Din gesturi mici cu dragoste-mpletite,
Ies funii sa ne tina de-apururi impreuna.
Si ne legam cu ele catargele zdrobite,
De valurile vietii, pe marea in furtuna.
O strângerea de mâna cu-o tainica tacere,
Când vasul este cioburi si de durere frânt
Ne umple toata casa, cu-n mir de-nviere,
Mireasma biruintei din lacrime si cânt.
Un zâmbet cald si-o-mbratisare sfânta
Atunci când bucuria ne lumineaza fatza.
Cu valuri de nadeje credinta o-nvesmânta
Si-n noapte mintii noastre rasare dimineata.
