Religia pare sa aiba un impact negativ asupra unor trasaturi de personalitate ale copiilor, precum altruismul, dar si modul in care acestia îi judeca pe cei din jur, sustine un studiu publicat in Curret Biology. Desi copiii din familiile religioase sunt perceputi ca fiind mai altruisti de catre propriii parinti, aceasta idee nu este tocmai conforma cu realitatea, scrie The Guardian.
Cealaltă parte a articolului din care cităm, alarmanta stare, îl puteți citi în partea de jos a paginii noastre.
Însă se pune întrebarea: care sunt cauzele alarmantei situației în care a ajuns creștinismul și morala sa?
Avem două certe premise:
1. Creștinismul autentic s-a manifestat plenar în secolele 16…19 și prima jumătate a secolului 20.
Fără a scrie un eseu complet, edificator și bine susținut, oricine va cerceta amămunțit perioada sec. 16-20, va constata că prosperitatea societăților și ale țărilor occidentale, în general, s-a realizat în bună parte și datorită credinței creștine ca ideologie de bază în țările și popoarele respective.
Religia creștină – credința în Dumnezeu, în lucrarea de salvare a omului din fărădelege prin jertfa de sânge a lui Iisus Hristos (Mântuitorul) – a avut un impact major în educarea și stabilitatea familiei creștine. Biserica creștină (catolică, ortodoxă, neo-protestantă) etc) a implementat în societate o ideologie și un mod de gândire autentic despre lume și societate (normală), favorabilă îmbrățișării unei moralități creștine, sănătoase, de către popoarele respective. Și, în consecință, manifestarea moralității în lumea creștină a fost normă onorantă și onorată, în general, fiind un criteriu viabil pentru cei din această tagmă.
2. Ateismul în lume s-a instalat plenar începând cu partea a doua a secolului 20 și început de secol 21.
Odată cu Revoluția bolșevică din Rusia (1917) – destul de prosperă în vremea lui Tolstoi (1828-1910) și Dostoievski (1821-1881) – se instalează teoria și ideologia ateistă (bazat pe ideologia darwinită a lui Charles Darwin (1809-1882), evoluționită, avâdu-i ca ideologi pe Karl Marx, Fr. Engels și V.I. Lenin – societatea devine una preponderent socialistă /comunistă – în care ateismul, minciuna și demagogia erau regula, acestea înlocuind creștinismul, adevărul, altruismul (loialitatea) și libertatea de exprimare.
De-a lungul acestor secole s-a perpetuat șablonul, asemănarea și etichetarea creștinului cu un caracter preponderent integru, loial, moral. Însă, odată cu infiltrarea tot mai masivă în lume și societate a ateismului, socialismului/comunismului, conjugat cu apariția muzicii rock (și a derivatelor ei), a subculturii Hippie Movement în USA (1964-1980), folosirea drogurilor (LSD, cocaina…), maladiiie cronice ale acestor mișcări și ale altora asemănătoare, precum și rspândirii lor în rândul creștinilor practicanți, a dus treptat la slăbirea și prăbușirea tot a mai multor familii creștine, iar educația a avut tot mai mult de suferit. Și ata pe trei fronturi.
Mai întâi din cadrul familiei, unde viața creștină a slăbit mereu, nu-și mai urma cursul normal, nu mai aveau timp de citire și de rugăciune. Apoi, în al doile arând, în biserici, unde s-a instalat tot mai mult formalismul, spoleiala, oportunismul. Cât de spre Educație, în cel de-al treilea rând, în școli religia creștină nu a mai avut ponderea din secoolele precedente, sec. 16-20, ci încet-încet s-a scos în afara legii învățământului Biblia și religia creștină – iar în locul acestora, la loc de cinste, stau Hary Potter (1997) , LGBT (lesbian, gay, bisexual, and transgender – 1994), filosofia ateistă, evoluționismul, umanismul, liberalismul.
Dacă mai înainte vreme copilul era educat acasă, în școală și în biserică despre creaționism, despre credință și Dumnezeu, acum grija lumii apostate este cu totul alta, paradigma e schimbată, acum grija este s nu ofensăm copilul, să fim political corecți, s spunem că e ok homosexualitatea, nu mai avem nimic cu normele de morală, de rușine și de pudoare. Rata violurilor era foarte mică, acum a explodat, incestul la fel, ba mai mult tind a fi legalizate. Tot ce e prostituție a ajuns la loc de cinste, iar credința creștină are oprobiul majorității și al legilor occidentale și al UE. Dacă odată, creștinește, suna așa: bătaia e ruptă din rai, în țările occidentale copilului trebuie să-i vorbești ca unui matur, să-l respecți … inversându-se rolurile, cine pe cine învață, cine pe cine apostrofează!
Este clar unde e buba, de unde vine boala? Vine pe calea noilor reglementri occidentale, sunt inversate valorile, ajungând a fi apreciate pseudovalorile.
… 3. Mai e o chestiune.Iar unele dintre concluziile The Guardian sunt greșite…
Mulți oameni se complac să se declare creștini, deși ei nu sunt creștini autentici, practicanți, deoarece nu freventează biserica săptămână de săptămână și nici nu cunosc Biblia și nu practică rugăciunea, pe de o parte. Asta și întrucât ei au cu totul alte preocupări și priorități.
Pe de altă parte, nu mai există la creștinii de azi frica de Dumnezeu, că El îi poate lovi, într-un fel sau altul, dacă mint, dacă n-au rușine, dacă sunt triviali, deci dacă nu sunt altruiști (loiali).
Nu e neapărat o altă categorie, a acelor neoprotestanți (zis evnghelici) dar și a unora zis ortodocși, care se bazează că indiferent ce fac, dacă mint – chiar cu nonțalanță, cu dezinvoltură, ca o exagerare – Dumnezeu e îngăduitor, El este bun și-i tot iartă chiar dacă viața lor rămâne neschimbat și păcătoasă. Ori nu este așa. Dumnezeu ne cere să fim morali, ca regulă, deoarece El ne întărește mereu credință, acelui om care exersează binele, iubirea, loalitatea față de El și față de semeni.
*
Puteți citi, în acest context: Meet the intellectuals leading France to the right
*
Cercetatorii din sapte universitati ale lumii au efectuat un studiu asupra copiilor crestini, musulmani si non-religiosi, inainte de a ajunge la concluzia ca religia are un efect negativ asupra nivelului de altruism de care poate sa dea dovada un copil.
”In mare, descoperirile noastre contrazic perceptia comuna, si anume, ca cei nascuti in familii religioase sunt mai altruisti si mai buni cu cei din jur decat restul. Aceste descoperiri pun in discutie daca religia mai este vitala pentru dezvoltarea morala a unui copil si sustin ideea ca secularizarea discursului moral nu va diminua bunatatea umana, de fapt, va avea tocmai un efect invers”, sustin autorii studiului ”Asocierea Negativa dintre Religie si Altruismul Copiilor”, citati de The Guardian.
Esantionul studiului a fost format din aproximativ 1.200 de copii, din SUA, Canada, Turcia, China, Iordania si Africa de Sud. Dintre copiii intervievati, 24% erau crestini, 43% erau musulmani, iar restul de 27,6% erau non-religiosi.
Studiul s-a concentrat pe efectele vizionarii unor clipuri in care se imbrancesc copii. De asemenea, copiilor li s-au dat mai multe abtibilduri, pe care trebuiau sa le imparta celorlalti. Rezultatele finale ale studiului au aratat ca cei care proveneau din familii crestine si musulmane au dat dovada de mai putin altruism, fata de cei crescuti intr-un mediu non-religios.
Potrivoit cercetatorilor, religia afecteaza tendintele punitive ale copiilor, astfel, copiii religiosi tind sa judece mai aspru actiunile celor din jur. In acelasi timp, copiii musulmani ii judeca mai aspru pe ceilalti in relatiile interpersonale, decat cei crestini sau non-religiosi. Iar, copiii musulmani au tendinta de a cere pedepse mai grele decat ceilalti copii.
Studiul a aratat si ca parintii credinciosi isi vad copiii ca fiind mult mai empatici si sensibili decat ceilalti, tocmai pentru ca cei mici au fost crescuti in spiritul moralitatii religioase.
Guardian scrie ca, potrivit studiului, perceptia comuna in ceea ce priveste legatura dintre religie si moralitate este una gresita. (Sursa: http://www.hotnews.ro)
Revista ARMONIA - Saltmin Media 