MÂINILE CARE VORBESC

Dr. DOREL SCHOR

Doi ani i-au trebuit lui Albrecht Durer ca sa picteze un triptic religios, plasat în centrul unui altar. Lucrarea este considerata una dintre cele mai bune, dar si-a câstigat cu adevarat celebritatea datorita mâinilor unui apostol aflat în rugaciune. Si mai celebra decât pictura este, în mod paradoxal, studiul preliminar al acestor mâini. De fapt studiile, pentru ca i-au trebuit maestrului german nu mai putin de optsprezece variante de studiu ca sa se declare multumit.

Corneliu Baba sustinea ca sa pictezi mainile este foarte greu si foarte expresiv. Pictorul trebuie sa faca mainile sa vorbeasca… Credincios acestui principiu, el si-a imortalizat personajele in portrete in care mainile (ne) vorbesc nu mai putin decit figurile. Ele completeaza personalitatea subiectelor. In autoportretele plaseaza adesea mainile in prim plan, acoperind sau completind partial fata, tocmai pentru a o intregi.

In Rascoala (1907), tabloul atit de mediatizat al lui Octav Bancila, pumnii strânsi ai taranului au un mesaj social, dar si mai mult vorbesc mâinile croitorului sau, pictat cu nu mai putina deferenta. Incerc sa descopar o intentie de subtila ironie intr-un tablou controversat semnat de Dan Hatmanu în perioada “epocii de aur”, in care Stefan cel mare, desprins dintr-o icoana, intinde mâna catre cuplul Ceausescu…!

Mâna crispata pe jilt a cardinalului Fernando Nino de Guevarra, în cunoscuta pictura a lui El Greco, concureaza în expresivitate cu fata sa incrincenata. Privirea aspra a marelui inchizitor ar fi sugerat numai severitate, daca mâna ca o ghiara nu i-ar completa rautatea demoniaca si necrutatoare.

Imi amintesc de un tablou al lui Baruch Elron intitulat “Durerea”. Ingenunchiat de suferinta, un barbat ridica mâinile ca un strigat de disperare, de ajutor dar si de speranta. Lucrarea a devenit simbolul unor congrese internationale de medicina, tocmai pentru forta de comunicare comparabila, in opinia specialistilor, cu Strigatul lui Eduard Munch. Portretul mamei, semnat de Miriam Cojocaru, polarizeaza lumina si atentia privitorilor pe chipul dar si pe mâinile muncite care reflecta in aceeasi masura personalitatea distincta a modelului.

Exemplele sunt foarte numeroase. Voi incheia cu mâinile cele mai celebre, pictate de Michelangelo pe o sectiune a frescei din Capela Sixtina – Crearea lui Adam, conform legendei biblice. Degetul paternal al Creatorului (digitus paternae dexterae) este îndreptat catre mâna primului muritor, Adam. O dovada in plus ca mâna l-a creat pe om…!

.

Nota: Foto 1- Albrecht Durer,  Mâinile

Foto 2 – Octav Bancila, Rascoala (1907)

Foto 3 – Miriam Cojocaru, Portretul mamei

Foto 4 – Michelangelo Buonarroti, Capela Sixtina – Crearea lui Adam


 


.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.