„Poezia colindelor noastre” in interpretarea poetei Lucia Olaru Nenati

Lucia Olaru Nenati a realizat un nou album audio, cel de-al treilea, intitulat „Poezia colindelor noastre” cu o compozitie cu totul originala si neobisnuita. Astfel poeta isi recita aici, cu real talent actoricesc, cateva dintre poemele despre iarna, alese din cartile sale aparute de-a lungul timpului si, mai ales, despre „Starea de sarbatoare” (titlul unui poem), sintagma care reprezinta, de fapt, definitia acestui intreg construct artistic. Insa poemele, desi purtatoare de sens autonom si magie lirica, isi dubleaza acum functia si devin si elemente prefatatoare ale unor cantece aflate intr-o corespondenta structurala  cu acestea, interpretate de poeta care, schimband registrul creativ, devine si interpreta de muzica. Ea canta aici, acompaniata de un inspirat aranjament orchestral, in primul rand, fireste, colindele vechi ale  copilariei noastre romanesti: „O, ce veste minunata”, „Sus crestini”, „Trei pastori”, „Sus la poarta raiului”, „Din an in an”, dar si atat de pretentiosul lied al lui Hubic intitulat in versiunea romaneasca „Floricica, floricea” sau doua piese nelipsite din orice praznuire internationala a Craciunului: „O, Tannenenbaum” si „Stille Nacht” pe care le putem auzi oriunde in atatea interpetari celebre si in atatea limbi. Doar ca aici, poeta romanca le canta in mai multe limbi de mare circulatie alternand strofele in acelasi cantec si incheind cu strofele in limba romana pe care o adauga astfel acelui demers poliglot.

Cum nu se putea altfel in cazul celei supranumite candva “Muzeita de la Ipotesti”, la loc de cinste se afla o colinda dintre cele reconstituite de ea cu concursul instrumental al dirijorului Ioan Cobala, ca fiind cantata odinioara chiar de Mihai Eminescu, acum reconstituita prin suprapunere si colationare stiintifica cu colectia de folclor stravechi bucovinean a lui Alexandru Voevidca, operatiune din care a rezultat o piesa muzicala deosebita, complet necunoscuta astazi.

Interpeta mai apare intr-o ipostaza in cadrul acestui album si anume in aceea de compozitoare, mai exact de cantautoare, in cazul colindului-urare „Flori de mar”, unde ii apartin deopotriva, versurile, melodia si interpretarea.

Dincolo de toate aceste informatii despre acest produs artistic sincretic special, se cuvine remarcata imbinarea armonioasa,  profunda si subtila  dintre poeziile inspirate si  muzica interpretata cu un elevat fior impresionant si care impreuna reusesc sa creeze un corpus liric si spiritual omogen deosebit, cu adevarat o stare de sarbatoare, adica, asa cum se declara pe coperta albumului, “sa recreeze acea stare curata, inalta si fericita a sarbatorilor copilariei cand cerul ne era atat de aproape iar miracolul facea parte in chip firesc din viata noastra si mai ales, cand Craciunul nu devenise inca o afacere comerciala.”
       
Carmen ANDRONACHE
Decembrie 2010