COMENTARII DESPRE NOUA LEGE A IMIGRARII ÎN STATELE UNITE ALE AMERICII

On January 23, 2012 By nelursIn Europe, Opinions, Romania, USA, WorldLeave a comment

Simona BOTEZAN

În acest moment, un subiect de mare actualitate si interes în SUA este noua lege a imigrarii, care va intra în dezbaterea Senatului American dupa vacanta (23 ianuarie 2012). Pe de o parte, administratia Obama vorbeste despre intrarea în legalitate a sotiilor ilegale ale cetatenilor americani. În dezbaterea Senatului vor intra HR 3012, varianta de lege sustinuta de comunitatea Indiana, privind acordarea vizelor de munca si a green cardurilor pentru specialistii straini din SUA. Legea HR 3012 este cea mai proasta varianta posibila pentru români si pentru specialistii din toate tarile lumii, cu exceptia Indiei si Chinei. Iata câteva date:

HR 3012 and its companion S-1857 “Fairness for High-Skilled Immigrants” Act

This bill passed in the House on November 29, 2011 and goes to the US Senate next for consideration (after Jan, 23). This Act is being pushed by lobbyists from China and India (immigrationvoice.org). Indian and Chinese are not entitled to the DV Lottery because that already in millions in US. So, now they try to monopolize all EB (employment based) visas and green cards.

HR 3012 not only prevent Americans getting any… higher pay, lower pay, job in IT industry, but also helps Indian take over IT industry soon! HR 3012 does not solve the illegal immigration problem, not create new jobs for Americans and not simplify the immigration law to attract scientists or innovators from other countries, which may contribute to the progress of US economy.

Development of a country in one field and one direction (IT in this cause) is completely wrong in economic terms. This will adversely affect the U.S. economy and highly educated Americans can’t work because of cheaper labor from India and China.

***

HR 3012 and its companion S-1857 “Fairness for High-Skilled Immigrants” Act

http://www.washingtonpost.com/local/dispute-over-proposed-green-card-law-pits-brightest-immigrants-against-each-other/2012/01/03/gIQANdSKpP_story.html?hpid=z5

IEEE SUA

http://www.todaysengineer.org/2012/Jan/immigration.asp

Indian opinion

http://www.livemint.com/2012/01/10234222/US-Bill-to-hasten-green-cards.html

Irish Reform

http://www.irishcentral.com/news/Immigration-reform-for-Irish-American-community—current-bill-must-be-passed-137101578.html#ixzz1jNttD8Ll

Dezbaterile din ultima perioada privind noua lege a imigratiei arata ca interesele actuale ale Statelor Unite sunt îndreptate mai degraba spre India si China, decât spre partenerii lor traditionali, aliatii NATO sau tarile Europei – majoritatea tari fondatoare ale SUA.

Prioritati… India si China!?

Legea HR 3012 prevede de asemenea anularea limitei de 7% pentru fiecare tara (limita care anterior nu a fost atinsa de catre majoritatea celor 200 de tari din categoria EB ROW Rest of The World) si marirea pâna la 15% a procentului anual de green card-uri acordate pentru reîntregirea familiei, la categoria EB India.

De asemenea, legea prevede ca în urmatorii 3 ani 75%; 80% si respectiv 85% dintre vizele de rezidenta permanenta EB sa fie acordate celor doua tari mari din Asia, India si China. HR3012, în aceasta forma, a trecut de Camera Reprezentantilor la 29 noiembrie 2011 cu sprijin bipartizan si o majoritate covârsitoare. Ea va intra în dezbaterea Senatului în curând si, daca va întruni minimul necesar de 60 de voturi, va aduce prejudicii grave specialistilor straini din celelalte tari ale lumii, cu excepetia Indiei si Chinei. HR 3012 a fost blocata în luna decembrie, înainte de vacanta, de catre Senatorul Grassley, care doreste adaugarea unor elemente suplimentare de protectie a locurilor de munca pentru cetatenii americani si o verificare si mai riguroasa a aplicantilor la acest tip de vize.

Daca aceasta lege va trece de Senat, în cel mai bun caz i se vor adauga niste amendamente, dar posibilitatile de emigrare în SUA pentru specialistii din Rest of The World vor scadea, iar perioada de asteptare pentru obtinerea rezidentei permanente se va mari considerabil pentru toate tarile (12 -15 ani), cu exceptia Indiei si Chinei.

Varianta Indiana, promovata de organizatia Immigration Voice si sustinuta de marile corporatii americane din IT, se bucura de sprijinul majoritatii Republicane, desi promoveaza drepturi speciale exclusiv pentru Indieni si Chinezi, în detrimentul celorlalte tari ale lumii si va avea efecte negative retroactiv, asupra aplicantilor din EB ROW, începând cu dosarele depuse în anul 2006.

Amendamentul Irlandez

O alta propunere, care va fi supusa dezbaterilor Senatului American, este amendamentul Schummer sau amendamentul Irish, care presupune acordarea unui numar de 10.000 de vize speciale de munca annual, numite E3, pentru muncitorii irlandezi.

Varianta Irlandeza se bucura de sprijinul a 53 de Senatori Democrati. Amendamentul are sanse de reusita doar daca vor reusi sa atraga de partea lor si un numar minim de 7 senatori republicani.

Discutiile care se poarta în aceste zile în SUA referitor la noua lege a imigratiei, daca vor da câstig de cauza variantei sustinute de Immigration Voice, HR 3012, vor afecta relatiile economice ale SUA cu tarile Europei, Canada, Noua Zeelanda si Australia, partenerii traditionali si aliatii NATO. Printre cei afectati sunt specialistii români, care se afla pe teritoriul SUA cu vize de munca si au dosare de green card în procesare la categoria EB ROW Rest of The World.

Unele comentarii aparute în presa americana

Articolul lui Russell T. Harrison, IEEE-USA’s Senior Legislative Representative for Grassroots Affairs, face o prezentare succinta a propunerilor legislative:

http://www.todaysengineer.org/2012/Jan/immigration.asp

Studiile organizatiei IEEE si ale Centrului de Studii privind Imigratia, arata ca noua lege propusa Senatului, fara amendamentele pentru specialistii STEM, va determina migratia inversa a specialistilor înalt calificati din Europa de Est, spre tari cu legislatie mult mai permisiva – Europa de Vest, Canada, Australia si Noua Zeelanda, iar aceasta migratie inversa va avea efecte negative asupra economiei SUA.

Sursa: http://www.migrationpolicy.org/pubs/lmi_recessionJan09.pdf

Domnul Senator Jim Rosapepe, Decmocrat, reprezentând 21 District, MD; fost Ambasador al Statelor Unite în tara noastra în perioada 1998 – 2001, si-a dat acceptul de a sprijini comunitatea româneasca si de a sustine în Senat acea varianta de lege care este în avantajul economiei americane si a specialistilor din Rest of The World, respectiv propunerile IEEE sau amendamentul STEM. Au fost contactate Ambasada României la Washington DC si domnul Deputat Mircea Lubanovici, care si-au dat acceptul de a sprijini românii din SUA în demersurile lor.

Propunerile IEEE

Amendamentele propuse de organizatia IEEE sunt, în acest moment, singurele care avantajeaza specialistii din Rest of The World (http://www.ieee.org/index.html) Propunerile IEEE se refera la drepturi suplimentare pentru specialistii din STEM – Stiinta, Tehnologie, Matematica, Economie, care obtin diplome postuniversitare în SUA si doresc sa se stabileasca definitiv în Statele Unite.

IEEE – (pronuntat „Eye-triple-E”), acronim al Institute of Electrical and Electronics Engineers si identificat sub expresia „The world’s largest professional association for the advancement of science and technology”, are urmatoarele propuneri:

A) acordarea de green card-uri pentru studentii straini din Rest of The World (categorie în care intra si România) pentru studenti care obtin diplome postuniversitare – master degree, MBA sau PhD în SUA în una dintre ramurile STEM (Stiinte, Tehnologie, Economie, Matematica) si vor sa înceapa o afacere proprie în SUA, fara a mai fi nevoiti sa treaca prin viza problematica de munca H1B;

B) pentru specialistii straini (inclusiv români) care se aflâ în SUA cu vize de munca H1B si L1, varianta propusa de IEEE prevede provizioane (un numar de vize cuprins între 45.000 -55.000) pentru specialistii înalt calificati, care au diplome universitare straine si americane, pentru deblocarea dosarelor aflate în procesare la USCIS înca din anii 2006, 2007.

C) vize pentru investitorii straini (inclusiv români) care doresc sa vina în SUA pentru afaceri, daca vor crea locuri de munca pentru cetatenii americani.

Cu toate acestea, amendamentele IEEE privind STEM nu au sanse sa treaca singure de votul Senatului, cel mult pot fi adaugate ca amendamente la legea indiana sau cea irlandeza.

***

O mare parte dintre specialistii români din SUA afectati de noua lege a imigratiei sunt implicati în proiecte guvernamentale în beneficiul armatei SUA. Un numar semnificativ de români cu acest statut se afla în zona Washington DC, în statul Texas, în zona Marilor Lacuri si în Silicon Valley.

Un vot în favoarea variantei de lege propuse de Irlandezi, va determina întoarcerea legii în Camera Reprezentantilor, iar sansele de finalizare scad considerabil, deoarece anul 2012 este an electoral în SUA. Un vot în favoarea variantei Indiene, fara amendamentele STEM, va conduce la aplicarea unor masuri restrictive privind vizele de munca si rezidenta permanenta EB, cu efecte asupra a sute de mii de familii ale specialistilor straini din SUA, cu exceptia celor din India si China.

Se va elimina Loteria Vizelor?

De asemenea, se discuta varianta eliminarii Loteriei Vizelor (temporar sau definitiv), ca urmare a blocajelor din sistemul de acordare a rezidentei permanente pentru specialisti straini si pe fondul crizei si cresterii somajului în SUA. Exista propuneri ca aceste vize sa fie folosite pentru specialistii straini înalt calificati, în loc sa fie acordate prin tragere la sorti unor persoane cu studii liceale, care ajung în SUA fara a cunoaste limba engleza si cerintele sistemului American. Studiile de specialitate arata ca o parte dintre câstigatorii loteriei se întorc în tarile lor de origine deoarece nu se pot adapta noii culturi si cerintelor de pe piata muncii din SUA.

Eliminarea temporara a loteriei vizelor este o varianta agreata de mediul de afaceri american, dar nu are sanse sa treaca singura de votul Senat, ci doar însotita de una dintre cele doua legi propuse de Irlandezi sau Indieni.

Românii nu beneficiaza de niciun avantaj

?ara noastra este un partener activ în NATO si în alte proiecte ale SUA, dar nu beneficiaza de niciun avantaj, cum ar fi programul visa waiver. Daca noua lege a imigratiei va elimina cota de 7% pentru acordarea vizelor de munca în SUA, pentru specialistii români, SUA nu va mai reprezenta prima prioritate pentru a profesa si a obtine rezidenta permanenta.

Comunitatea româneasca din SUA ocupa locul 20 ca marime dintre cele 200 de tari care au rezidenti temporari, permanenti si cetateni naturalizati în Statele Unite. În calitate de parteneri activi în toate actiunile NATO demarate de SUA; în calitate de furnizori de produse, servicii, inventii si inovatii în SUA în ultimii 200 de ani, românii considera ca au dreptul sa fie luati în calcul atunci când legea imigratiei va trece prin Senat.

Mai multe detalii aici:

http://www.ziarulmiorita.com/article.php?story=20111211203342961

Simona BOTEZAN

Washington, DC, SUA

23 ianuarie 2011

Sighetu Marmatiei – Casa de Rugaciune „BETANIA"

On January 23, 2012 By nelursIn Life and HealthLeave a comment

George Danciu

Isus a zis:

„Este scris: „Casa Mea se va chema o casa de rugaciune.” Dar voi ati facut din ea o pestera de tâlhari.”

Evanghelia lui Matei, 21.13

„Eu sunt Pâinea vietii. Cine vine la Mine nu va flamânzi niciodata; si cine crede în Mine nu va înseta niciodata.”

Evanghelia lui Ioan, 6.35

.
.

ISUS – Pâinea vietii coborâte din cer

Duminica, 22 Ianuarie 2012, am petrecut clipe de neuitat în BISERICA BAPTISTA BETANIA din SIGHETU MARMATIEI. De ce? “Caci acolo unde sunt doi sau trei adunati în Numele Meu, sunt si Eu prezent în mijlocul lor.”

Scriitorul si pastorul crestin din Turda, Ioan Rusu, în cartea sa Redescoperirea UCENICIEI – folosind câtiva pasi, a dat o frumoasa definitie credintei. Teologul nostru, vorbind despre ce însemna sa fii crestin sau ucenic al Domnului Isus – a avea credinta în El, ca lucru incontestabil necesar –, indica spre trei întrebari pe care trebuie sa ni le punem daca dorim sa fim edificati.

Prima: cum sa înveti ceva de la cineva în care nu crezi?

A doua: cum sa urmezi pe cineva pe care nu-l crezi?

A treia: cum sa te lasi modelat de cineva pe care nu-l cunosti?

Întelegem acum ca tocmai existenta unei legaturi cu Domnul Isus, da nastere a ceea ce se numeste credinta.

CREDINTA este data de legatura dintre om si Isus Cristos, Mântuitorul!

Pe de alta parte, credinta se bazeaza pe ratiune, însa e superioara ei. Ratiunea înseamna cunoastere. Nu poti avea credinta fara sa cunosti. Superstitia n-are nici o legatura cu cunoasterea, cu ratiunea, dimpotriva, e o mare frâna în calea cunoasterii si a credintei.

Cum am mai scris: BISERICA BAPTISTA BETANIA DIN SIGHETU MARMATIEI, înca din anul 2000, se aduna pentru închinare înaintea Domnului Dumnezeu, în frumoasa cladire de pe strada Gheorghe Bilascu nr.13.

Aici se poate ajunge asa: din fata Palatului Culturii, având în fata cladirea si drumul spre Gara, o iei prin fata ei la stânga, apoi imediat o iei pe prima strada la stânga si, dupa doar 30 m o iei la dreapta si intri pe stada Gh Bilascu, iar la nr. 13 intri în Casa “BETANIA” – a “maslinelor”– o Casa de Rugaciune, unsa cu uleiul din candela Duhului Sfânt!

Aici vei afla negresit:

O casa de Rugaciune si Închinare
O casa a Cântarii si laudei Numelui Domnului – Creatorul nostru
O casa a Pâinii
O casa a Pacii
O casa unde curge Râul vietii care vine de la Domnul si care da belsug de iertare si vindecare

Dupa timpul de închinare, prin cântare si rugaciune, a urmat lectia biblica având ca tema Isus – Pâinea vietii.

Tânarul pastor, Robert Pop, a conturat (cu pricepere duhovniceasca) necesitatea imperioasa a Pâinii coborâte din cer. Aceasta Pâine – Isus – este o nevoie spirituala si fizica de neînlocuit, ea fiind o necesitate în toate aspectele vietii. Ea este totodata si Sursa tuturor lucrurilor dupa cum spune si apostolul Pavel: Din El, prin El si pentru El sunt toate lucrurile. A Lui sa fie slava în veci! Amin. (Romani, 11.36)

CUVÂNTUL DE ÎMBARBATARE SI ÎNCURAJARE a fost adus din Faptele apostolilor, 14.8-18.

În Listra era un om neputincios de picioare, olog din nastere, care nu umblase niciodata. El sedea jos si asculta pe Pavel când vorbea. Pavel s-a uitat tinta la el si, fiindca a vazut ca are credinta ca sa fie tamaduit, a zis cu glas tare: „Scoala-te drept în picioare.” Si el s-a sculat dintr-o saritura si a început sa umble. (…)

Oamenii din Listra si preotul lui Jupiter, plini de superstitii si ocultism, când au vazut aceasta vindecare miraculoasa – cum se întâmpla adesea si azi – au dorit cu tot dinadinsul sa aduca jertfe si închinare lui Pavel. Însa Pavel s-a ridicat si a spus raspicat:

„Oamenilor, de ce faceti lucrul acesta? Si noi suntem oameni de aceeasi fire cu voi; noi va aducem o veste buna, ca sa va întoarceti de la aceste lucruri desarte la Dumnezeul cel Viu, care a facut cerul, pamântul si marea si tot ce este în ele.

El, în veacurile trecute, a lasat pe toate neamurile sa umble pe caile lor, macar ca, drept vorbind, nu S-a lasat fara marturie, întrucât v-a facut bine, v-a trimis ploi din cer si timpuri roditoare, v-a dat hrana din belsug si v-a umplut inimile de bucurie.”

Dumnezeu, care este vesnic, Acelasi, ieri si azi si în veci, a purtat de grija creatiunii sale de-a lungul veacurilor.

Pavel aducea atunci celor din Listra si azi noua, o veste buna, aceea a rascumpararii noastre din felul desert de traire!

Dumnezeu a platit El, prin Jertfa Domnului Isus, vina noastra!

Dumnezeu vede si stie ca si azi mai sunt ologi din nastere care nu se pot ridica din neputinta pacatului.

Însa, pe aceia care intra în Templu si asculta Cuvântul despre neprihanire si au credinta, Dumnezeu prin puterea Evangheliei Lui, îi ridica si le da iertare si vindecare! Glorie Domnului!

În lucrarea Grupului SPERANTA 2003, Marius Gorcea si colegii lui au avut o Campanie de Evanghelizare în România, de câteva saptamâni, prin Cântare si Propovaduirea Evangheliei. Atunci s-au întors de la pagânism la Dumnezeu multi români, parte din ei au dat si marturii ad-hoc, altii, peste ani.

Popoarele sunt gata de recolta, dar lucratorii sunt asa putini!

Doamne Isuse, scoate Tu lucratori care sa-ti marturiseasca Numele si Evanghelia care aduc mântuire, în Biserica, dar si înafara bisericilor! Amin.

INTRA ÎN CASA “BETANIA” – si vei gasi iertare si vindecare de toate neputintele tale! Amin.

p.s. FOTO

Pe-o coaja de nuca

On January 23, 2012 By nelursIn poetryLeave a comment

Nucul cu ochii în floare,
Cu vântul de brate legat,
Reteaza aeru-n frunte,
Iar apele pieptu-i razbat.

Printr-un ciorchine de nouri,
Un curcubeu de jaratec
Toarna pe umbre ecouri
Si un apus singuratic.

Salcia ca o moscheie,
Cu rochia alba în vânt,
Cu rugaciuni de femeie
Si aripi crescute-n pamânt,

Musca din stele zemoase
Si lasa o rana pe cer,
Cânta pe-o coaja de nuca
Într-un asfintit efemer.

Tatiana Scurtu-Munteanu

„BETANIA” – O casă de Rugăciune din Sighetu Marmatiei

On January 23, 2012 By nelursIn Biblia, Credinta, Familia, Incurajare, Inviere, Mantuire, Miracole, Natura Umana2 Comments

George Danciu

Isus a zis:

„Este scris: „Casa Mea se va chema o casă de rugăciune.” Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tâlhari.” Evanghelia lui Matei, 21.13

„Eu sunt Pâinea vietii. Cine vine la Mine nu va flamânzi niciodata; si cine crede în Mine nu va înseta niciodata.” Evanghelia lui Ioan, 6.35

ISUS – Pâinea vieții coborâte din cer

Duminică, 22 Ianuarie 2012, am petrecut clipe de neuitat în BISERICA BAPTISTĂ BETANIA din SIGHETU MARMAȚIEI. De ce? ” Căci acolo unde sunt doi sau trei adunaţi în Numele Meu, sunt şi Eu în mijlocul lor.”

Continue reading “„BETANIA” – O casă de Rugăciune din Sighetu Marmatiei” →

PASTORUL WILHELM BUSCH – ÎN TABARA CU TINERII

On January 22, 2012 By nelursIn Christian Life, MiraclesLeave a comment

Wilhelm Busch

(Din cartea „ISUS – destinul nostru”, Editura CLV-1991)

„Îmi pusesem nadejdea în Domnul, si El S-a plecat spre mine, mi-a ascultat strigatele. M-a scos din groapa pieirii, din fundul mocirlei; mi-a pus picioarele pe stânca si mi-a întarit pasii.Mi-a pus în gura o cântare noua, o lauda pentru Dumnezeul nostru. Multi au vazut lucrul acesta, s-au temut, si s-au încrezut în Domnul.” Psalm, 40.1-3

Nascut din nou – episoade de viata

Când fac o tabara cu tinerii mei, aici la Essen, atunci ne adunam în fiecare dimineata, înainte de micul dejun, la un sfert de ora de reculegere. Cântam mai întâi o cântare duhovniceasca, apoi citim o meditatie pentru ziua respectiva. Pe urma indic un text biblic si fiecare se aseaza într-un colt linistit si îsi citeste pentru el textul. Cei ce au facut un început cu Isus, un început în viata de credinta, o fac si acasa pentru ca nu pot trai fara sa auda glasul Bunului Pastor si fara sa vorbeasca cu El. Acum te rog: Învioreaza-ti latura personala a pozitiei tale de crestin începând sa citesti Noul Testament! Un sfert de ora linistit, dimineata sau seara.

Iar când închizi iarasi Noul Testament, împreuna-ti mâinile si spune: „Doamne Isuse, acum trebuie sa vorbesc cu Tine. Astazi am atâtea de facut. Ajuta-ma sa le duc cu bine la capat! Pazeste-ma de pacatele mele favorite! Da-mi dragoste pentru altii! Da-mi Duhul Sfânt!”

Roaga-te! Vorbeste cu Isus! El este aici! El te aude! De latura strict personala a unei pozitii de crestin tine si faptul ca un crestin vorbeste cu Domnul lui.

Deunazi ziceam unui domn care venise la credinta: „Aveti nevoie zilnic de un sfert de ora linistit cu Dumnezeu.” Atunci el a zis: „Pastore Busch, doar nu sunt pastor. El are timp pentru asta. Dar eu? Eu am îngrozitor de multe de facut.” I-am raspuns: „Ascultati-ma! N-o sa ajungrti niciodata sa le terminati, nu-i asa?” „Asa e!” a recunoscut el. „Vedeti”, am spus eu, „asta-i pentru ca nu aveti acel sfert de ora de reculegere. Daca va obisnuiti sa vorbiti dimineata cu Isus, sa cititi apoi câteva versete din Biblie si apoi sa va rugati iarasi asupra lor, veti vedea ca e o joaca sa terminati cu treaba.”

Da, cu cât aveti mai mult de lucru, cu atât mai multa nevoie aveti de acel sfert de ora linistit. Mai târziu acesta va deveni poate o jumatate de ora, pentru ca sa aveti timp sa aduceti înaintea Domnului tot ce va preocupa. Dar dintr-odata totul merge mai bine. Vorbesc din experienta. Uneori asa mi se întâmpla si mie. De abia ma scol din pat ca si suna telefonul. Apoi ma duc la poarta sa iau ziarul. Apoi suna iarasi telefonul. Dupa aceea vine cineva în vizita. Dar toata ziua sunt agitat. Nimic nu merge. Si dintr-odata îmi trece prin minte: „Pai sigur, dacaînca n-am vorbit cu Isus! Si nici El n-a avut ocazia sa-ti vorbeasca! Nu e de mirare ca totul merge pe dos!”

Întelegeti, clipele de liniste petrecute în prezenta lui Isus sunt deci unul din aspectele laturii strict personale ale vietii crestine!

Un alt aspect este asa numita rastignire a carnii si a firii. În viata mea am vorbit multor oameni multor oameni. Si de fapt toti se plâng de ceva. Sotiile se plâng de sotii lor. Barbatii se plâng de nevestele lor. Parintii se plâng de copiii lor. Copiii se plâng de parintii lor. Dar ei nu se gândesc ca aratând pe cineva cu degetul si zicând: „El e de vina ca nu sunt fericit!” de fapt arata cu trei degete spre ei însisi. Crede-ma, daca ai un sfert de ora cu Isus, atunci El o sa-ti descopere ca tu esti de fapt pricina nefericirii tale. Casnicia ta nu merge bine, pentru ca nu traiesti sub privirile lui Dumnezeu. Afacerle nu-ti merg bine pentru ca nu umbli înaintea lui Dumnezeu. Crestinii nu trebuie sa învete în fiecare zi sa-si rastigneasca natura veche.

Vreau sa va spun o experienta personala pe care tocmai am facut-o. Am participat zilele acestea la o saptamâna de vacanta cu 50 de colaboratori în lucrarea cu tinerii din Essen. A fost nespus de frumos. Eram asa de fericiti împreuna, încât nici nu pot spune. Totul era asa de binecuvântat. Si totusi, din când, au fost dificultati. Dar înainte de a lua cina, în ultima zi, s-a întâmplat ca dintr-odata s-au ridicat unii si s-au dus la altii zicând: „Te rog, iarta-ma pentru asta sau aia.” Eu a trebuir sa merg la trei dintre ei si sa le spun: „Iarta-ma ca ti-am vorbit atunci asa de dur!” Atunci unul a raspuns: „Dar aveti dreptate!” „Totusi, iarta-ma!”, l-am rugat eu. Intelegeti: Îmi venea greu sa ma smeresc înaintea unui tânar de 20 de ani.

Daca ai un timp zilnic cu Isus, atunci înveti si sa-ti rastignesti în fiecare zi natura firii, veche. Si atunci vei vedea cum în jurul tau totul devine frumos. Asta tine de latura strict personala a vietii crestine. Iar daca nu stii nimic de asta, înceteaza de a te mai numi crestin.

Vedeti, adesea merg pe strada si cuget astfel: oamenii cu care ma întâlnesc sunt crestini, aproape toti platesc impozitul bisericesc. Daca as opri acum pe cineva si l-as întreba: „Scuzati! Sunteti crestin?”, atunci mi s-ar raspunde: „Desigur! Doar nu sunt musulman!” Dar daca as întreba mai departe: „Spuneti-mi: Vi s-a întâmplat vreodata sa nu puteti dormi de bucurie ca sunteti crestin?”, atunci mi s-ar raspunde: „Ati înnebunit?” Si asa e: crestinism fara bucurie de viata crestina! Se înjura când trebuie sa plateasca impozitul bisericesc. Dar de bucurie nici urma. Însa, din clipa când experimentezi nasterea din nou, afli ce înseamna: „Bucurati-va totdeauna în Domnul! Iarasi zic: Bucurati-va!”

Prietenii mei, am am spus de curând tinerilor mei ascultatori un cuvânt minunat din Biblie. „Dar pentru voi, care va temeti de Numele Meu, va rasari Soarele neprihanirii” – Acesta e Isus – „si tamaduirea va fi sub aripile Lui.” Ce frumos e! Si stiti cum se spune mai departe? „Veti iesi si veti sari ca viteii din grajd!” Minunat exprimat! Rar gasesc crestini care, de bucurie ca au Mântuitor, „sa sara ca viteii”!

Din ce pricina nu simtim aceasta bucurie? Raspunsul e simplu: pentru ca nu suntem crestini adevarati. Ma gândesc la scumpa mea mama. La ea se vedea acea bucurie neînfrânata în Domnul. Si ma gândesc la multi altii pe care i-am cunoscut ca niste crestini radiind de bucurie. Înaintând în vârsta, as dori si eu sa experimentez tot mai mult bucuria Domnului. Da, dar pentru asta cineva trebuie sa ia în serios viata de crestin si sa nu aiba numai o spoiala de crestinism!

Asa este deci prima latura a vietii crestine. „Este crestinismul o chestiune personala?” Da, viata crestina este foarte personala.

În partea urmatoare a mesajului pastorului Busch, el însusi ne va povesti cum e cealalta fata a monedei. O viata crestina adevarata si vie – spune Busch – are si o latura publica, pe care oricine o poate vedea.

VA URMA!

VIAȚA CREȘTINĂ – O CHESTIUNE PUBLICĂ

On January 21, 2012 By nelursIn Biblia, Credinta, Eveniment, Incurajare, Mantuire, Natura UmanaLeave a comment

Wilhelm Busch

(Din cartea „ISUS – destinul nostru”, Editura CLV-1991)

„Să ţinem fără şovăire la mărturisirea nădejdii noastre, căci credincios este Cel ce a făcut făgăduinţa. Să veghem unii asupra altora, ca să ne îndemnăm la dragoste şi la fapte bune.Să nu părăsim adunarea noastră, cum au unii obicei; ci să ne îndemnăm unii pe alţii şi cu atât mai mult, cu cât vedeţi că ziua se apropie. ”Evrei, 10.23-25

Ei stăruiau în învăţătura apostolilor, în legătura frăţească, în frângerea pâinii şi în rugăciuni. Faptele apostolilor, 2.42

MĂRTURIA PUBLICĂ – o datorie a creștinului

Latura publică a poziției de creștin constă în primul rând în faptul că cineva se alătură părtășiei celorlalți creștini Continue reading “VIAȚA CREȘTINĂ – O CHESTIUNE PUBLICĂ” →

Latura personala a crestinului

On January 21, 2012 By nelursIn Bible, Christian Perspective, TheologyLeave a comment

Wilhelm Busch

(Text din cartea „ISUS – destinul nostru”, Editura CLV-1991)

„Îmi pusesem nadejdea în Domnul, si El S-a plecat spre mine, mi-a ascultat strigatele. M-a scos din groapa pieirii, din fundul mocirlei; mi-a pus picioarele pe stânca si mi-a întarit pasii.Mi-a pus în gura o cântare noua, o lauda pentru Dumnezeul nostru. (…) Sa se bucure si sa se înveseleasca în Tine toti cei ce Te cauta!”Psalm, 40.1-3; 16

Nascut din nou – latura personala a crestinului

Când fac o tabara cu tinerii mei, aici la Essen, atunci ne adunam în fiecare dimineata, înainte de micul dejun, la un sfert de ora de reculegere. Cântam mai întâi o cântare duhovniceasca, apoi citim o meditatie pentru ziua respectiva. Pe urma indic un text biblic si fiecare se aseaza într-un cola linistit si îsi citeste pentru el textul. Cei ce au facut un început cu Isus, un început în viata de credinta, o fac si acasa pentru ca nu pot trai fara sa auda glasul Bunului Pastor si fara sa vorbeasca cu El. Acum te rog: Învioreaza-ti latura personala a pozitiei tale de crestin începând sa citesti Noul Testament! Un sfert de ora linistit, dimineata sau seara.

Iar când închizi iarasi Noul Testament, împreuna-ti mâinile si spune: „Doamne Isuse, acum trebuie sa vorbesc cu Tine. Astazi am atâtea de facut. Ajuta-ma sa le duc cu bine la capat! Pazeste-ma de pacatele mele favorite! Da-mi dragoste pentru altii! Da-mi Duhul Sfânt!”

Roaga-te! Vorbeste cu Isus! El este aici! El te aude! De latura strict personala a unei pozitii de crestin tine si faptul ca un crestin vorbeste cu Domnul lui.

Deunazi ziceam unui domn care venise la credinta: „Aveti nevoie zilnic de un sfert de ora linistit cu Dumnezeu.” Atunci el a zis: „Pastore Busch, doar nu sunt pastor. El are timp pentru asta. Dar eu? Eu am îngrozitor de multe de facut.” I-am raspuns: „Ascultati-ma! N-o sa ajungeti niciodata sa le terminati, nu-i asa?” „Asa e!” a recunoscut el. „Vedeti”, am spus eu, „asta-i pentru ca nu aveti acel sfert de ora de reculegere. Daca va obisnuiti sa vorbiti dimineata cu Isus, sa cititi apoi câteva versete din Biblie si apoi sa va rugati iarasi asupra lor, veti vedea ca e o joaca sa terminati cu treaba.”

Da, cu cât aveti mai mult de lucru, cu atât mai multa nevoie aveti de acel sfert de ora linistit. Mai târziu acesta va deveni poate o jumatate de ora, pentru ca sa aveti timp sa aduceti înaintea Domnului tot ce va preocupa. Dar dintr-odata totul merge mai bine. Vorbesc din experienta. Uneori asa mi se întâmpla si mie. De abia ma scol din pat ca si suna telefonul. Apoi ma duc la poarta sa iau ziarul. Apoi suna iarasi telefonul. Dupa aceea vine cineva în vizita. Dar toata ziua sunt agitat. Nimic nu merge. Si dintr-odata îmi trece prin minte: „Pai sigur, dac înca n-am vorbit cu Isus! Si nici El n-a avut ocazia sa-ti vorbeasca! Nu e de mirare ca totul merge pe dos!”

Întelegeti, clipele de liniste petrecute în prezenta lui Isus sunt deci unul din aspectele laturii strict personale ale vietii crestine!

Un alt aspect este asa numita rastignire a carnii si a firii. În viata mea am vorbit multor oameni. Si de fapt toti se plâng de ceva. Sotiile se plâng de sotii lor. Barbatii se plâng de nevestele lor. Parintii se plâng de copiii lor. Copiii se plâng de parintii lor. Dar ei nu se gândesc ca aratând pe cineva cu degetul si zicând: „El e de vina ca nu sunt fericit!” de fapt arata cu trei degete spre ei însisi. Crede-ma, daca ai un sfert de ora cu Isus, atunci El o sa-ti descopere ca tu esti de fapt pricina nefericirii tale. Casnicia ta nu merge bine, pentru ca nu traiesti sub privirile lui Dumnezeu. Afacerle nu-ti merg bine pentru ca nu umbli înaintea lui Dumnezeu. Crestinii nu trebuie sa învete în fiecare zi sa-si rastigneasca natura veche.

Vreau sa va spun o experienta personala pe care tocmai am facut-o. Am participat zilele acestea la o saptamâna de vacanta cu 50 de colaboratori în lucrarea cu tinerii din Essen. A fost nespus de frumos. Eram asa de fericiti împreuna, încât nici nu pot spune. Totul era asa de binecuvântat. Si totusi, din când în când, au fost dificultati. Dar înainte de a lua cina, în ultima zi, s-a întâmplat ca dintr-odata s-au ridicat unii si s-au dus la altii zicând: „Te rog, iarta-ma pentru asta sau aia.” Eu a trebuit sa merg la trei dintre ei si sa le spun: „Iarta-ma ca ti-am vorbit atunci asa de dur!” Atunci unul a raspuns: „Dar aveti dreptate!” „Totusi, iarta-ma!”, l-am rugat eu. Întelegeti: îmi venea greu sa ma smeresc înaintea unui tân?r de 20 de ani!

Daca ai un timp zilnic cu Isus, atunci înveti si sa-ti rastignesti în fiecare zi natura firii, veche. Si atunci vei vedea cum în jurul t?u totul devine frumos. Asta tine de latura strict personala a vietii crestine. Iar daca nu stii nimic de asta, înceteaza de a te mai numi crestin.

Vedeti, adesea merg pe strada si cuget astfel: oamenii cu care ma întâlnesc sunt crestini, aproape toti platesc impozitul bisericesc. Daca as opri acum pe cineva si l-as întreba: „Scuzati! Sunteti crestin?”, atunci mi s-ar raspunde: „Desigur! Doar nu sunt musulman!” Dar daca as întreba mai departe: „Spuneti-mi: Vi s-a întâmplat vreodata sa nu puteti dormi de bucurie ca sunteti crestin?”, atunci mi s-ar raspunde: „Ati înnebunit?” Si asa e: crestinism fara bucurie de viata crestina! Se înjura când trebuie sa plateasca impozitul bisericesc. Dar de bucurie nici urma. Însa, din clipa când experimentezi nasterea din nou, afli ce înseamna: „Bucurati-va totdeauna în Domnul! Iarasi zic: Bucurati-va!”

Prietenii mei, am am spus de curând tinerilor mei ascultatori un cuvânt minunat din Biblie. „Dar pentru voi, care va temeti de Numele Meu, va rasari Soarele neprihanirii” – Acesta e Isus – „si tam?duirea va fi sub aripile Lui.” Ce frumos e! Si stiti cum se spune mai departe? „Veti iesi si veti sari ca viteii din grajd!” Minunat exprimat! Rar gasesc crestini care, de bucurie ca au Mântuitor, „sa sara ca viteii”! Din ce pricina nu simtim aceasta bucurie? Raspunsul e simplu: pentru ca nu suntem crestini adevarati. Ma gândesc la scumpa mea mama. La ea se vedea acea bucurie neînfrânata în Domnul. Si ma gândesc la multi altii pe care i-am cunoscut ca niste crestini radiind de bucurie. Înaintând în vârsta, as dori si eu sa experimentez tot mai mult bucuria Domnului. Da, dar pentru asta cineva trebuie s? ia în serios viata de crestin si sa nu aiba numai o spoiala de crestinism!

Asa este deci prima latura a vietii crestine. „Este crestinismul o chestiune personala?” Da, viata crestina este foarte personala.

VA URMA!

24 IANUARIE – 153 DE ANI DE LA UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE

On January 21, 2012 By nelursIn EssaysLeave a comment

Vavila Popovici

Daca visul unora este sa ajunga în cosmos, eu viata întreaga am visat sa trec Prutul!

Grigore Vieru

În fiecare an, la 24 ianuarie, sarbatorim Unirea Principatelor Române, caci faptele înainte-mergatorilor nostri sunt cele care ne permit sa fim astazi ceea ce suntem.Si sa fim mândri de ceea ce suntem! Cu acest prilej ne amintim si de cei care au pus umarul la realizarea ei. Ideea Unirii Moldovei si a Tarii Românesti, avansata înca din secolul al XVIII-lea, a devenit dupa razboiul Crimeii (1853 – 1856) o tema de prim plan a dezbaterii politice, atât în cele doua Principate, cât si pe plan international. Situatia externa se arata favorabila; înfrângerea Rusiei si hegemonia politica a Frantei ofereau un context prielnic punerii în practica a proiectului, cu atât mai mult cu cât împaratul Napoleon al III-lea, dorea un bastion rasaritean favorabil politicii sale, care sa contrabalanseze expansiunea ruseasca.

Deciziile adoptate prin Tratatul de pace de la Paris (18-30 martie 1856) prevedeau intrarea Principatelor Române sub garantia colectiva a puterilor europene, revizuirea legilor fundamentale, alegerea Adunarilor ad-hoc care sa exprime atitudinea românilor în privinta unirii, integrarea în granitele Moldovei a trei judete din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail), trimiterea în Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune „bazele viitoarei lor organizari”.

La 22 septembrie 1857 s-a adunat Divanul Ad-hoc al Moldovei care era favorabil unirii, iar la 30 septembrie cel al Tarii Românesti si prin documentele redactate au pus bazele fuzionarii celor doua principate. De fapt, Adunarile ad-hoc aveau caracter consultativ si erau alcatuite din reprezentanti ai bisericii, marii boierimi, burgheziei, taranimii clacase, cu scopul de a face propuneri referitoare la realizarea unirii Principatelor Române. Între taranii fruntasi care au luat parte împreuna cu boierii cu episcopii si cu mitropolitul tarii la Divanul ad-hoc din Moldova, în 1857, era si vrânceanul Ion Roata, om cinstit si cuviincios, cum sunt mai toti taranii români de pretutindeni. Desfiintarea hotarului de la Focsani (Vrancea) echivala cu Unirea celor doua Principate si crea premisele punerii temeliei statului national unitar român. În ziua de 5 februarie 1859, când domnitorul Cuza a fost oaspetele orasului Focsani, mii de oameni i-au iesit în cale în drumul dinspre Marasesti, pe unde venea de la Iasi. Se consemneaza ca în cinstea Domnitorului s-au ridicat pe sosea, pe ulitele pe unde trebuia sa treaca, arcuri de triumf împodobite cu verdeata si înfasurate în pânza tricolora; tarafuri de lautari cântau „Hora Unirii”, valuri de flori se revarsau în calea Domnitorului care cobora din diligenta. Despartit în doua – Focsanii Moldovei si Focsanii Munteni – de un brat al Milcovului, orasul întruchipa, în acea vreme, situatia celor doua tari vecine si surori. Ajungând la hotar, unde era al doilea arc de triumf, Domnitorul s-a oprit, si a chemat la el pe cei doi soldati care faceau de straja la hotar: un moldovean si un muntean si spunându-le ca sunt frati, i-a pus sa se îmbratiseze. Apoi a dat porunca ca fiecare sa mearga la cazarma lui si sa comunice comandantilor ca de azi înainte si pe vecii vecilor, Domnitorul Principatelor Unite, a ridicat garzile de la hotarul dintre români, de la Focsani. Însotit de mai marii orasului si de multimea de oameni, Cuza a mers pâna în centru, la Podul de Piatra, unde au jucat cu totii „Hora Unirii”. Poetul focsanean Dimitrie Dascalescu, scria cu acest prilej poezia „O zi frumoasa”, asa cum a ramas în inimile românilor ziua de 5 ianuarie: „Azi, Românul dovedeste/ Ca-n sfârsit s-a desteptat,/ Si ca-n fapta vredniceste/ Libertatea ce-a visat.” Aici, în Moldova, a fost ales în unanimitate, la 5-17 ianuarie 1859, liderul unionist Alexandru Ioan Cuza, reprezentantul „Partidei Nationale”. Deoarece în textul Conventiei nu se stipula ca domnii alesi în cele doua Principate sa fie persoane separate, conducatorii luptei nationale au decis ca alesul Moldovei sa fie desemnat si în Tara Româneasca. Adunarea electiva a Tarii Românesti era dominata de conservatori, care detineau 46 din cele 72 mandate. În aceasta situatie, liberalii radicali au initiat, prin intermediul tribunilor, o vie agitatie în rândul populatiei Capitalei si al taranilor din împrejurimi. Zeci de mii de oameni s-au aflat în preajma Adunarii. Unul dintre tribuni nota ca poporul era gata „sa navaleasca în Camera si sa o sileasca sa proclame ales pe alesul Moldovei”. Asa s-a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, aceasta alegere fiind acceptata în unanimitate. Era un pas important catre definitivarea Unirii Principatelor Romane, înfaptuirii statului national român unitar. Impusa sub o puternica presiune populara, alegerea ca domn al Tarii Românesti a lui Alexandru Ioan Cuza si-a gasit confirmarea deplina la marea manifestare prilejuita de sosirea alesului natiunii în capitala munteana. Problema urmatoarea era recunoasterea internationala a alegerilor. Faptul împlinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de Poarta si de Austria drept o încalcare a Conventiei de la Paris. Situatia creata în cele doua Principate a determinat Conferintele internationale de la Paris, din 26 martie – 7 aprilie si 25 august – 6 septembrie. La cea de a doua Conferinta, sub presiunea evenimentelor internationale – razboiul dintre Franta si Sardinia împotriva Austriei fiind pe cale sa înceapa – marile puteri europene au fost nevoite sa accepte unirea înfaptuita de români. Cuza a fost recunoscut ca domn al Principatelor, recunoasterea sa fiind limitata numai pe durata vietii acestuia.

Alexandru Ioan Cuza nascut la 20 martie 1820 în Moldova a fost primul domnitor al Principatelor Unite si al statului national România, la 5 ianuarie 1859 – ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 si al Tarii Românesti. Devenit domnitor, Cuza a dus o sustinuta activitate politica si diplomatica pentru recunoasterea unirii de catre puterea suzerana si puterile garante si apoi pentru desavârsirea unirii Principatelor Romane, pe calea înfaptuirii unitatii constitutionale si administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova si Tara Româneasca au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România, cu capitala la Bucuresti, cu o singura adunare si un singur guvern.

Dupa realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza împreuna cu colaboratorul sau cel mai apropiat, ministru si apoi prim-ministru Mihail Kogalniceanu, initiaza importante reforme interne, cele mai importante fiind: secularizarea averilor mânastiresti (1863), reforma agrara (1864) si reforma învatamântului (1864), care au fixat un cadru modern de dezvoltare al tarii.

Sirul de reforme initiate de Cuza si venirea mai apoi pe tronul Principatelor Unite a domnitorului Carol I, au facut ca actul de la 1859 sa fie ireversibil. Din 1866, potrivit Constitutiei promulgate la 1 iulie, Principatele Unite încep sa se numeasca oficial România. Cuza însa, în anul 1866, a fost obligat sa abdice; o coalitie a partidelor vremii, denumita si „Monstruoasa coalitie”, a hotarât aceasta din cauza orientarilor politice diferite ale membrilor sai, care au reactionat astfel fata de manifestarile autoritare ale domnitorului. A fost exilat si a trait la Viena si Florenta. A murit în 1873 la Heidelberg (Germania), dar a fost adus în tara si înmormântat la castelul familiei sale de la Ruginoasa (judetul Iasi), apoi înhumat la Biserica Sfintii Trei Ierarhi din Iasi. Complotistii au reusit sa-si realizeze planurile atragând de partea lor o fractiune a armatei, l-au constrâns pe domnitor sa abdice într-o noapte a lunii februarie 1866. La aceasta a contribuit însusi Al. I. Cuza, care nu numai ca nu a luat masuri în privinta factorilor reactionari, ci, într-un discurs, s-a aratat dispus sa renunte la tron în favoarea unui principe strain (fapt sustinut si de o scrisoare adresata unui diplomat strain).

În fiecare an, în ziua de 24 ianuarie, sarbatorim Unirea, „Mica Unire” cum i se mai spune, dar fara de care nu am fi putut savârsi faptele mari de mai târziu. Anul acesta se împlinesc 153 de ani de la înfaptuirea ei.Cu acest prilej ne amintim si de cei care au pus umarul la realizare. Unul dintre acestia este si Ion Roata, intrat în istorie ca o legenda. Cunoscut si sub numele de Mos Ion Roata, a fost un taran român, deputat în Divanul Ad-hoc si un sustinator înflacarat al Unirii Principatelor Moldova si Valahia si al reformei agrare din Principatele Unite Române. Se spune ca semna prin punerea degetului muiat în cerneala – puntea de veacuri a nestiutorului de carte – oficial semnând cu parafa primita în Divanul ad-hoc, dar era înzestrat nativ cu o minte agera si o judecata dreapta, fiind cunoscut ca un om cinstit, „cu gâdilici la limba”, adica spunea adevarul fara menajamente, neavând „ascunzatori în suflet”, dupa cum îl caracteriza Ion Creanga. Cinstit, cu alte cuvinte! Pentru spiritul sau de dreptate, Ion Roata a fost considerat de catre tarani ca fiind cel mai dârz si mai competent reprezentant al lor, care sa le poata apara interesele. A avut, se spune, o aparitie meteorica pe scena istorica a tarii.

Hora Unirii are o semnificatie sfânta pentru noi românii. Citind cartea „Ultimul tren spre Romania” a lui Anatolie Panis, m-a impresionat figura lui Constantin Stere, remarcabil om de cultura (jurist, profesor, gazetar, scriitor, om politic) care a trait între anii 1865 – 1936, despre care îmi povesteau si cei din familie. Acest scriitor, în alt moment al istoriei tarii, a cerut unirea cu România, spunând: „Fratii mei basarabeni, a sosit clipa marii noastre izbaviri! Suntem la un pas de a ne desavârsi libertatea! Acum ori niciodata…” El a citit delegatiilor rusi si ucraineni, hotarârea taranilor din judetul Hotin: „Tinând seama ca timp de 14 veacuri Basarabia a fost tinut al României, ca a facut parte din acelasi neam… cerem astazi în mod solemn în fata lumii întregi, Unirea Basarabiei cu România”. Autorul povesteste cum Basarabia s-a alaturat României nu prin razboi, ci prin constienta vrere, cum s-a înfiripat cea mai formidabila hora din toate câte s-au cunoscut, cuprinzând în mijlocul ei o piata si mai apoi strazile de jur împrejur ale Chisinaului, hora care a tinut o noapte, cum doua zile mai târziu deputatii basarabeni erau alaturi în parlamentul si guvernul României, alaturi de rege si regina, hora cuprinzând de data aceasta întreaga piata de la Iasi.

Hora este un dans popular în Balcani, în România. Se danseaza pe muzica cu un ritm specific, într-un cerc închis, dansatorii tinându-se de mâna, facând trei pasi înainte si unul înapoi. Se danseaza la aniversari, diferite festivaluri si în spatiile rurale; traditia la noi, la români era, ca în fiecare sfârsit de saptamâna, taranii din sate sa se îmbrace în costume nationale si sa danseze acest dans, bucurându-se de comuniune.

Sa amintim ca Hora Unirii, poezia scrisa de Vasile Alecsandri, a fost publicata pentru prima data în 1856, în revista „Steaua” a lui Mihail Kogalniceanu. Muzica a fost compusa de Alexandru Flechtenmacher , iar în ziua de 24 ianuarie, când s-au unit Moldova si Tara Româneasca, sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, s-a dansat si s-a cântat aceasta Hora a Unirii.

În minte îmi vine dialogul descris de Creanga: „…Si Roata se duce si vrea sa ridice bolovanul, dar nu poate. –Ia, du-te si dumneata mos Vasile, si dumneata… În sfârsit, se duc ei vreo trei-patru tarani, urnesc bolovanul din loc, îl ridica pe umeri si-l aduc lânga boier. –Ei, oameni buni, vedeti? S-a dus mos Ion si n-a putut face treaba singur; dar când v-ati mai dus câtiva într-ajutor, treaba s-a facut cu usurinta, greutatea n-a mai fost aceeasi. Povestea cântecului: „Unde-i unul nu-i putere, /La nevoi si la durere;/ Unde-s multi puterea creste/Si dusmanul nu sporeste.” Asa si cu Unirea, oameni buni…”

HORA UNIRII: Hai sa dam mâna cu mâna/ Cei cu inima româna,/ Sa-nvârtim hora fratiei/ Pe pamântul României!/ Iarba rea din holde piara!/ Piara dusmania-n tara!/ Între noi sa nu mai fie/ Decât flori si omenie!/ Mai muntene, mai vecine,/ Vina sa te prinzi cu mine/ Si la viata cu unire,/ Si la moarte cu-nfratire!/ Unde-i unul, nu-i putere/ La nevoi si la durere;/ Unde-s doi, puterea creste,/ Si dusmanul nu sporeste!/ Amândoi suntem de-o mama,/ De-o faptura si de-o sama,/ Ca doi brazi într-o tulpina,/ Ca doi ochi într-o lumina./ Amândoi avem un nume,/ Amândoi o soarta-n lume,/Eu ti-s frate, tu mi-esti frate,/ În noi doi un suflet bate!/ Vin’ la Milcov cu grabire/ Sa-l secam dintr-o sorbire,/ Ca sa treaca drumul mare/ Peste-a noastre vechi hotare./ Si sa vada sfântul soare,/ Într-o zi de sarbatoare,/ Hora noastra cea frateasca/ Pe câmpia româneasca!

Vavila Popovici, SUA

MUZICA SI POEZIE DE ZIUA LUI EMINESCU LA BIBLIOTECA JUDETEANA DIN BAIA MARE

On January 20, 2012 By nelursIn HistoryLeave a comment

Anca GOJA

Ziua de nastere a lui Mihai Eminescu, ce coincide cu Ziua Culturii Nationale, a fost marcata la Biblioteca Judeteana „Petre Dulfu” cu o zi mai devreme, adica sâmbata, 14 ianuarie, în prezenta unui public numeros. La evenimentul de la biblioteca a participat si o delegatie coreeana, care a vizitat, cu aceasta ocazie, primul Colt Coreean din lume, deschis în aceasta locatie.

Dr. Teodor Ardelean, directorul bibliotecii, a fost cel care a vorbit auditoriului despre poetul national: „Mântuitorul nostru în limba este Mihai Eminescu. Au început cârcotasii sa lucreze si la acest piedestal, dar n-au reusit sa darâme monumentul, pentru ca el e în noi. Noi îl cântam pe Eminescu de câte ori avem sufletul încarcat de o povara. Ne-a lipsit Eminescu si Îi multumim lui Dumnezeu ca ni l-a dat. Nu stiu ce ne-am fi facut fara el în acele vremuri…”.

Studentul Razvan Marton a lecturat o poezie de Mihai Eminescu, iar Corala Armonia, dirijata de prof. Mihaela Bob Zaiceanu, a interpretat cântece pe versuri ale Luceafarului poeziei românesti, precum si câteva prelucrari folclorice. „În fiecare an, Corala Armonia învata un cântec eminescian nou”, a dezvaluit dr. Teodor Ardelean, aprobat fiind de membrii corului condus de Alexandru Nicolici.

Sarbatoarea poeziei si a cântecului a fost încheiata de recitalul Casandrei Maria Hausi, care a interpretat inclusiv balade de pe albumul ce poarta prenumele mamei sale, „Doina”, material discografic ce va fi lansat în curând. Casandra Maria Hausi i-a multumit, cu aceasta ocazie, etnologului Pamfil Biltiu, care i-a oferit o parte dintre doinele cuprinse pe album. Interpreta, care a devenit cunoscuta dupa ce, în urma cu doi ani, a obtinut trofeul „Maria Tanase” la cel mai cunoscut festival-concurs folcloric din tara, interpreteaza, cu vocea sa inconfundabila, hori cu noduri, cu sau fara acompaniament, aducând în actualitate cântece autentice stravechi care risca sa fie uitate în acest peisaj plin de stridente si kitsch al „muzicii populare” actuale.

Sa nu uitam ca „Ziua lui Eminescu e în fiecare zi, pentru ca în fiecare zi vorbim româneste”, vorba directorului Teodor Ardelean…

Baia Mare

17 ianuarie 2011

NU MAI PIERDETI TIMPUL…

On January 20, 2012 By nelursIn RomaniaLeave a comment

NU MAI PIERDETI TIMPUL, CU „RITUALURILE” FALSEI „DEMOCRATII” MASONICE!

prof. dr. Adrian Botez

…Suntem pe 20 ianuarie 2012. Azi-noapte, vazându-i pe Macelarii Puterii (jandarmii!) în actiune, mi-am zis:

1-popoarele ori trebuie sa desfiinteze aceasta gretoasa si rusinoasa arma, care face toate „treburile murdare” ale tiranilor-mafioti, ori

2-daca n-o desfiinteaza, atunci, macar, când i se transmit, în mod televizionistic, actiunile – sa fie pusa „bulina rosie”, pe ecran – si…cifra 18, în partea de jos-dreapta, a ecranului! Nu este deloc indicat sa vada nevinovatii copii ai unei natii, la câta cruzime poate ajunge aceasta murdara si sadica fiara, numita „om”! Ar fi periculos, zic eu, ca, a doua zi, copilul (…tot pruncul, stiut este, are porniri ludice!) sa încerce sa-i arate, „pe viu”, tatalui, cum se poate…macelari, „eroico-jandarmeristic”: mi-e ca ar ramâne prea multe familii… monoparentale! Iar în ce priveste educatia – eu, ca vegetarian, nu sunt de acord cu limitarea ei la …”antrenamentele abatoriale”!

…Dar, zilnic, privesc (pentru ca nu am posibilitatea sa particip…) si meditez, asupra acestei revolutii „in nuce”. REVOLUTIA FRIGULUI SI A EXASPERARII SARACIEI…!

Spre deosebire de ziua de vineri, 13 ianuarie 2012, când jandarmii (probabil, înca nepregatiti, nedumeriti si…FARA ORDINE PRIMITE!) le-au permis celor cca 3.000 de bucuresteni sa ajunga si sa protesteze sub gardurile Cotrocenilor (si chiar sa afiseze banner-ul cu: „JOS, BASINICA!”), apoi, abia, i-au împins spre Piata Universitatii… – …în zilele urmatoare, jandarmii i-au masat, mai cu forta, mai cu „binisorul”, pe protestatanti, în Piata Universitatii…SI ACOLO AU RAMAS, SI ÎN ZILELE URMATOARE! Acum, arata ca o turma fixata în stâna/TARC…! Urlati …”cu program”, asa… – urlati „democratic”, pâna pe la orele 23…apoi, bataie cu „bulanul” si cu cizmele cazone, pe cocoasa voastra, cât încape…si, dispersarea! „Acasuca, în gogosile voastre înghetate, bai, VIERMILOR!” – suna, probabil, ordinul, calchiat dupa afirmatia „pedeleului” Iulian Urban.

…Sa vii de la lucru, întepenit de reumatisme, de foame, de griji…, pe frigul asta de sfârsit de ianuarie, si sa mai ai curajul si forta sa te duci în „stâna”/TARCUL din Piata Universitatii…Absolut remarcabil…si deplorabil! Mai exact, s-a ajuns la nebunia exasperarii! De aceea, si avertizeaza masonul de la Bruxelles, presedintele Parlamentului European, Martin Schultz:

“<<Am vazut în ultimele zile miscari enorme în tara si recomandarea mea pentru guvernele din toate tarile, dar pentru România în special, este sa îi ia foarte în serios pe acei oameni, care sunt cu adevarat în strada, PENTRU CA SUNT OAMENI FARA SPERANTA, PENTRU VIITOR. Iar oamenii fara speranta pentru copiii lor merita sa fie luati în serios si recomand tuturor actiuni economice urgente, pentru a îmbunatati traiul de zi cu zi. Oamenii din strada nu sunt interesati de dezbaterile noastre institutionale, ci de viitorul copiilor lor>>, a declarat presedintele Parlamentului European, Martin Schulz” – cf. Irina Preda, Basescu nu aude si nu vede, în infobraila.ro

…Un roman întreg (despre “opinia dumnezeilor” masoni, fata de…”animalele umane”!), un roman al cinismului prudent! – este cuprins în sintagma dlui Martin Schultz: “…pentru ca sunt oameni fara speranta pentru viitor”.

…Adica, ei, masonii, sunt perfect constienti ca Golanul-Sef al Martirizatei Românii, Traian Basescu, a fost/este o sluga supusa a “lojelor” apusene (a permis si a fost complice activ al jafului “vechililor” si “zarafilor” UE, trimisi în România…ba chiar si-a pus capul sub talpile evreiesti, de la Washington, chemând moartea Neamului Românesc – … prin Foc si Pucioasa, prin iradiere atomic… – la…DEVESELU!) – …dar sa nu stârneasca “mustele”/albinele din stupul jefuit systematic… – “muste”/albine ajunse flamânde, haituite si fara niciun orizont de nadajduire: “sunt oameni fara speranta pentru viitor”. Pentru ca, vezi, Doamne – “animalele” astea antropomorfe – au (MAI au, îndraznesc sa mai aiba!) instinctul…matern!!!

…Da, socoteala lor, de a nu stârni “viermii” de sub podele, o fi buna, pentru ei. Dar oamenii din frig, din “tarcul urlator” al Pietei Universitatii, si-ar fi putut tine, în jumatatea de zi, pierduita ragusind la…”lozinci” inteligente, dar…inutile, în fata unor nemernici aroganti, prosti si hiper-mincinosi, sadici, nesimtiti (mai exact, neavând niciun simtamânt uman…niste REPTILE HIDOASE, IMPOSTOARE PE TRONUL “OMULUI DIVIN”!), care îsi urasc si poporul, si pe om… – si-i dispretuiresc, pe amândoi, de la înaltimea “rangului” lor de “dumnezei reptilino-masoni” – …acesti oameni exasperati de nenorocirile care, parca, ploua din cer (…de fapt, cad din poala Masoneriei Mondialiste, EXTREM DE SOLIDARA, ÎN RAU SI ÎN INFECTIE PLANETARA!), în jumatatea a doua a zilei, mai curând si-ar fi putut lua un al doilea “job” !!! – o slujba care sa le mai cârpeasca necazurile si saracia! – …în loc sa piarda vremea cu nesimtitii guvernanti, care se cred si…NEMURITORI! (…nesimtiti care stau la caldurica, în vilele lor luxoase, rasturnati în fotolii si umflati de caviar si încalziti la mate de coniac fin si de whiskey!).

…Tot masonii ne învata, prin istoria lor, ca “revolutiile” proiectate de ei (adevarate abatoare “duduind” de crima!) au avut si RITMURI EXTREM DE RAPIDE, fara sa se piarda pretiosul timp…”time is money!”, nu-i asa, venerabililor?! Iata, drept pilde:

a-…În FRANTA, 14 iulie 17891789… (Revolutia “LIBERALA”!): ”Caderea Bastiliei”:

“…Caderea Bastiliei a reprezentat momentul de început pentru Revolutia franceza când, pe 14 iulie 1789, fortareta a fost cucerita de revolutionarii care cautau acolo arme si praf de pusca. O multime dezlantuita, de peste 40.000 de oameni, a patruns în fort si a luat cele peste 30.000 de pusti si 12 tunuri pastrate în interiorul fortului. Demolarea a început pe 16 iulie, la initiativa unui antreprenor privat, Palloy, care a vândut o parte din pietre ca suveniruri (dupa ce sculptase pe ele o miniatura a Bastiliei). Majoritatea pietrelor au fost folosite pentru a construi un pod peste Sena, Pont de la Concorde.

În dimineata de 15 iulie, regele Ludovic al XVI-lea a înteles înfrângerea suferita în fata insurectiei cetatenilor parizieni, a dat ordin de retragere a trupelor fidele lui si a revenit asupra schimbarilor guvernamentale facute în urma cu câteva zile. În Paris, a fost stabilit un nou primar, într-o noua structura, numita <<Comuna>> si s-a înfiintat o armata populara, <<Garda Nationala>>”.

b-Tot în FRANTA – …”Asaltul asupra palatului Tuileries”: “…Ziua de 10 august 1792, zi decisiva pentru Revolutia Franceza, a fost, dupa cea de 14 iulie 1789, cea mai importanta din perioada revolutionara. Mare parte din istorici o considera a fi a doua revolutie. Pregatirea acestei zile, plina de consecinte pentru viitorul Frantei si al revolutiei, a fost organizata si pusa în aplicare de catre Comuna insurectionala din Parissi de catre sectiunile revolutionare pariziene; dupa mai multe asalturi, poporul a cucerit palatul Tuileries, centrul puterii executive. (…) Câtiva insurgenti au înaintat fara ostilitate, iar garzile elvetiene au aruncat câteva cartuse pe fereastra în semn de oferta de pace. Totusi, s-a deschis focul, fara a se sti din care parte s-a tras prima oara, si nici daca intentionat. G
arda elvetiana, un regiment profesionist si disciplinat (format aproape în întregime din mercenari cu traditie în serviciul monarhiei franceze) din vechea armata regala, era în avantaj, dar a fost depasita numeric de fortele inamice, sustinute de artilerie. Înaintând din curtea din fata palatului, elvetienii au fost flancati de la galeria Luvrului si s-au retras la intrarea principala a palatului.

Garda nationala a insurgentilor s-a adunat si a reluat atacul. Regele trimisese o nota (pastrata pâna astazi) prin care ordona elvetienilor sa înceteze focul si sa se retraga în cazarmi. Ofiterii elvetienilor au considerat însa inutil un asemenea ordin în mijlocul unor lupte grele si nu s-au supus imediat ordinului.

Pozitia garzii a devenit însa din ce în ce mai greu de pastrat, munitiile epuizându-se si pierderile acumulându-se. Nota regelui a fost atunci executata si s-a ordonat aparatorilor sa înceteze lupta. Corpul principal al garzilor elvetiene a batut în retragere de-a lungul palatului si s-a retras peste gradina în spatele cladirii. În acel moment, ei erau depasiti numeric, în preajma fântânii centrale si farâmitati în mai multe grupuri. Garzile elvetiene ramase în palat au fost urmarite si ucise, ca si un anumit numar de curtezani care n-au reusit sa se amestece în multime.

Dintre cele 950 de garzi elvetiene prezente la Tuileries, circa 600 au murit în lupta, sau în timp ce se predau atacatorilor, furiosi din cauza focurilor de arma trase asupra multimii si pe care le puneau pe seama garzilor. Circa 60 au fost luati prizonieri la Hôtel de Ville si au fost masacrati acolo. Altii au murit în închisoare în urma ranilor sau au fost omorâti în masacrele din septembrie. Circa o suta de garzi au supravietuit. Nobilii înarmati, în numar de aproximativ 200, au trecut neobservati, în haine civile si au reusit în mare parte sa scape în confuzia creata”.

c-…În RUSIA, 1917…(Revolutia BOLSEVIC-COMUNISTA!…tot un drac: liberalii si comunistii au fost fatati de aceeasi “muma”: Revolutia Franceza, din 1789 – Regicida si Deicida!!!):”Asaltul asupra Palatului de iarna”:

“Pe 25 octombrie 1917 (dupa calendarul iulian înca în uz la acea vreme în Rusia, 7 noiembrie dupa calendarul gregorian), liderul bolsevic Vladimir Ilici Lenin si-a condus revolutionarii de stânga într-o revolta aproape fara varsare de sânge în Petrograd, capitala Rusiei, împotriva guvernului ineficient al lui Alexandr Kerenski. Cea mai mare parte a revoltei în Petrograd a fost lipsita de varsare de sânge, Garzile Rosii conduse de bolsevici au preluat controlul principalelor puncte din capitala întâmpinând o slaba opozitie. În cele din urma au luat cu asalt Palatul de Iarna în noaptea de 24-25 octombrie/6-7 noiembrie 1917. Asaltul, condus de Vladimir Antonov-Ovseenko, a fost pornit la ora 21:45, având ca semnal de pornire o lovitura de tun (trasa cu un proiectil de manevra), de pe crucisatorul Aurora. Palatul era aparat de cazaci, batalionul de femei si de cadeti (elevi ai unei scoli militare). Palatul a fost cucerit în jurul orei 2:00 dimineata”.

d-…Si, ca sa intram în ritmurile vremii noastre – sa vedem “Revolutia” CEHOSLOVACA, din 1989:

“La 17 noiembrie, la Praga, politia a atacat mii de studenti care protestau împotriva regimului comunist. Acest eveniment a provocat începerea demonstratiilor. A fost creat Forul Civic, condus de dramaturgul Václav Havel, iar în interiorul Partidului Comunist Cehoslovac se dadeau lupte pentru putere între conservatorii lui Gustáv Husáksi reformistii lui Ladislav Adamec.

Dupa greva generala din 27 noiembrie1989si în lipsa sprijinului aliatului sovietic, Partidul Comunist cehoslovac a abandonat puterea. Gustáv Husák, pâna atunci un mare promotor al ortodoxiei comuniste, a devenit la 10 decembrie Presedintele Republicii. Evenimentele s-au precipitat si înainte de sfârsitul anului 1989, Vaclav Havel a ajuns la sefia Statului, iar Alexander Dub?ek la presedintia Parlamentului”.

…Pe 29 decembrie 1989: adica, nici trei saptamâni de “directorat” al lui Gustáv Husák!

…Ceea ce se codesc cehii, azi, sa-si re-aminteasca – este faptul ca “revolutia (lor) de catifea” intrase pe acelasi culoar al “timpului pierdut”: oamenii nu se revoltau …“concret”! Pisicheri, precum îl cunoastem pe…”soldatul Švejk”, securistii cehi au “inventat” un mort…dintre ei: l-au pus pe un securist sa se îmbrace, la iuteala, în haine civile, au tras în aer, si…”civilul” s-a “prabusit însângerat” (a avut grija “mortul”, la timpul potrivit, s-o zbugheasca din ambulanta!). Si…scânteia s-a aprins, “revolutia” (adica, miscarea tumultuoasa a “turmei umane din piata centrala din Praga”) s-a…”coagulat si consumat”! Havel s-a…înscaunat, si, la putina vreme, Cehoslovacia a…disparut, frângându-se, sub cutremurul Masonic – în: Cehia si Slovacia (mult mai usor de manipulat, aceste doua entitati, acum, mult micsorate – entitati formate din oameni inteligenti…PREA inteligenti!).

…Asa ca, “ale voastre dintre ale voastre”, domnilor masoni!

Eu, personal, propun un “Asalt asupra Palatului de Iarna al NESIMTIRII PEDELISTE!”

JOS CU GARDURILE DE LA COTROCENI!!!

…Nu ati vazut, clar, ca Basescu nu v-a luat în seama, la întâlnirea de ieri, joi, 19 ianuarie 2012, cu ambasadorii acreditati la Bucuresti?

UN CUVÂNT, MACAR, N-A ZIS (în discursul sau…: ERA PRIMA SA IESIRE ÎN PUBLIC, DUPA ÎNCEPEREA …„RAZMERITEI”!) DESPRE MANIFESTATIILE DIN BUCURESTI SI DIN 63 DE ORASE ALE ROMÂNIEI! – … CARE MANIFESTATII INTRASERA ÎNTR-A SAPTEA ZI DE PROTESTE, ÎN FRIGUL LUI IANUARIE 2012…!!! (Traian Basescu l-a primit, joi dupa-amiaza, la Cotroceni, pe noul ambasador al Marocului în România, cu ocazia prezentarii scrisorilor de acreditare. În treacat, le-a zis ziaristilor, batjocoritor: “Nu sunteti si voi la vreo manifestatie, pe undeva?”…PE UNDEVA! – adica, putea sa fie si la closet! Pentru el, Piata Universitatii nu are nicio simbolistica martirica…! – …iar oamenii sunt pentru el, da, cum a zis “yesmanul” sau/belferasul sau/portavocea sa, Iulian Urban: niste “VIERMI”!!!: „Mentalitate de viermi care nu vor absolut nimic, dar se plâng de tot ce îi înconjoara! Bravo, Basescu!”).

Nu mai pierdeti timpul: masonii vor, prin lalaiala asta din “tarcul” Pietei Universitatii, sa deveniti, treptat (si pe nesimtite!) atât de vlaguiti, încât sa va lasati pagubasi…si sa va târâti înapoi, în colibele voastre (…sau, cum zic ei: “sub podele”!). Si doar nu sunteti de fier, sunteti, deja, ragusiti si truditi (de mizerie, de lipsa de speranta: “pentru ca sunt oameni fara speranta pentru viitor …“ – exprima situatia, “chirurgical”, abilul Martin Schultz!) – …iar frigul care se va întari, în urmatoarele saptamâni, NU VA VA FI NICICUM ALIAT!!!

…Nu mai stati în “TARCUL PIETII”, ca stati DEGEABA!!! Nu se asteapta decât oboseala voastra (explicabila!), super-exasperata… – si, pe loc, va fi fabricat un …”lider politic”! De-al lor, cu comenzile…LA EI!!!

…Nu degeaba se zvoneste ca Antonescu si Ponta s-ar fi prezentat, ieri, la orele 17, la Mark Gittenstein, pentru a primi porunci…! CIA si Israelul …VEGHEAZA! Nu e o “ameteala” afirmatia, de pe Internet, ca evreii din Israel (nemaiputând suporta presiunea araba) au cautat si au si gasit…”NEO-CANAANUL” – România noastra, cea atât de des rastignita!!!

…Pe de alta parte, un excelent medic sirian, din România, fiind el, deci…sirian – …si Siria fiind buna “amica” a Iranului…iar Iranul fiind “locul geometric” al intereselor economice ale Rusiei si Chinei…nu-i asa? – …”revolutiile” umane nu sunt niciodata “simple” si nici “luminos-curate”, precum REVOLUTIA DIVINA, REVOLUTIA DUHULUI DIVINO-UMAN, DE PE GOLGOTA!!!

…Ci, mereu, încetosate si otravite de interese hain-criminale, straine de Duhul vreunui NEAM DUMNEZEIESC!!!

…PAZITI REVOLUTIA PRIN…VITEZA!!! (…pe asta noua, deocamdata… – …curata, înca, pentru ca-i…”de tarc” experimental!) – si: NU MAI PIERDETI TIMPUL, CU „RITUALURILE” FALSEI „DEMOCRATII” MASONICE!

…Nu va lasati, mereu, înselati de „regula rabdarii democratice”, de „ruleta ruseasca a votului” (ARANJAT DE EI, DINAINTE!)… – …pentru ca „jocurile” se fac, altfel, peste capul vostru! Nici nu va cramponati de suierul politicianisto-masonic: „alegeri anticipate” ! – pentru ca acestea… nu vor exista! Este, mereu, „povestea cu cocosul rosu”, pentru „adormit multimile cuminti”!

Nu va pierdeti prin labirintul masonic! – urlând si amânând si lalaind! Mai curând, ia întrebati-va, repede: „CINE O MAI FI RAMAS DE BUNA-CREDINTA, CU FRICA DE DUMNEZEU SI PRICEPUT ÎNTRU CELE CURATE, ÎN ACEASTA TARA DACO-TRACICA, ALEASA DE DUMNEZEU PENTRU GRADINILE SALE SFINTE-PARADISIACE/AKES SAMENOS?!”

Si, de-l identificati (fiti atenti sa nu confundati ÎNALTUL DUH ROMÂNESC – cu…MANEAUA, cu NOUA GOLANIE !!!), proptiti-l la Cotroceni, fara nicio zabava!

Evident ca nici acela identificat de voi nu va putea ramâne înafara „jocurilor” Masoneriei Europeano-Mondialiste… – …dar macar sa fie, si el, un „MARTIR EFICIENT” al NEAMULUI SAU, precât a fost, în Polonia, Martirul Lech Kaczynski!

FRIGUL

On January 20, 2012 By nelursIn poetryLeave a comment

Jianu Liviu-Florian

E tot mai frig, e tot mai frig –

Si gazu-i parca apa chioara,

E parca mult mai cald afara,

Si te-ncalzesti, de-atat castig –

E tot mai frig in locuinta,

Si tot mai cald, pe strazi si piete,

Sa ne-ncalzim tot cu credinta,

Ca-i gratuita, in povete –

E tot mai frig, in Univers,

Se recomanda, pasnic, postul –

Ne incalzim la cate-un vers,

Sa ne gasim, in viata, rostul –

E tot mai frig la noi in stat,

E tot mai frig la noi, in casa,

Iesim din nou, la demonstrat

Ca vrem un Rai, la noi, acasa –

UN SFERT DE ORĂ LINIȘTIT…

On January 20, 2012 By nelursIn Biblia, Credinta, Educatie, Eveniment, Familia, Incurajare, Mantuire, Miracole, Natura UmanaLeave a comment

Wilhelm Busch

(Din cartea „ISUS – destinul nostru”, Editura CLV-1991)

„Îmi pusesem nădejdea în Domnul, şi El S-a plecat spre mine, mi-a ascultat strigătele. M-a scos din groapa pieirii, din fundul mocirlei; mi-a pus picioarele pe stâncă şi mi-a întărit paşii.Mi-a pus în gură o cântare nouă, o laudă pentru Dumnezeul nostru. (…) Să se bucure şi să se înveselească în Tine toţi cei ce Te caută!”Psalm, 40.1-3; 16

Născut din nou – latura personală a creștinului

Când fac o tabără cu tinerii mei, aici la Essen, atunci ne adunăm în fiecare dimineață, înainte de micul dejun, la un sfert de oră de reculegere. Cântăm mai întâi o cântare duhovnicească, apoi citim o meditație Continue reading “UN SFERT DE ORĂ LINIȘTIT…” →

LATURA STRICT PERSONALA A CRESTINULUI

On January 20, 2012 By nelursIn Christian Perspective, TheologyLeave a comment

Wilhelm Busch

(Text din cartea „ISUS destinul nostru”, Editura CLV-1991)

Isus a zis: „Ce este nascut din carne este carne, si ce este nascut din Duh este duh. Nu te mira ca ti-am zis: „Trebuie sa va nasteti din nou.”

Evanghelia lui Ioan, 3.6-7

1.Latura strict personala a crestinului

Acum vreau sa va mai spun o istorie. Um om învatat a venit la Isus noaptea si I-a spus: ”Doamne Isuse, as vrea sa discut cu Tine despre chestiuni religioase.” Domnul Isus îi raspunde: ”N-are nici un rost sa discutam. Daca nu se naste cineva din nou, nu poate vedea Împaratia lui Dumnezeu!” ”Cum se face asta?” întreba omul. ”Poate omul batrân sa intre a doua oara în pântecele maicii sale si sa se nasca din nou?”

Dar Isus ramâne pe pozitie: ”Daca nu se naste cineva din apa si din Duh, nu poate sa intre în Împaratia lui Dumnezeu!” Aceasta este latura personala a pozitiei de crestin, anume ca cineva ajunge la viata intrând pe poarta cea strâmta, ca se naste din nou prin marea minune a lui Dumnezeu.

Acestea nu sunt chestiuni teologice lipsite de importanta ce va spun eu voua, ci e vorba de salvarea voastra vesnica.

S-ar putea ca la capatâiul vostru, când veti muri, sa nu stea nici un pastor ca Volkening! Ati face bine, deci, sa ma ascultati.

Nasterea din nou presupune ca, în sfârsit, îi dam dreptate lui Dumnezeu, recunosc ca sunt un om pierdut si admit ca inima mea este rea. Nasterea din nou presupune dorul dupa Isus, care e singurul Mântuitor al lumii. De asemenea, ea presupune, marturisirea sincera facuta Mântuitorului: ”Am pacatuit împotriva cerului si împotriva Ta.” Ea presupune credinta: ”Sângele Lui ma curateste de orice pacat. El plateste pentru mine si-mi da neprihanirea (îndreptatirea) care e valabila în fata lui Dumnezeu.”

Nasterea din nou presupune predarea clara si hotarâta lui Isus. Si ea presupune ca Duhul Sfânt îti spune: ”Tu esti acum primit!” Biblia numeste asta ”pecetluire”. Fara nastere din nou nu intri în Împaratia lui Dumnezeu! Dar cine a devenit copil al Lui Dumnezeu o stie. Dragi prieteni, daca sunt pe cale sa ma înec si cineva ma trege afara din apa, atunci stiu ca sunt salvat, ca sunt iarasi pe pamânt tare si pot respira iarasi normal!

Vedeti, aceasta e latura personala a pozitiei de crestin. Fiecare trebuie sa treaca personal prin ea daca vrea sa aibe viata vesnica. Când ma uit înapoi si ma gândescla modul cum am devenit proprietatea Domnului Isus, mi se ca e o minune. Eu traiam departe de Dumnezeu si în toate pacatele. Totusi Domnul Isus a intrat apoi în viata mea. Iar acu Îi apartin si as vrea sa am zece vieti ca sa-i avertizez pe oameni de pierzare si sa-i chem la Isus. Te rog: nu te odhni pâna nu ai trecut prin nasterea din nou si nu stii: ”E ceva deosebit sa fii al Mântuitorului/ Eu al Tau Isuse si Tu al meu/ Cu adevarat sa zic asa…”

Dar nasterea din nou nu e sfârsitul, ci începutul vietii personale de crestin. Apoi se continua cu latura personala a pozitiei de crestin.

Din clipa convertirii mele am stiut: ”Acum trebuie neaparat sa aud în fiecare zi glasul noului meu Prieten!” Astfel am început sa citesc în Biblie. Oamenii cred astazi ca numai un pastor citeste Biblia.

Aproape de locuinta mea, în Essen, este o gradina publica. Îmi place sa ma duc acolo în fiecare dimineata si-mi citesc Biblia, mergând încoace si încolo. Oamenii care locuiesc în apropiere ma observa. Si, de curând, cineva mi-a spus: ”Va vad mereu cum va cititi breviarul.” Acesta e citit de preotii catolici. El nu putea sa-si închipuie ca eu citesc o carte pe care orice laic putea la fel de bine s-o citeasca. Dar Biblia o poate citi oricine!

NOTA: Pentru a citi continuarea dati CLICK AICI