Legea deocheată a lui Liviu Dragnea. Dar și despre Infantilitate și infantilizare (“sunt ofensat”!)

dragneaLEGEA DEOCHEATĂ A DOMNULUI LIVIU DRAGNEA

 Dlui Liviu Dragnea îi este dor de comunism. Vrea să ne ducă înapoi în timp la vremea când eram lipsiți de libertatea cuvântului și de gândirea liberă. Când, dacă ziceam ori exprimam o opinie neconformistă, statul comunist ne amenda agresiv ori ne ținea în închisoare cu anii. Era o formă de protejare a statului și a sistemului comunist de oameni. Oamenii și gândirea liberă erau inamicii numărul unu al totalitarilor/totalismului României trecute. Dacă nu suntem cu băgare de seamă, dl Liviu Dragnea ne va duce din nou exact de unde am scăpat în decembrie 1989.

Libertatea, sub toate aspectele ei, este o valoare fundamentală, un drept natural. Singura legislație necesară libertății este cea desemnată să o protejeze, nu să o submineze. Proiectul dlui Dragnea o subminează. Și încă în mod grosolan.

 Un proiect anticonstituțional

 România a fost șocată zilele trecute când a fost publicat proiectul de lege a dlui Dragnea privind interzicerea “defăimării sociale“. Conform proiectului, o persoană care prin cuvânt scris ori verbal “defăimează” un grup social este pasibil de amendă între 1000 și 30.000 de lei. Iar un grup ori mass media cu o amendă între 2000 și 60.000 de lei. Cine pot fi “defăimatorii” și cine ar putea fi “defăimatți”? Defăimătorii am putea fi oricare dintre noi, cei care am exprima o opinie privind un grup social pe care un membru al acestui grup o socotește “defăimătoare”.

Un exemplu care ușor ne vine în minte ar fi afirmația “islamul este o religie teroristă”. Afirmația vizeaza atât un grup religios cât și grupuri etnice specifice care în mod tradițional au fost ori sunt afiliate religiei musulmane. Cu toate că orice persoană de bună credință ar putea argumenta la nivelul probelor veridicitatea acestei afirmații, faptul că expresia denotă un aspect negativ al religiei musulmane ar putea costa autorul pâna la 30.000 de lei. Persoanele pretins ofensate nu au nimic mai mult de a face decât să depună o plângere la Judecătorie și să pretindă daune morale. [Detalii: http://www.activenews.ro/stiri/Liviu-Dragnea-vrea-amenzi-de-pana-la-60.000-de-lei-pentru-defaimare-sociala-125119]

 De unde vine acest proiect de lege? Care sunt originile lui ideologice? Căci el nu sună deloc românește și nici nu se conformează cu traditiile și experiențele noastre istorice. Dimpotrivă, ofensează și este un afront la adresa victimelor comunismului, a miilor care au murit în închisorile comuniste, în lagărele de concentrare, și a celor care au suferit pe vremea comunismului. Dl Dragnea ne informează că proiectul dânsului este primul de acest gen din Europa. Este rușinos că acest proiect unic in Europa să origineze în România, una din țările cele mai rău afectate de comunism.

Este un proiect de lege inspirat de ideologia totalitară a Europei Occidentale, a academicienilor și intelectualilor occidentali care nu au suferit niciodată persecuția ori suprimarea drepturilor lor din partea autorității politice. Dl Dragnea se joacă cu focul. România nu are nevoie de o astfel de lege.

Pentru dl Dragnea libertatea cuvântului înseamnă violență. Cuvântul este o armă de distrugere în masă care trebuie confiscat de la oameni. Dl Dragnea dorește omogeneitate intelectuală. Noi nu o vrem. Vrem să rămânem oameni liberi care gândesc liber și se exprimă liber, în limitele bunului simț și al moralității publice. România și Europa se confruntă cu probleme mult mai serioase decât să ne abroge libertatea cuvântului.

 Discursul urii

 De câteva decenii suntem martori eroziunii libertatii cuvântului in Europa și Canada și, într-o masură mai mică, chiar și în Statele Unite. In lumea occidentala libertatea cuvintului continua sa fie restrânsă în numele corectitudinii politice. In loc de a promova o gandire si o libertate robusta a cuvintului, lumea occidentala accelereaza intr-o directie opusa. Occidentalii vorbesc de interzicerea oricarei expresii care ar “incita la ura”. Daca pina recent se vorbea de “hate speech”, adica “discursul urii”, si se cerea ca el sa fie interzis, in ultimii ani se vorbeste de interzicerea si a unei alte forme de exprimare prin cuvint, asa numita “biased speech”, adica “discursul partinitor”. Prin discurs “partinitor” se intelege orice prezentare care cauta sa convinga ascultatorul ca pozitia celui care prezinta un punct de vedere este mai buna decit alternativa. Cum e de la sine de inteles, standardul libertatii cuvintului continua sa scada.

 E deasemena de la sine de inteles ca racirea libertatii cuvintului este o problema. Nu e un lucru bun pentru democratie ori statul de drept. Victimele sunt multe iar impactul de lunga durata. Legile de tipul Dragnea fasoneaza o cultura a inhibitiei cognitive, a timiditatii intelectuale, a diminuarii personalitatii umane. Fara o libertate robusta de exprimare dialogul social si politic al comunitatii se stinge. Oamenii devin supra sensitivi si poate asta ar fi cel mai mare dezastru. Mai ales pentru generatia tânără.

atlantic

 Infantilitate și infantilizare: “sunt ofensat”!

 In August 2015 The Atlantic a publicat unul din cele mai citite articole ale anului din America. Scris de Greg Lukianoff, el e intitutal The Coddling of the American Mind  (“Răsfățarea minții americane”) “Coddle” înseamnă “a răsfăța” ori “a menaja”.

Articolul, destul de lung, explică impactul corectitudinii politice asupra gândirii tinerilor universitari americani. Protejati de părinții și educatorii grijulii încă din grădiniță –   de cuvinte, gesturi ori acțiuni ofensatoare – , copiii se transformă în adolescenți care pretind că au dreptul la a nu fi ofensați. Dreptul de a trăi într-o societate ori mediu în care nu îi ofensează nimeni și nimic, iar dacă sunt ofensați să aibe dreptul să se răzbune. Să nu mai meargă la cursuri, să critice profesorul, să țipe, să înjure, să ocupe clădirile administrației universitare. Cer dreptul de a trăi într-o lume asemănătoare unei cochilii, o lume în care e mereu senin și cald. Iar când copiii, deveniți adolescenți iar apoi studenți, caută să se integreze în lumea reala, își dau seama că nu pot. Nu știu cum să-și caute de lucru, sunt mofturoși, nu știu cum să se prezinte la un interviu pentru un loc de muncă, nu pot să țină un loc de muncă stabil. Nu știu cum să se relaționeze cu alți membri ai societății, ce înseamnă a te sacrifica pentru binele aproapelui, ori cum să infiripe și să mențină relații sociale durabile. Cu alte cuvinte, sunt adolescenți în perpetuitate, infantili și infantilizați.

 Greg LuklanoffLukianoff reda date statistice interesante si ingrijoratoare, cât si incidente din cele mai bizare întâlnite în campusurile universitare americane. Un exemplu alarmant sunt codurile de conduită pe care studentii caută să le impună atât profesorilor cât si studenților. Astfel de coduri s-au răspândit ca focul în universitțile Americii si caută să prevină ceea ce ele numesc “microagresiunea”, adică anumite expresii care ar putea fi interpretate ca fiind ofensatoare la adresa anumitor grupuri etnice ori rasiale. De exemplu, li se interzice studentilor să întrebe un student asiatic ori mexican “unde te-ai născut”, pentru că asta dă de înțeles că ei nu ar fi adevărați americani. La fel, nu se permite întrebarea  de genul “ești bun la matematică?” pentru că presupune un stereotip la adresa asiaticilor care sunt cunoscuți ca fiind buni la matematică. Alți studenti cer etichetarea cursurilor asemenea produselor alimentare. De exemplu, dacă studentilor li se cere să citească intr-un curs o carte cu pasaje violente, ei cer să li se spună asta dinainte. Motivul: este posibil ca unii studenți să fi fost abuzati ori să fi fost victime ale violenței în trecut, și se presupune că dacă vor citi pasajele violente, asta le-ar putea readuce în memorie momentele neplăcute din trecut și sentimente neplăcute. Unii studenti chiar cer ca astfel de studenți să fie scutiti să citească cărțile impuse de profesor. Incredibil cum ni s-ar părea, studentii de la o universitatea americană au cerut ca Metamorfozele lui Ovidiu să nu fie incluse în cursurile de literatură clasică pentru că ele conțin imagini de violență sexuală.

In 2014 o universitate catolică din Minessota a propus un eveniment special pentru studenți,  să mângâie o camilă. Unii studenti s-au revoltat pretinzând că asta înseamnă cruzime față de animale ori un afront la adresa studenților arabi. Ca rezultat, evenimentul a fost anulat. Alți profesori au fost ridiculizați pentru că insistă ca toti studentii să scrie și să vorbească corect. Asta e văzut ca un afront la adresa tinerilor de culoare care vorbesc și scriu în “slang”, adică agramat. Un profesor din California a fost ținta unei demonstrații studențești după ce a corectat eseul unui student de culoare.

 La inceputul anului universitar 2014 studentii au cerut unor universitati din California sa interzica profesorilor sa faca anumite afirmatii la cursuri, printre ele “America e țara oportunitatilor“, ori “cred că persoana cea mai calificată trebuie să primească poziția vacantă“. Campania asta de supra-protejare a sensitivitatilor studentilor e iratională. Se datoreaza emfazei pusă pe corectitudinea politica si insistenta părintilor ca odraslele lor să fie protejate de vătămări psihologice ori de traume emoționale. Și asta dă nas studentilor. Își cer dreptul de a nu fi stresati.

Ce sa facă profesorii? Un profesor trebuie să gândească de două ori inainte de a face o afirmație care ar putea ofensa studentii. E vorba deci de teamă. Profesorilor le este teamă să conferențieze. Studentii intimidează profesorii și nu invers. Se instituționalizeaza astfel o cultură a fragilității mentale. O cultură in care nu se face progres academic. Tot mai multi profesori încep să-și publice comentariile sub pseudonime de teama studentilor. Profesorii care sunt depistați devin ținta unor campanii dure de calomniere din partea studentilor în media socială. Pentru studenți, rușinarea unui profesor în media socială este un act de eroism. Linsajul profesorilor în spatiul virtual a devenit un eveniment comun. Aceștia sunt unii dintre studenții zilelor noastre: intoleranți, dar pretinzând celorlalți (profesorilor) să fie toleranți cu ei.

 Dar asta nu e tot. Spre finele anului universitar sunt anunțate personalitățile invitate să țină discursurile oficiale de absolvire ale anului universitar. Dacă studentilor nu le convin invitații, se revoltă. Condoleezza Rice, fosta Secretară de Stat americană în Administratia Bush, a fost boicotată de studenti pentru că reprezintă “imperialismul” american, ea fiind Secretara de Stat pe vremea războiului din Iraq. La fel Christine Lagarde, șefa Fondului Monetar International, pe motiv că reprezintă o institutie mondială “imperialista”. Studentii suprasensitivi sunt într-o stare continuă de mânie și revoltă. Nu sunt pregătiți pentru locul de muncă, pentru viață, nici chiar pentru democrație.

 Din nefericire, unii profesori cedează presiunilor ucenicilor lor. În vară, un grup de profesori universitari din Seattle au anunțat că nu vor mai permite în clasele lor să se foloseasca expresii care ar putea identifica sexul studentilor, statutul studentilor ca fiind ori nu căsătoriti, ori termenii “invechiti” de “nevastă” ori “bărbat”, ori “mamă” și “tată”. Termenii aceștia vor putea fi folositi doar în măsura în care ei sunt criticați și clasificați ca fiind incompatibili cu “progresul” social al zilelor noastre.

 Exemplele acestea denotă faptul că studentii suferă la nivel afectiv si emotional. Un sondaj făcut in 2009 indică că 49% din studentii americani sufereau de anxietate. In 2014 procentul a crescut la 54%. Fragilitatea mentală a tinerilor e o problemă. Vina, însă, o poartă, zic experții, părinții lor, mai mult decât ei. Supra-protejarea adolescentilor nu e un lucru bun. Nu pregătește tinerii pentru viață. Nu le asigura dezvoltarea unui sistem emoțional imun care să-i ajute să supraviețuiască ca adulți și să navigheze cu succes apele tumultoase ale vieții.

*

 Spunem NU legii Dragnea

Ne exprimăm opoziția față de legea Dragnea. România nu are nevoie de legea asta. Pozițiile noastre sunt împărtășite de majoritatea covârșitoare a grupurilor cetățenești și de societatea civilă. Spunem: NU!

 AFR va recomanda: Articolul lui Greg Lukianoff, The Coddling of the American Mind, poate fi citit aici: http://www.theatlantic.com/magazine/archive/2015/09/the-coddling-of-the-american-mind/399356/

 VIZITA IN ROMÂNIA A dlui ANTOINE RENARD

 Acum două săptămâni a vizitat Romania dl Antoine Renard, Presedintele Federatiei Asociatiilor Familiilor Catolice din Europa. Dl Renard a vorbit la conferința AFR ținută la Târgu Neamț pe 19 septembrie. A vizitat și conferențiat și la Oradea. Părintele Emil Ember, AFR Baia-Mare, comenteaza vizita dlui Renard la Oradea.

 Familia – tezaurul omeniii – Familia – comoara Europei

 Pr. Emil-Marian Ember:  Duminică, 20 septembrie, la biserica mănăstirii franciscane din Oradea, Antoine Renard, președintele Federației Asociațiilor Familiilor Catolice din Europa, a prezentat o invitație la a reflecta asupra situației familiei de azi. Ideea nu a fost de a da drept exemplu un model de familie ideală, ci de a vedea realitatea așa cum o trăiește familia și de a vedea în familie, nu o sursă de probleme și divergențe, ci calea pe care și prin care societatea va depăși situația de criză în care se află.

 Expunerea, datorită traducerii, a durat un pic peste o oră. Participanții numeroși au provenit din diferite medii confesionale: familii greco-catolice, neo-catehumeni, reprezentanți ortodocși, reformați sau romano-catolici. Organizarea conferinței a fost asigurată de doamna Miorița Săteanu, care a avut sprijinul Episcopiei Greco-catolice de Oradea și al Alianței Familiilor din România. Traducerea a fost asigurată de părintele Alexandru Dragoș, directorul Liceului Greco-catolic din Oradea.

 Prezentarea materialului a fost structurată în trei părți: 1. Familia este un bine comun, afirmație argumentată cu patru motive (familia este cea mai întâlnită formă de viață comună; familia este ceea ce își doresc oamenii; familia este ceea ce legislația / dreptul susține; familia este ceea ce Dumnezeu a creat); 2. Familia are rolul ei de binefăcător prin ceea ce oferă societății (dacă societatea are grijă de ea, societatea are doar de câștigat; dacă societatea își bate joc, atunci costurile sunt prea mari și generalizate în toate domeniile vieții); 3. Cum să transmiți Vestea cea bună a familiei în societate (pentru a depăși situația disperată a familiei, pentru a face față obstacolelor care sunt în viața de familie, lupta noastră trebuie să fie pentru a promova ceea ce poate face familia, virtuțile ei și în mediul politic, care o influențează din ce în ce mai mult în mod negativ și în mediul progresului științific care o face să piardă din vedere esențialul. Consumarismul, goana neîncetată după bani sunt practic soluția societății pentru a acoperi un vid existențial trăit de om și de familia de azi, după ce Dumnezeu a fost înlăturat.

 A recunoaște că familia nu o duce prea bine azi, când avem sute de mii de divorțuri, când copiii sunt separați de părinți, când problemele economice subjugă familia este un dat de fapt. Pentru a găsi soluții, noi trebuie nu atât să ne axăm pe protejarea drepturilor familiei, cât pe promovarea virtuților ei, ceea ce face o familie să fie și să devină o familie.

 Accentul pus pe educație nu trebuie ignorat, căci de acolo începe schimbarea mentalității. Statul și-a arogat dreptul de educator în dauna părinților pe care i-a considerat incapabili, dar noi știm bine că o educație veritabilă nu se poate face fără implicarea directă și constantă a părinților. Asociațiile familiale catolice franceze au creat ateliere de lucru Șantierul Educației unde părinții se reunesc pentru a dezbate și împărtăși problemele cu care se confruntă părinții privind educația copiilor. Reușita acestui proiect a constat în aprobarea din partea guvernului francez ca aceste întruniri să se desfășoare în școli.

 Pentru a lupta pentru familie, trebuie să conștientizăm că este vorba de un demers spiritual, care presupune angajarea prin rugăciune și sacrificiu. Altfel am rămâne superficiali și în bătaia vântului potrivnic, al dușmanului care vrea ca omul să ajungă veșnic nefericit și izolat.

 Trebuie să ne unim forțele în asociații care să reprezinte și să acționeze în numele familiei și în țara noastră. Trebuie să depășim starea de indiferență care ne caracterizează și ne face neputincioși. Este necesar să mobilizăm oamenii politici, pe aleșii noștri să se ridice pentru familie. Familia trebuie să se facă auzită în mediul politico-legislativ, pentru a fi și a rămâne ceea ce este, pentru ca „proiectul lui Dumnezeu” să fie susținut și de om.

 „Familia este o comoară, iar aceasta este adesea ascunsă, dar când o (re)descoperim, ne bucurăm nespus de mult”, a concluzionat conferențiarul, pentru a ne determina să fim purtători de speranță privind viața de familie.

 Reprezentanții familiilor greco-catolice din Oradea doresc să facă demersurile necesare pentru a se înscrie în Federația Asociațiilor Familiilor Catolice din Europa. Țara noastră are deja o asociație membră în Federație, Asociația Familiilor Catolice „Vladimir Ghika”, București.

 SITURILE AFR ANTIPORNOGRAFIE SI ANTIPROSTITUTIE

 Vizitati situl antipornografie AFR www.PornografiaRaneste.ro in numar cit mai mare si deveniti prietenii nostri pe site. De cind a fost lansat la inceputul anului, pe site am postat zeci de articole, studii, materiale video si marturii. Ultimul articol este un studiu deosebit de aprofundat care denota impactul nefast al pornografiei asupra creierului uman. Situl antipornigrafie a fost facut de dl Alexandru Dragoman (AFR Constanta). Ii multumim.  Continuati deasemenea sa vizitati si situl antiprostitutie http://www.antiprostitutie.ro/category/stiri/. Situl e administrat de dl Sorin Balajel, voluntar AFR.

 BROSURILE AFR

 Borusile AFR tiparite anul trecut au fost deja epuizate. Am distribuit aproximativ 10000. Am mai tiparit 5000 si vi le punem la dispozitie. Ele sunt gratuite. Cei care doriti sa le aveti si, mai ales, sa le dati celor din comunitatile dvs, inclusiv biserici ori parohii, va rugam sa ne scrieti si vi le vom trimite pe cheltuiala noastra.

VRETI SA FITI INFORMATI?

 Buletinul informativ AFR apare in fiecare Marti si e dedicat mai mult stirilor de ultima ora, iar publicatia AFR online apare in fiecare Joi si e dedicata mai mult comentariilor si opiniilor. Cei care doriti sa primiti saptaminal stiri si comentarii la zi privind valorile si evenimentele legislative, politice si sociale care va afecteaza familiile, atit la nivel national cit si la nivel unional si international, sunteti invitati sa va abonati la buletinul informativ saptaminal AFR. Cum? Inregistrindu-va numele si adresa electronica pe pagina home a sitului nostru electronic www.alianta-familiilor.ro.

FACETI-NE CUNOSCUTI! 

 Faceti-ne cunoscuti familiilor si prietenilor d-tra. Dati mai departe mesajele noastre si incurajati-i sa se aboneze. Va multumim.

ANUNȚURI 

Cei care doriti sa faceti anunturi prin intermediul AFR privind evenimente legate de familie si valori va rugam sa ni le transmiteti la office@alianta-familiilor.ro.

Alianta Familiilor din Romania

http://www.alianta-familiilor.ro

Advertisement

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.