Ziua Nationala – Revista ARMONIA

Faţa hîdă a politicii statului paralel s-a văzut şi la parada de „Ziua Naţională a României”. Nici de ziua noastră duşmanii ţării nu ne-au lăsat să ne tihnească. Corupţii la tribună, românii, umiliţi în fiecare an, încolonaţi de partidul foamei, la coadă, pentru o porţie de fasole, în timp ce la recepţia cotrocenistă se servesc bucate scumpe şi alese. Din discursul lui Iohannis s-a simţit doar fîsîiala unui slugoi globalist, dezbinator. Tocmai Iohannis vorbeşte poporului de integritate? El, omul cu geacă roşie, care a stîrnit simptomul străzii, numit haştag-rezist, de ce n-a ieşit public să potolească protestatarii care au devastat construcţiile tîrgului de Crăciun din Piaţa Victoriei? El, care a dat jos un guvern pe spinarea unui incendiu devastator şi dă din coate pentru răsturnarea oricărui alt guvern în schimbul „guvernului meu”? El vorbeşte de integritate? El care a făcut ca românii să se lupte unii cu alţii, în Piaţa Victoriei? Continue reading “Maria Diana Popescu: Fasolea naţională şi fîsîiala slugoilor” →

1 august reprezinta pentru elvetieni ceea ce e 4 iulie pentru americani, 14 iulie pentru francezi sau 1 decembrie pentru români. Elvetienii nu sarbatoresc aceasta zi decât de peste un secol, desi comemoreaza o zi de acum 700 de ani. În centrul atentiei se aduce un obicei ce reaminteste de noaptea de pe vremuri.

Aceasta sarbatoare nationala a Elvetiei celebreaza depunerea juramântului a trei cantoane alpine în 1291, în vederea încheierii unei Aliante perpetue, actul fondator al Confederatiei. Reprezenzantii din Schwyz, Unterwalden si Uri s-au întâlnit la Rütli, cu vedere spre lacul Lucerne, pentru a depune un juramânt de fraternitate si sigiliul unui pact de ajutor reciproc în cazul în care libertatile lor vor fi amenintate de catre agresori din afara.

De aceea nu este surprinzator faptul ca partea oficiala a festivitatilor de pe 1 august are loc înca în localitatea Rütli, la care este prezent si presedintele Confederatiei Elvetiene. Aceasta ocazie este, de asemenea, o oportunitate si pentru politicienii de la toate nivelurile, de la consilieri federali pâna la primarii comunelor, de a tine discursuri în toata Elvetia.

În 1891 guvernul a decis sa declare ziua de 1 august Ziua Nationala a Elvetiei, iar oamenii au sarbatorit prin aprinderea focurilor de tabara, care au avut si o semnificatie suplimentara. Timp de secole au fost instalate balize pe vârful muntelui. Acestea erau aprinse în cazul în care se apropia un pericol. Una dintre legende spune ca hoardele invadatorilor barbari au fost speriate de reflexia focului între apele lacurilor Geneva si Biel, astfel cotropitorii crezând ca au ajuns la marginea pamântului si ca drumul de mai departe duce direct spre cer.

Fie pentru a comemora acest eveniment sau doar pentru a se distra, fiecare comuna îsi aprinde pe 1 august propriile focuri de artificii. Copiii defileaza pe strazi cu felinare de hârtie, de multe ori decorate cu crucea elvetiana sau simbolurile cantoanelor, iar ferestrele caselor sunt decorate cu luminite.

Si ca orice eveniment, pentru a fi complet, cel mai bun mod de a se bucura de sarbatoarea nationala pentru elvetieni este sa iasa la un gratar cu prietenii.

Tatiana Scurtu-Munteanu