TANGOUL MORŢII (ŞI) ÎN UCRAINA

Adrian Botez …din “istoriile” acestor ultimi circa 24 de ani 

by Adrian Botez

Este sâmbătă, 22 Februarie 2014, ora 22. La TV-1 se anunţă că Viktor Ianukovici „pro-rusul” (ex-preşedintele Ucrainei!) a dispărut. Undeva…, undeva, spre sud-estul Ucrainei…

Reporteri apăruţi, ca din senin, fotografiază şi grohăie, grohăie şi fotografiază: „Iată în ce lux orbitor trăia tiranul, dictatorul…!” – arătând şi filmând nişte palate rezidenţiale, ca toate palatele rezidenţiale, ale preşedinţilor şi regilor iudeo-masoni, din toate ţările lumii! Nu vor trece multe ore şi Ianukovici va fi numit, probabil, şi el, „bampirul”. Mi-e greaţă de lumea asta, împărţită atât de primitiv, de brutal şi troglodit – în 1-şmenari şi 2-fraieri! PUNCT!

…Acum vreo 24 de ani, acelaşi scenariu, în România lui 1989 (după ce infractorii mondiali, lipsiţi de minimul bun-simţ al variaţiei, montaseră, cam aceeaşi piesă, cu minime variaţiuni, în toate ţările de est şi de centru ale Europei – „satelitele Moscovei!), apoi a urmat atacul asupra ÎNSEŞI fostelor componente ale Imperiului Comunisto-Rusesc-U.R.S.S./actuala C.S.I.! – adică, au urmat „revoluţiile portocalii” – cea din Ucraina anului 2004 a fost prima (după ce naţionalistul şi patriotul sârb, Slobodan Miloševici, fusese eliminat de la conducerea ţării sale – Serbia, care fusese, prin Miloševici, ultimul bastion al naţionalismului REAL est-european!). Sau „revoluţia rozelor”, din Georgia („Kmara” din Georgia a avut succes, pe când „Zubr”, din Belarus, încă nu – probabil că belaruşii sunt mai puţin corciţi, deci mai deştepţi, decât ucrainenii!)…

Peste tot, aceste/aceleaşi provocări şi „haosuri calculate” (poreclite, pompos, şi pretenţios, şi cu ifos pervers – „mişcări sociale”!!!), cu GURA şi cu COADA de dublu şi triplu balaur (la Washington, la Moscova, dar şi la Berlin, unde domneşte, absolut, Merkeloaia, „nepoata lui Hitler”, cum o numeau, până nu de mult, ziarele…acum „ele”-mişelele şi liguşitoarele „obiele”-mass media, tac – căci, nu-i aşa, „Norii s-au mai răzbunat/Spre APUS, dar stau grămadă/Peste SAT!” – da, adică peste „satul” est-european, la care râvneşte şi pofteşte teribil, ca o gravidă în luna a şaptea, madam „Uniunea Europeană” – căci, deh, numai „pe la sate” est-europene se mai află câte o Roşie Montană, dotată cu tot ce le trebuie iudeo-masonilor APUSULUI, devenit… ROŞUUUU! – marxismul e floare la ureche, pe lângă acest nou plod evreiesco-plutocratic, numit „comunismul capitalist mafiot”!!!) – au fost executate, ca un „concert neterminat, pentru pianină mecanică”, şi s-au bazat „pe munca în forță a studenților activiști”. Adică, pe grupuri de provocatori („agenturili”, da-da, „agenturili lucrează” în draci!), pregătiţi din timp şi minuţios, care antrenau GLODURI MASIVE, formate fie din studenţi cu capetele încinse (şi teribil de pătrate!) şi din tot soiul de tineri fraieri, fie din gură-cască, fie din briganzi şi bandiţi de meserie…Nu mai pot ei de U.E.! – parcă şi ştiu ei (care nu-s păţiţi, ca noi!) cu ce se mănâncă această „marmeladă”, în care s-au încurcat şi lipit picioruşele tuturor „dansatorilor” muscoşi/musculoşi, bâzâind de zăluzi, din ţările Europei celei năuce…!

Şi cine conducea „revoluţia portocalie” (din 2004-2005), din Ucraina, şi cine urla, cât îl ţinea gura, la Kiev, ca un Danton mongol şi de mahala, în fruntea „revoluţionarilor” de mucava? Ghici-ghicitoarea mea! Ia faceţi, rogu-vă, un efort mental de re-amintire, ca să nu vi/ni se coşcovească, de tot, creierele:

Din 23 noiembrie 2004, proteste importante au început în mai multe orașe din Ucraina, inclusiv unul în Piața Independenței din Kiev, care a atras aproximativ 200.000 de participanți care au făcut un marș pașnic în fața sediului Verhovna Rada, parlamentul ucrainean, mulți dintre ei purtând haine sau steaguri portocalii (culoarea de campanie a coaliției lui Iușcenko). Kiev, Lviv și alte orașe au refuzat să admită legitimitatea rezultatelor alegerilor date publicității în acea zi, iar Iușcenko a depus un jurământ de serviciu simbolic.

Deși Iușcenko a început negocieri cu președintele Leonid Kucima în efortul de a rezolva pașnic această situație, negocierile s-au împotmolit pe 24 noiembrie 2004. După ce Ianukovici a fost confirmat oficial în funcție, Iușcenko le-a vorbit susținătorilor din Kiev, cerându-le să înceapă o “Revoluție Portocalie” de greve generale și blocade umane pentru a forța puterea să accepte înfrângerea:

<<Făgașul spre un compromis între oamenii care demonstrează pentru voința lor este singurul făgaș care ne va ajuta să găsim o cale de ieșire din acest conflict. De aceea, comitetul salvării naționale declară o grevă politică la nivel național>> (n.n.: măi, măi, măi “fidelcastro-ul mamei, fidelcastrou”…azi, CASTRAT!).

Panglica portocalie, un simbol al solidatităţii cu mişcarea lui Iuşcenko în Ucraina

Simbolul solidarității cu mișcarea lui Iușcenko în Ucraina este o panglică portocalie sau un steag care conține sloganul “TAK! IUȘCENKO!“.

 Se mai ştie/zice/aude, azi, ceva, despre Viktor Iuşcenko-„americanul”?! ABSOLUT NIMIC!!!

Tot aşa cum, am putea zice, nici Viktor Ianukovici „pro-rusul” nu mai există, pentru Rusia Putiniană/Putinistă! (Se zice, chiar, că un vameş rus l-ar fi oprit pe Viktor Ianukovici, la graniţa cu Rusia – împiedicându-l să se refugieze la sânul dragostei lui „dentâi”! – şi asta, chiar azi…!!!).

Păi, da! „Tata” Martino, Viktor Iuşcenko – „UITE-L, IA!” – „TAK! IUŞCENKO!” Adversarul lui Viktor Ianukovici, atunci – şi uitatul TOTAL, azi, de către americanii lui „sprijonitori” (şi pe care şi fraierii de români i-au crezut parteneri, în războiul al doilea mondial… şi pe care, aceiaşi valahi ramoliţi, după război, i-au aşteptat, până li s-au încurcat bărbile, prin închisorile staliniste şi dejiste! – …pe când nu aveau cum, aceşti valahi, să dea naibii pomană, oricui se scula mai de dimineaţă, vreo Roşie Montană…)!

Uite-l – NU E! Pur şi simplu – Viktor Iuşcenko NU MAI ESTE (că are „organele” afectate, că are faţa…pe dos, mă rog, aşa-i că nu mai este? – aşa-i!). Acum, azi, ar fi mai bună, de preşedinte în Ucraina, până şi o gorilă (să zicem, Vitali Klitschko!) – decât „sprijonitul”, de atunci, al americanilor – Viktor Iuşcenko! IUŞCENKO?! E MORT…sau, în fine, uitat în „moarte civilă”!

…Şi Washingtonul, şi Moscova (nemărturisit pe faţă, dar acceptat, „pe [din]dos”!), nu mai puteau de dragoste (în 2004!), pentru Iuşcenko, respectiv, pentru Ianukovici – aşa cum erau gata să facă infarct, din dragoste, americanii şi ruşii (în PAŞII ÎNAINTE, de TANGOU argentinianbordelez”!), fiecare la timpul său (ruşii şi americanii dansează, de fapt, ÎNTRE EIALTFEL decât dansează, ceilalţi, CU EI: un fel de CADRIL, în cursul căruia partenerii se schimbă între ei…!), prin anii ’80, şi pentru Saddam Hussein (apoi, PAŞII ÎNAPOI ai TANGOULUI DE BORDEL ARGENTINIAN: „Măcelarul de Saddam! Spânzuraţi-l din scurt…că are prin buzunare …ARME CHIMICE!” – când bietul irakian tocmai se dezmeticise, şi începuse să fie…AUTENTIC PATRIOT IRAKIAN!), apoi, îl pupau americanii (şi ruşii, la timpul lor) şi pe ex-beduinul Muammar Gaddafi al Libiei, tot prin anii ’70-’80, când ăsta era un soi de Che Guevarra al Libiei (apoi, “pe 20 octombrie 2011 este găsit și capturat de către revoluționari [???!!!], în timp ce încerca să fugă din orașul Sirt. Trupul său neînsuflețit a fost expus publicului și mii de conaționali au venit pentru a se asigura că fostul lor lider este mort. A fost înhumat într-un loc necunoscut” – …mmm? – parcă şi “Ghencea Militar” s-a dovedit, tot aşa, “un loc necunoscut”, pentru “bampirul” nostru “ceauşesc”, nu-i aşa?!)…Şi to-o-ot aşa! Un rând/succesiune de PAŞI ÎNAINTE, glorioşi şi întinşi cocoşeşte – după care urmează un rând/o succesiune de PAŞI ÎNAPOI, gravi şi puţind a “morţiu”! “C-aşa-i în tenis!

Tangoul morţii, (şi) în Ucraina…!

Bref! Mie nu-mi spune şi nu mi-a spus, niciodată, nimic, numele vreunuia dintre “VIKTORII” ucraineţi – nici ex-preşedintele pro-rus, de azi (uitat de ruşi!) – şi nici uitatul premier pro-american, stârnit şi slăvit, ieri, de către aceiaşi americani! Eu, ca bucovinean, căruia cazacii i-au pângărit până şi ciolanele strămoşilor, dezgropându-le din Cimitirul Central din Cernăuţi şi azvârlindu-le în apa Ceremuşului (ca să nu se mai ştie că zdraveni valahi au mai locuit acele ţinuturi dacice străvechi!) – nu am porniri spre obrazurile căzăceşti, decât, eventual, ca să le muşc! În definitiv, ce valah zdravăn la căpăţână ar putea adora un popor, care a fost LEAGĂNUL HAZARILOR – …şi care Hazari, la rândul lor, au pierdut Kievul, în 882, orașul fiind cucerit de conducătorul vareg Oleg, care a pus bazele DINASTIEI RURIKIDE! Ptiu! Se zice despre Rusia Kieveană/Rutenia (denumirea latină pentru rusi) că „era în secolul al XI-lea cel mai întins stat din Europa” – dar cum să-i numeşti „europeni” şi, mai cu seamă, „neamuri scito-dacice”, pe nişte mongoli? Rusiei Kievene” i s-a confecţionat nume de “mahala” rusească (marcă, ţinut de graniţă), cam împotriva realităţii unei stepe golite decioloveci” (numele „Ukraina” apare, pentru prima oară, în cronicile secolului al XII-lea, iar pe hărțile politice ale estului Europei, apare, pentru prima oară, în secolul al XV-lea!).

Cum vă ziceam, ca bucovinean cu neamuri greu încercate de crivăţul slav – nu mă prăpădesc de dragoste pentru Ucraina şi pentru ucraineni – în definitiv, îl blestem, zilnic, şi chiar de câteva ori pe zi, pe Duca-Vodă, care a (re-)făcut un stat-marcă (stat-mahala!), la graniţele stăpânirii otomane (în 1680, turcii îl numesc, pe Duca-Vodă, hatman al Ucrainei!). Dar, totodată, îmi dau seama că istoria cea parşivă (al naibii de bine ajutată de Iudeo-Masonerie!) a făcut, şi din români, şi din ucraneni, şi cam din toate popoarele Terrei – NIŞTE VICTIME, cumplit mancurtizate şi, apoi, măcelărite, fără nicio milă! – de parcă Terra ar fi fost intrat sub stăpânirea unor extratereştri, curioşi să facă experimente, pe chinurile zvârcolitelor trupuri ale „tereştrilor” şi, apoi, pe cadavrele „tereştrilor”! Dar nu e vorba, fiţi pe pace, de niciun soi de extratereştri, ci de un popor blestemat…

Iar între victime ar trebui să existe oareşice solidaritate (contra „pescuitorilor în ape tulburi” – CRUZI PÂNĂ LA DEMENŢĂ!) – fie şi din interes pur egoist, de supravieţuire! Dar…mi-e că o atât de grozav-înaltă (?!) înţelegere (pe fondul unei aşa slăbiri catastrofale, de Duh, a lumii) nu mai există (nu mai e posibilă?!), între popoarele istoriei contemporane…!

…În plus, îmi aduc aminte de biata SERBIE ORTODOXĂ, cum a fost ea de bine „preparată”, pentru asasinare, prin stiletele parşiv-papale, ale lui Ioan Paul al II-lea şi ale catolicilor lui „globalisto”-înregimentaţi. Deh, „fraţi creştini”…!

Cine le furniza, oare, croaţilor CATOLICI şi slovenilor CATOLICI – arme, ca să-i „belească” pe ORTODOCŞII sârbi (apoi, iudeo-americanii nemaiavând decât grija PROPAGANDEI, cu poze, filme trucate şi sloganuri de doi lei!)? Păi, din câte se zvoneşte, graniţa ex-yugoslavă a fost deschisă cu învoirea („tacită”, altfel, cum?!) a Vaticanului – care, pe tot parcursul greţosului măcel, n-a luat măcar O DATĂ cuvântul PENTRU sârbii ortodocşi, ci, mereu, numai PENTRU CROAŢI, PENTRU SLOVENI…ba, până şi PENTRU MUSULMANII BOSNIECI – …dar i-ar fi picat buzele, în supa lui papală, ca la leproşi, dacă ar fi zis fie şi un SINGUR cuvânt de mângâiere, pentru atât de greu-încercaţii, măcelăriţii şi „purificaţii etnic” – SÂRBII-ORTODOCŞI! Care erau, mereu, acuzaţi, în mod EXCLUSIV! – de toate crimele pământului, de parcă ar fi fost nişte căpcăuni! Şi, de fapt, nu erau decât… „nişte ortodocşi” – „puah”!

Atunci, ia să vedem noi ce lucrează Bunul Papă (acum, iezuit…CEL MAI CUMPLIT!), cam de multişor, în Ucraina…Prin 1596, la Brest, se produce „Uniaţia” („Biserica Greco-Catolică Ucraineană, cunoscută și ca Biserica Ucraineano-Catolică, este o biserică catolică de rit bizantin, unită cu Roma prin Uniunea de la Brest din anul 1596” – zic cărţile de Istorie, mă rog, alea mai vechi, că, în astea noi, nu mai încape ISTORIA, de atâta…HOLOCAUST!!!) – „Uniaţia”, da, bătu-o-ar toţi sfinţii, „UNIAŢIA”, care ne-a înjunghiat şi ne înjunghie, şi azi, Ardealul nostru (care Ardeal fusese preparat, şi el, pentru a se constitui într-un început al asasinării României, în martie 1990! – …dar nu e timpul pierdut, se mai găsesc ei „uniaţi ţărănişti”, precum erau, în vremea lui Constantinescu Milică – fraţii Boilă!). Păi, dacă te uiţi pe harta Ucrainei, toată partea de vest este…”uniată”! Şi urlă că vrea în U.E.! Şi, doar, dinspre vestul Ucrainei purcede…cum îi ziceau ei/”revoluţionarii”? – …a, da: munca în forță a studenților activiști”! Îhî… Mda.

Ei, şi, pe acest fond de scenarii şi tangouri funebre la Kiev, se pare că Putin, chiar dacă mârâie, de formă, împotriva războiului civil kievean (care nu era marţi seară şi…a apărut marţi noapte! –18-19 Februarie 2014 – cum bine remarca, sub formă de şaradă, masonul roman Ioan Mircea Paşcu, ieri, într-o emisiune de pe Antena 3!), SUA şi Germania iudaizată pregătesc carnea cazacă în stil “cuşer”, iar ex-basarabeanul Putin îşi aminteşte, cu parapon întârziat, că, în al doilea război mondial, ucrainenii au fost cei mai fideli aliaţi ai germano-naziştilor (doar că Hitler, ribbentrop-molotovistul “stalinizat”, nu i-a… “agreat”!), în lupta lor pentru DE-BOLŞEVIZARE RUSEASCĂ! – şi, de ce nu, ia să facă mutarea cu secesiunea Crimeii, că, dacă n-o face el, TOT or s-o facă americanii, ca în România! – şi, deci, să nu se trezească Maica-Rusie cu un nou…Deveselu! Şi gazele, gazele rusesco-siberiene, spre U.E., via Ucraina…: TREBUIE să li se afle un stăpân, cu mână vajnică, FIREŞTE CĂ RUS (ei, poate să fie, la urma urmei, şi un evreu, că doar n-o fi foc…!). Fie mâna asta şi a unei “infractoare de drept comun”, cum se zice că ar fi Iulia Timoşenko – şi cum o “prubuluia” şi presa cea versatilă, în anii trecuţi, de pârâiau zidurile kievene! – …dar fie, până la urmă…, FIE ŞI ORICE GORILĂ-MARIONETĂ (tip Vitali Klitschko!), numai să mimeze “mişcarea boborului”, la Kiev! – …numai flămândă de bani/coruptă până în măduva oaselor să fie, şi operată de conştiinţă să fie, şi pro-U.E. să fie (ceea ce, până la urmă, în cârdăşia “globalistă” a masonilor mafioţi de azi, se citeşte tot “pro-rusă”, fireşte!).

Iar la Bucureşti, pentru câteva zile, ori chiar săptămâni (în care suntem anesteziaţi de senzaţionalul apocaliptic EXTERN! – pentru a uita, ca tâmpiţii şi retardaţii, care suntem crezuţi a fi, NOI, TOŢI VALAHII! – despre Apocalipsa noastră cea de toate zilele şiINTERNĂ!), apar tot soiul de “pani(fi)caţii” – care de care mai absurdă şi mai înfricoşătoare (a se vedea “cele 5 scenarii geopolitice pentru România” – cf. Cotidianul, din 21 Februarie 2014 – de parcă iudeo-masonii se şi “anunţă şi prezintă”, cu…”panamaua în mână”, atunci când vor/se decid să te măcelărească/aneantizeze!), numai şi numai ca să nu-şi aducă aminte româno-valahii ăştia naivi şi senilo-adormiţi, ceva (măcar ceva!), din toate “istoriile” acestor ultimi circa 24 de ani…!!!

Articolele vor trece, cum trec toate, numai TANGOUL MORŢII nu se va mai opri, după cum arată aştrii… – până la Judecata de Apoi (că, doar, mai trebuie să fie şi aşa ceva, nu doar to-o-ot…TANGOURI şi CADRILURI)!

prof. dr. Adrian Botez

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.