N-am mai urmărit politica României de pe vremea când citeam contoarele în Fremont – și într-o dimineață am văzut în fața unei case ziarul local cu poza lui Ceaușescu. Tocmai începuse revoluția în România lui ’89. În ziua aia am citit mai mult ziarul decât în ultimii 34 de ani de când locuiesc în California. Pur si simplu nu am mai înțeles nimic din ce era acolo. Atâtea partide, atâtea schimbări și totuși aceleași probleme, atâta forfotă fără rezultate prea mari…
În urmă cu 4 ani am vizitat pentru prima dată România după 30 de ani de străinătăți. N-am mai recunoscut nimic. M-am dus și am vizitat casa bunicii, locul unde m-am născut și am trăit clipe minunate…Totul a fost schimbat. Aveam pictate pe retina memoriei mele și pietrele din cărarea curții, buchetul de violete de la colțul casei pe care le crescusem din cele câteva plantuțe pe care mi le-a dat buna când m-am dus s-o vizitez odată când a fost internată la spitalul din Petroșani. Când era spitalul pe o străduță mai sus de Autoservirea din Piața Victoriei…Dar să mă întorc la subiectul de azi…
Am căpătat un interes neobosit de curând…când am auzit fraza asta…”România lucrului bine făcut”. O frază simplă dar cu înțelesuri uriașe. De când am auzit fraza asta spusă de noul președinte al României, mintea mea țese gând peste gând în jurul acestei idei. Sună atât de bine, de calm, de stabil, de promițător. Este formula succesului de durată; este ceva de genul unei garanții…
Aproape tot ce se produce astăzi în lume este de genul “made în China”… mult, ieftin… și de nici o treabă. Mă gândeam zilele astea că de la generația asta de lucruri ieftine și lucrate prost n-o să rămână , dacă mai există lumea, nimic pentru posteritate. Găsești lamele cuțitelor de piatră ale omului primitiv în muzee…dar din epoca noastră de tehnologii avansate n-o să reziste nimic.
M-a surprins plăcut și frumos expresia asta despre dorința lucrului bine făcut. Și ea se potrivește la tot ce facem …de la oala de pământ bine lucrată, la grădinița de legume bine udată și întreținută, la drumul fără gropi…și fără mizerie aruncată aiurea…la o familie întemeiată pe dragoste și respect, la o școală care să ridice o nouă generație, cinstită și bine educată în toate privințele…și până la politicienii care să-i reprezinte în mod cinstit și loial pe cei care i-au votat.
Îmi place sintgma asta atât de mult…Sînt 34 de ani de când am plecat din România și este pentru prima dată când mi-a trecut prin cap un gând năstrușnic…oare cum ar fi să mă întorc…acolo?
Sursa: http://www.peginduri.com/2014/11/romania-lucrului-bine-facut.html
