Oricat ar fi de mare si frumoasa,

Oriunde-ar creste-n lume, de aici,

Iubirea mea de tara e acasa,

In lucruri mari, atat, atat de mici.

.

Nu vreau nici sa le spun, sa nu le narui.

Sunt amintiri de unde am trait.

Cum mi s-au dat, le darui fiecarui,

Sa aiba de iubit, in infinit.

.

Parca venim aici, de-o vesnicie,

De-o vesnicie, parca, inapoi,

Suntem romani in Marea Romanie

A dragostei, si graiului din noi.

.

Pe-al nostru steag e scris mereu iubire,

Si-o talmacim in fapte, si cuvant –

Si o zidim in prag de manastire,

Si o sadim, sa creasca din pamant –

.

Noi suntem albe file de poveste –

Ce n-are inceput, si nici sfarsit –

A fost, si va tot fi, pentru ca este

Atata loc pe lume, de iubit.

.

Ne iarta, Doamne, daca ne-am iubit

Mai mult decat iubirea-Ti parinteasca,

Invata Romania ce-am pohtit

Sa nasca, sa traiasca, sa iubeasca!

.

30 noiembrie 2013

Jianu Liviu-Florian