe baza unei prezumţii puternice în favoarea urmăririi penale.

Probe de timpul urmăririi penale, inclusiv stenograme ale interceptărilor telefonice, sunt apoi scurse selectiv în mass-media cu scopul de a consolida impresia de vinovăţie. Politicienii, şi chiar judecătorii, fac comentarii negative cu privire la comportamentul inculpatului într-un mod care sugerează că procesul în sine va fi o simplă formalitate. După ce a fost deja marcat ca un criminal, inculpatul este transformat într-un proscris în societate. Nu este de ajuns pentru a pedepsi presupusul răufăcător. Scopul acestui circ este de a ataca şi discredita ceea ce reprezintă apartenenţa lor politică, opiniile sau afacerile – şi să se asigure ca, dacă nu se va da o condamnare în instanţă, s-ar ajunge la proteste publice.

– Între principalele domenii de preocupare se numară politizarea justiţiei, înţelegeri secrete între procurori şi executiv, implicarea sub acoperire a agenţiei de informaţii interne (n.red. – SRI), atacurile asupra independenţei sistemului judiciar şi abuzurile din procesele instrumentate de DNA.

– Evaluarea oficială a Comisiei Europene este că România face progrese în lupta împotriva corupţiei şi că DNA acţioneaza cu un “procuror energic şi imparţial”. Dupa cum vom vedea, aceasta hotărîre optimistă este în contradicţie cu faptele. Modelul urmăririi penale asupra ultimilor 12 ani pare să aibă o relaţie clară cu soarta diferitelor partide politice. Pe scurt, înainte de alegerile parlamentare şi prezidenţiale din 2004, Traian Basescu a fost acuzat de DNA de fapte de corupţie cu privire la acţiuni din timpul mandatului său de ministru al transporturilor în anii 1990. După ce a devenit Preşedinte, cele mai semnificative figuri politice puse sub acuzare au fost din partea Partidului Social Democrat (PSD) şi Partidului Naţional Liberal (PNL), decît din Partidul Democrat Liberal al lui Traian Băsescu.

Continue reading Cotidianul.ro

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s