Cand m-am trezit
in zori
ningeai…
si-atat de tandru
pe ram de gand
mi te-asezai

Fulguiai…
si ma chemai
in dansul pur
m-ademeneai
si-n tacerea tainuita…
mi te strecurai…

si-n iubire alba
sufletul pustiu
imi imbracai…
si-atat de darnic –
cu amintirea ta
ma viscoleai…

Ninge-ma…
fulguieste-ma…
viscoleste-ma…
si-n dansul tau curat –
ademeneste-ma!
iubeste-ma
iubeste-ma!

Hai, povesteste-mi
de acele – taramuri albe –
si saruta-mi ochii
si fa-mi din lacrimi
salbe…

Ningi…
ca-ntr-un basm,
iubite,
si vad – cum te topesti…
sub privirile-mi
calde
uimite…
uimite!

infasoara-mi
in mantia-ti vrajita
chemarea…
atata vreme
tainuita
tainuita…

…da, in mantia-ti vrajita
ascunde-ma…
si povesteste-mi…

Valentina Becart