VAVILA POPOVICI: Compania de dans PAUL TAYLOR

durham-performing-arts1-300x179Rimele și versificatorii pier… America își va justifica existența, dați-i timp…”

– Walt Whitman

   Directorul ADF – Jodee Nimerichter – preciza în cuvântul de deschidere a Festivalului din acest an, că ADF (Festivalul de Dans American) din 16 iunie – 30 iulie 2016 este a 83-a aniversare și a 39-a prezență în Durham – Carolina de Nord.

   M-a bucurat invitația la spectacolul Companiei Paul Taylor, ținut în data de 29 iulie a.c., în sala „Performing Arts Center” (Centrul Performant al Artelor), din oraşul Durham, cultura coregrafică făcând parte din cultura noastră spirituală, necesară. Ca oricare alt gen de artă ea reflectă lumea sub formă de imagine artistică, specificul constând în faptul că sentimentele, gândurile, dispozițiile omului se transmit prin intermediul mișcărilor, gesturilor, mimicii. Prin mișcările corporale ale dansului omul poate reda atât frumusețea exterioară – latura fizică a artei, cât și pe cea interioară – latura spirituală a artei. Limbajul dansului dispune de forța exprimării sentimentelor și emoțiilor, de trăirea redată cu o mare sinceritate și cu o tehnică dobândită printr-o munca intensă a dansatorilor, pe care noi, spectatorii nu o cunoaștem, ea fiind făcută în sălile de dans, de cele mai multe ori până la extenuare, cu scopul obținerii rezultatului dorit, cel de a ne face să vibrăm la vederea dansului, finisat ca o piatră până la obținerea formei și strălucirii ei.

   Director artistic Paul Taylor, unul dintre cei mai respectați artiști din lume, dintre cei mai căutați coregrafi ai zilelor noastre, chiar în această zi de 29 iulie, a împlinit o vârstă frumoasă, încununată de binemeritate realizări. Să-i dorim, noi spectatorii, din tot sufletul – LA MULTI ANI!

   Mi-a rămas în minte primul spectacol văzut al acestei companii, în anul 2009, spectacolul cu mult lirism, grația baletului fiind pregnantă. Nu pot să uit baletul „Beloved Renegade” (Iubitul renegat), inspirat de versurile poetului, umanistului american Walt Whitman (1819-1892) și pus pe muzica „Gloria” a lui Francis Poulenc. Dansul avea mai multe părți, prima parte cu titlul: „Sunt poetul trupului al sufletului” și ultima parte: „Mă las moștenire pământului, să cresc din iarba pe care o iubesc și dacă vrei să mă regăsești, caută-mă sub ghetele tale”. Mi s-a părut, la acea vreme, a fi un joc al vieții cu moartea, o îngemănare a artelor, a dansului cu poezia și cu muzica.

   În fine, astăzi, după câțiva ani de zile – ce repede trec anii! –, voi revedea Compania lui Paul Taylor, mi-am zis, cu Directorul de repetiție – Bettie de Jong –, cu dansatori americani de elită, precum: Michael Trusnovec, Robert Kleinendorst, James Samson, Michelle Fleet, Parisa Knobdeh, Sean Mahoney, Eran Bugge, Francisco Graciano, Laura Halzack, Jamie Rae Walker, Michael Apuzzo, Michael Novak.A

   Sunt orele serii unei veri extrem de călduroase, cu peste 90 de grade în timpul zilei. Acum, soarele pierde treptat din putere, ne urmărește parcă cu ultimele lui raze, mașina aleargă să ajungem la timp, înainte de începerea acestui spectacol de Dans. Șoseaua șerpuiește printre arborii verzi bogat dantelați cu frunze, copacii de talie mijlocie cu coroane bogate încărcate cu flori albe, roz, liliachii despart cele două sensuri de circulație ale șoselei. Ne apropiem de clădirea Centrului Artelor Performante; clădirea apare intens luminată, transparentă ca un acvariu.

   Programul spectacolului a fost alcătuit din patru părți, intitulate: SNOW WHITE, PROFILES, IMAGES și PROMETHEAN FIRE, coregrafia fiecărei părți fiind asigurată de maestrul Paul Taylor.

   Prima parte – Snow White – a fost inspirată probabil din basme, un dans interpretat de opt dansatori, dans ce îmbină armonios baletul cu mișcările ritmice și cele acrobatice, costumația sugestivă fiind realizată de Cyntia O’Neal.

   A doua parte – Profiles – a fost interpretată de patru dansatori care au avut o costumație frumoasă, realizată de Gene Moore, mișcări acrobatice, pe muzica compozitorului contemporan, polonez – Jan Radzynki, profesor astăzi în Statele Unite, muzică apreciată ca performantă. Dar, pentru a nu-mi spune părerea, invoc maxima: „De gustibus non disputandum!”

   Partea a treia – Image – interpretată de opt dansatori, a avut muzica superbă de Claude Debussy, promotor al impresionismului, cu natura sa poetică, sunetele pianului sugerând stări sufletești ca într-un joc de lumini și umbre, dansul încadrându-se perfect în această muzică, dansatorii aducând nuanțe vaporoase, prin dinamism, fluctuații ritmice, toate însumând un lirism discret.

   În partea a patra – Promethean fire – au dansat șaisprezece dansatori, costumația fiind de asemenea fascinantă, realizată de Santo Loquasto. S-au remarcat dansatorii Michael Trusnovec și Parisa Khobdeh, cuplu care pur și simplu ne-a fermecat cu grația, ținuta, execuția artistică, dar și ceilalți dansatori – întreg ansamblu – au arătat marea lor performanță în domeniul dansului; s-a dansat pe fragmente din muzica lui Sebastian Bach – „Tocata și Fuga în Do minor” – piesă instrumentală pe care dansatorii au executat mișcări rapide și clare –, „Preludiu în E-flat minor” și „Preludiu coral BMV 680”, din lucrarea „Clavecinul bine temperat”, cu motive ritmice și melodice, ce au încadrat într-un cerc luminos imaginea dansului. O adevărată artă care ne-a impresionat simțurile, ne-a creat acea detașare completă din realul zilelor. La ieșire am exclamat entuziasmată, că un astfel de spectacol aș dori să-l mai pot revedea.

   Am înțeles încă o dată, de ce maestrul Paul Taylor cucerește publicul cu vibrația, relevanța și forța dansului. Propulsând dansatorii în spațiu pentru frumusețea pură a dansului, pe fragmente de muzică clasică cu mare pondere pentru simțuri și minte, el, Maestrul, îi folosește totodată pentru a scoate în evidență, a ilumina spectatorii cu problemele actuale ale lumii în care trăim: războiul profund material și spiritual, evlavia, sexualitatea, moralitatea și mortalitatea, sugerând vectorul vieții spre care ar trebui să tindem.

În dansurile realizate coregrafic, Maestrul Paul Taylor, din inima bună a dumnealui, face ca binele, întotdeauna să biruiască răul. În fond, binele sau răul pe care-l vom avea, va fi determinat de noi!

________________________________________________

Vavila PopoviciDacă doriți să achizionați din opera scriitoarei Vavila Popovici, accesați: http://www.amazon.com/Vavila-Popovici/e/B003WHAANK

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s