Ioan Vasiu – Cămășile de vise

Zori

Cãmãșile de vise

ceas cupã ceas si clipã dupã clipã
se scurg prin noapte ca printr-o firidã
când dragostea pe rug se înfiripã
si vântul moare într-o vale-aridã

în stoluri liliecii fug de moarte
ducând cu ei tãcerea insolitã
doar noi mai rãsfoim ca pe o carte
amorul ce-ntre noi se tot agitã

abia în zori când soarele rãsare
si lepãdãm cãmãsile de vise
iubirea noastrã merge la culcare
supusã unor legi încã nescrise

.

Doar o farsã

ascunde-mã-ntre douã curcubeie
când anotimpul râde în delir
si-ncearcã dimineata sã ne beie
ultimul vers ascuns într-un potir

rãneste-mã cã nu o sã mã doarã
cu ochii tãi ca douã sãrbãtori
când ploile se nasc a doua oarã
si norii se sãrutã trecãtori

ascultã-mã când simti cã se revarsã
prea plinul sângelui învolburat
si lasã-mã sã cred cã-i doar o farsã
când tu-mi soptesti în vis cã m-ai lãsat

.

Îti scriu

îti scriu cu pana înmuiatã-n crin
si-ti mirui fruntea cu polen de maci
mã oglindesc în ochiul tãu senin
tu plângi si râzi si mã rãnesti când taci

îti scriu acum cel mai frumos poem
pe frunze ruginite de castani
mereu te caut si mereu te chem
într-un tãrâm mirific din balcani.

.

Credincios soldat

tot mai putine zile mi-au rãmas
s-alerg printre poeme rãzvrãtit
sã te sãrut cu gust de ananas
sã te iubesc cum nu te-am mai iubit

tot mai putine zile dar si nopti
se scurg încet spre un desert visat
când sânii tãi miros a struguri copti
îti sunt acelasi credincios soldat

.

Îmi place

îmi place bucuria sã ti-o fur
îmi place începutul ne-nceput
îmi place tot ce-i verde împrejur
îmi place sã te vindec c-un sãrut

îmi place sã te-ascult ca pe-un izvor
îmi place-n ochiul tãu s-admir o stea
îmi place-n poezie sã cobor
îmi place sã m-ascund în poala ta

îmi place sã-ti întorc somnul pe dos
îmi place sã fiu bun, când altii-s rãi
îmi place sã-ti fiu câine credincios
îmi place sã mã joc cu sânii tãi.

Ioan Vasiu

Sursa: http://www.observatorul.com/default.asp

Leave a comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.