O dezbatere organizată recent la Wesminster Faith Debate a pus în conflict cele mai actuale viziuni privind libertatea religioasă.

Ascultând opiniile experţilor invitaţi, înţelegi că deşi o apărăm fără să clipim, ideologia libertăţii generează paradoxuri la fuziunea cu circumstanţele momentului.

Este naiv sau necesar să apărăm libertatea religioasă? Pentru mulţi, însăşi întrebarea aceasta, care dă titlul dezbaterii, se va constitui într-o mică revelaţie. Cine ar putea pretinde că libertatea religioasă, care este un drept fundamental universal, recunoscut de tratate universale precum Carta Drepturilor Omului, ar putea fi asociată cu naivitatea? Elizabeth Shakman Hurd, profesor de ştiinţe politice la Universitatea americană Northwestern, este unul dintre exponenţii acestei opinii. Profesorul spune că promovarea libertăţii religioase globale este „un obiectiv greşit proiectat”, şi unul care riscă să „exacerbeze exact problema pe care pretinde să o rezolve”.

Hurd e de părere că libertatea religioasă presupune conturarea categorică a unor comunităţi religioase, care se vor defini prin excluderea altora. Indivizii vor fi definiţi în termeni religioşi sau sectari, ceea ce îi va face vulnerabili la exploatare din partea iderilor politici sau economici, susţine Hurd. Într-o astfel de societate, în care comunităţile religioase sunt bine individualizate, orice conflict poate fi redus la o problemă de credinţă, motiv pentru care nimeni nu va putea avea câştig de cauză.

Profesorul a venit cu un exemplu practic, din experienţa legală a Italiei, unde s-a dezbătut prezenţa crucifixului în şcoli. Cei care au cerut să fie dat jos crucifixul au argumentat că au libertatea de a nu fi agasaţi de prezenţa lui, în timp ce aceia care au cerut păstrarea lui în şcoli au spus că au libertatea de a-şi exprima credinţa. Apărarea libertăţii religioase ne aşază deci, invariabil, în faţa unor paradoxuri greu de soluţionat.

Pe de altă parte, politicianul britanic Alistair Burt a declarat că, doar pentru că poate fi şi este abuzată, nu înseamnă că libertatea religioasă este mai puţin importantă. „Dacă este abuzată, este un eşec al omului, nu un eşec al credinţei”, a rezumat politicianul.

Expertul în problemele Orientului Mijlociu, ale lumii arabe şi islamului Jørgen Nielsen a atras atenţia că, pentru a putea fi funcţională, libertatea religioasă nu trebuie aşezată pe o poziţie privilegiată în raport cu alte libertăţi interdependente, cum ar fi libertatea de exprimare. Aceeaşi de care baroneasa Elizabeth Berridge spune că depindem invariabil în contextul globalizării tehnologizate. Că vrem sau că nu vrem, a spus baroneasa, suntem bombardaţi din toate părţile cu mesaje religioase. În acest context este vital să ştim că avem dreptul de a alege pentru noi înşine ce să credem şi să ne exprimăm această credinţă, a mai spus baroneasa Berridge.

Dezbaterea de la Wesminster a fost moderată de Linda Woodhead, profesor de sociologia religiei la Universitatea Lancaster. Woodhead a rezumat perspectivele puse în discuţie ca fiind tributare fie viziunii care cere analizarea complexităţii fenomenului libertăţii religioase pentru a putea veni cu soluţii pe termen lung privind protejarea ei, fie tributare viziunii care pune accentul pe urgenţa măsurilor în condiţiile în care foarte mulţi oameni suferă persecuţii teribile ca urmare a convingerilor religioase pe care le respectă.

Incongruenţa opiniilor a lăsat să se vadă o prioritizare diferită a acţiunilor. Cei care militează pentru analizarea complexă a fenomenului favorizează implicit dezvoltarea unui sistem global care să dea un răspuns adecvat intercultural la problemele interetnice şi interreligioase. Cei care militează în schimb pentru securitatea imediată a indivizilor avantajează implicit oamenii momentului, fără să garanteze stabilitatea viitoare pe care ar putea-o oferi un sistem care să securizeze libertatea. Alegerea între cele două are o doză puternică de injustiţie, fiindcă nu există repere care să încine balanţa spre o tabără sau alta. Însă climatul de incertitudine nu face decât să sporească necesitatea unei acţiuni, în condiţiile în care asistăm la o intensificare a conflictelor. Ceea ce poate fi un motiv de îngrijorare este că, de cele mai multe ori, deciziile luate în pripă, nu sunt cele mai bune.

Sursa: SemneleTimpului.ro

http://neclintit.com/2014/03/31/libertatea-religioasa-globala-intre-naivitate-si-necesitate/