SAMI BRISS, REVINE IN IASUL NATAL

Iata o surpriza deosebit de placuta: maestrul Briss ma invita la vernisajul expozitiei sale de pictura la galeria de arta “Dana” din Iasi. Era de asteptat. Pentru ca Sami Briss s-a nascut in tirgul Iesilor, a studiat la Academia de arte din Bucuresti, a trait si creat in Israel, s-a stabilit la Paris si a devenit un faimos artist al lumii, cistigind, in timp, o solida si binemeritata notorietate.

Exegetii considera ca opera sa reflecta in mare masura biografia sa. Pictorul e influentat structural de folclorul romanesc si de miturile rurale, are nostalgia icoanelor si a plaiurilor moldave si multe dintre lucrarile sale sunt de esenta populara. Israelul l-a apropiat de valorile si simbolurile iudaice, de temele biblice, de traditiile, sarbatorile si arta muzicantilor cleizmeri. Iar Parisul i-a prilejuit impactul frenetic cu creuzetul tendintelor si cautarilor artistice contemporane, care l-au plasat in familia pretioasa a lui Paul Klee si Victor Brauner.

Probabil ca aceasta explica dece Sami Briss este, aproape in acelas timp, si surrealist, si simbolist, si cubist si… bizantin. El vede lumea intr-o perspectiva foarte personala, care ii permite sa descopere fericirea zilnica. Este un pictor al magicului cotidian tradus intr-un vocabular propriu al simbolurilor. Pestele, conform credintei iudaice, simbolizeaza abundenta, mainile comunica forta si bucurie, pasarea – libertate si noroc, muzica spiritualitate.

Personajele din picturile lui Sami Briss au figurile serene, reflecta un dinamism calm, complex dar precis. In mod paradoxal (sau nu) simbolurile universale ale iubirii si prosperitatii, care l-au facut pe pictor atit de popular in Europa, ne sint reprezentate prin culori calme dar si exuberante. Ambianta de vis din tablouri contine vizibil mesajul ca viata este vibranta si plina de continut. Unicitatea stilului, solutiile originale, continutul artistic personal si compozitia lirica, poetica, fac opera lui Briss inconfundabila.

Expozitia de la galeria “Dana” Iasi, in prezentarea calificata a criticului de arta Valentin Ciuca si a scriitorului Adi Cristi, prilejuieste publicului (re)descoperirea unui artist de dimensiuni majore, prezent in muzee si colectii reputate din Israel, Franta, Romania, Marea Britanie, Germania, Suedia, Olanda, Luxemburg, Canada, Statele Unite…Pictorul israelian roman francez expune macar o data pe an intr-o galerie din Israel. Daca expozitia din Iasi va fi si ea inceputul unei asemenea traditii benefice, cu atit mai bine.

Dr. DOREL SCHOR


FUNDATIA „PETRE IONESCU-MUSCEL”

REZULTATELE

CONCURSULUI NATIONAL DE POEZIE, PROZA , ESEU, EPIGRAMA, PICTURA, FOTOGRAFIE ARTISTICA, HERALDICA si VEXILOLOGIE

PE ARIPI DE DOR DOMNESC”

EDITIA a IV-a, DOMNESTI, 28 august 2011

Acest concurs, cu tema UNIVERSUL SATULUI ROMÂNESC, a fost organizat de catre Fundatia „PETRE IONESCU-MUSCEL”, colectivul de redactie al revistei „Pietrele Doamnei”, Casa de Cultura Domnesti, Liga Scriitorilor din România – filiala Arges, Asociatia Nationala „Cultul Eroilor” – filiala Arges, Asociatia Nationala de Vexilologie „Tricolorul”, Primaria Domnesti, Cenaclul „Nicolae Velea” din Curtea de Arges si Biblioteca Municipala din Curtea de Arges.

Juriul format din Dr. Sorin Mazilescu, director al Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Arges – presedinte, prof. Ion C. Hiru, scriitor – vicepresedinte, Denisa Popescu, poeta, membra a USR, asist.univ. dr. Denisa Oprea, SNSPA Cluj, prof. Daniel Dejanu, Nicolae Cucu Ureche, artist plastic, membru al UAP, Marian Ghita, director Biblioteca Municipala Curtea de Arges si prof. George Baciu, scriitor – secretar au stabilit la cele sapte sectiuni urmatoarele rezultate:

SECTIUNEA POEZIE

Locul I

Dorel Mihai Galftoneanu, Botosani

Tatiana Scurtu-Munteanu, Galati

Locul II

Sorin Calea, Valea Iasului (jud. Arges)

Petre Gigea-Gorun, Craiova (jud. Dolj)

Locul III

Vasile Larco, Iasi

Mircea-Dorin Istrate, Târgu-Mures

Venera Stoicescu, Frasinet (jud. Calarasi)

Mentiuni:

Elena Agiu-Neacsu, Râmnicu-Vâlcea

Costel Neacsu, Sarmasu (jud.Mures)

SECTIUNEA PROZA

Locul I

Aurelia Corbeanu, Curtea de Arges

Veronica Osorheian, Alba-Iulia

Locul II

Vasile Ghilencea, Pitesti

Petre Petria, Râmnicu-Vâlcea

Locul III

Ana (Any) Dragoianu, Tântareni (jud. Gorj)

Mihaela Cavescu, Retevoiesti (jud. Arges)

Mentiuni

Mihai Batog-Bujenita, Iasi

Vasile Larco, Iasi

SECTIUNEA EPIGRAMA

Locul I

Constantin L. Moldovan, Manastirea Humorului (jud. Suceava)

Balaceanu Gheorghe, Iasi

Nic Petrescu, Pitesti

Locul II

Ion Diviza, Chisinau (Rep. Moldova)

Laurentiu Ghita, Bucuresti

Petronela-Vali Slavu, Aninoasa (jud. Hunedoara)

Locul III

Stefan Alexandru Sasa, Câmpina (jud. Prahova)

Vasilica Ungureanu, Buzau

Raveca Vlasin, Dej (jud. Cluj)

Mentiuni

Sorana Gheorghe-Stoicescu, Constanta

Ioan Toderascu, Costesti (jud. Vaslui)

Mihai Danielescu, Ploiesti

SECTIUNEA TEXT CÂNTEC POPULAR

Locul I

Marin Voican-Ghioroiu, Bucuresti

SECTIUNEA REPORTAJ

Locul II

Adina Enachescu, Râmnicu-Vâlcea

SECTIUNEA ESEU

Locul I

Adina Enachescu, Râmnicu-Vâlcea

Locul II

Sorin Calea, Valea Iasului (jud. Arges)

SECTIUNEA TEATRU

Locul III

Elena Agiu-Neacsu, Râmnicu-Vâlcea

SECTIUNEA FOTOGRAFIE ARTISTICA

Locul I

Horia Deaconescu, Pitesti

Locul II

Venera Stoicescu, Frasinet (jud. Calarasi)

Locul III

Gheorghe Sporis, Câineni (jud. Vâlcea)

SECTIUNEA PICTURA

Locul I

Teodora Slavu, Aninoasa (jud. Hunedoara)

Locul II

Doina Moldoveanu, Galati

Marele Premiu „PE ARIPI DE DOR DOMNESC”

Adina Enachescu, Râmnicu-Vâlcea

Premiul „Petre Ionescu-Muscel” acordat de Fundatia „Petre Ionescu-Muscel”

Paula Romanescu, Bucuresti

Premiul Asociatiei Nationale „Cultul Eroilor”, filiala Arges

Victor Burde, Alba-Iulia

Premiul „Artur Silvestri”

Virgil Serbu-Cisteianu, Alba-Iulia

Premiul „Nicolae Velea” acordat de Biblioteca Municipala din Curtea de Arges

Ion Cuzuioc, Chisinau (Rep. Moldova)

Premiul special „Ionel Cristescu-Musatesti”

Cantinca Neacsu, Sarmasu (jud. Mures)

 

Premiul Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Arges

Sorana Gheorghe-Stoicescu, Frasinet (jud. Calarasi)

Premiul „Gheorghe Tomozei”

Cristina-Steliana Voicu, Ploiesti (jud. Prahova)

DIPLOMA OPERA OMNIA- pentru activitatea de pastrare si conservare a culturii traditionale argesene

Prof. Costin Alexandrescu, Pitesti

Ambasador Radu Boroianu, Bucuresti

 

Festivitatea de premiere va avea loc în ziua de 28 august 2011, ora 11,00 la Casa de Cultura din comuna Domnesti, judetul Arges. Premiile vor consta în diplome. Având în vedere starea economica actuala nu se asigura cazare si masa. Se poate asigura contra cost (25,00 lei) un dejun la Restaurantul din localitate, dar este necesar un mesaj în acest sens, pentru evidenta la numerele de telefon de mai jos.

Informatii la telefon: 0248/269115; 0744682591, 0723581017.

ORGANIZATORII (B-dul Al. Ioan Cuza, nr.77, loc. Domnesti, jud. Arges)

“INVENTEZ FORME PE CARE LE ÎMBRAC ÎN CULOARE”

De vorba cu Lucica Andreicut despre rostul picturii ca exprimare a bucuriei de a trai

 

Lucica Andreicut este o femeie careia îi plac noutatea si provocarile. De altfel, o provocare a fost pentru ea si pictura, pe care aceasta a ales-o ca o întruchipare a dragostei de frumos de care se simte neîncetat calauzita. Lucica Andreicut picteaza cu usurinta, firesc, acordând atentie detaliului, transpunând pe pânza cu minutiozitate idei ample. Nascuta dintr-o nevoie interioara, pasiunea ei pentru pictura a devenit treptat un mod de a fi, o oda închinata miracolului vietii.

M-am întors la prima dragoste, la meseria de profesor”

– Cine este Lucica Andreicut? Te rog sa te prezinti cititorilor.

– M-am nascut pe 10 aprilie 1967 la Galati. Am terminat prima facultate la Universitatea Bucuresti, Facultatea de Filologie, specialitatea Rusa-Ceha, 1985-1989. A doua facultate am facut-o la Universitatea de Nord Baia Mare, Facultatea de Litere, specialitatea Româna-Franceza, 2006-2009. În perioada 2009-2011 am terminat un masterat la Facultatea de Litere a Universitatii de Nord, specialitatea Limba franceza în texte specializate. Din 2003 lucrez ca traducator autorizat pentru limba rusa si ceha, iar din 2010 am devenit traducator autorizat si pe limba franceza. În iulie 2009 – martie 2010 am obtinut Certificatul de absolvire a cursului de management în afaceri la Universitatea de Nord Baia Mare, Facultatea de Stiinte si Universitatea din Oradea, Facultatea de Stiinte Economice. Vorbesc 7 limbi si acum studiez limba germana. În prezent locuiesc la Baia Mare. Am doi fii, Filu si Mihai, de 23 si 24 de ani, amândoi studenti in Bucuresti.

– Vorbeste-ne despre cariera ta.

– De-a lungul celor 20 de ani de munca, am schimbat de câteva ori domeniul de activitate. Dupa 9 ani de profesorat, am avut curajul sa ma angajez într-un domeniu nou, în vânzari, marketing, în Cehia si Polonia, unde am lucrat ca director adjunct si ca administrator de firma timp de 7 ani. M-am întors la prima dragoste, la meseria de profesor, dar de data aceasta în învatamântul special, iar de un an lucrez într-un domeniu si mai nou, contabilitate pentru un fond de pensii. În toti acesti ani am fost si traducator si interpret pentru limba ceha, rusa si franceza.

Pictez pe sticla, sfinti, figurine abstracte, animale, flori”

– Impresionant. De aici si pâna la pictura este un drum lung. Deci, când ai început sa pictezi?

– Din 2005 pictez pe pânza în ulei, tin minte ca în trei luni de zile am pictat vreo 5 tablouri, de dimensiuni mari chiar. Primul meu tablou se numeste “Tornada”, o lucrare abstracta, care este preferata mea. Din 2009 pictez pe sticla, sfinti, figurine abstracte, animale, flori.

– Cum ti-ai descoperit aceasta pasiune?

– Înca de cand eram la scoala generala profesorul meu de desen îmi ducea lucrarile la concursuri de pictura si desen si ma trezeam cu tot felul de carti premiu, pe care mi le aducea la scoala.

Îmi place abstractul”

– Ce îti place sa pictezi?

– Îmi place mult jocul de culoare si pictez forme care îmi vin în minte. Pictez si icoane pe sticla, pe panza în ulei.

 

– Care este stilul care consideri ca te reprezinta?

– Îmi place sa cred ca nu am un stil anume, dar lucrarea “Sarutul” aminteste de Chagal, chiar daca la acea ora nu îl studiasem pe ilustrul pictor.

– Ce teme preferi sa alegi în picturile tale?

– Îmi place abstractul, nu sunt un bun desenator sau un copiator al naturii, prefer sa inventez forme pe care sa le îmbrac în culoare.

 

– Ce surse de inspiratie ai pentru tablourile pe care le realizezi?

– Depinde de momentele mele, de obicei pictez când simt ca trebuie sa exprim ceva, când sunt trista sau melancolica.

– Ceea ce pictezi oglindeste experienta ta de viata?

– Da, în momentele tumultuoase ale vietii mele pictura m-a ajutat sa îmi exprim sentimentele si sa privesc cu seninatate înainte, prin culoare am redat bucuria de a trai, dar si furia sau dragostea pentru cei de lânga mine.

Mereu am cautat o provocare”

 

– În afara de pictura, ce alte pasiuni mai ai?

– Imi place sa calatoresc în alte tari pentru a interactiona cu alte culturi. Îmi plac limbile straine, am învatat limba polona în doua luni, iar italiana o vorbeam dupa doua saptamâni. Îmi place sa fotografiez, sa îmi confectionez singura haine, îmi place sa gradinaresc si sa îmi privesc florile în fiecare zi.

– Ce iti propui pentru viitor în privinta picturii?

– Multe dintre lucrarile mele le-am daruit cu drag prietenilor, rudelor. Poate într-o zi voi organiza o expozitie cu aceste lucrari, desi fiii mei uneori glumeau pe seama mea, spunând ca trebuie sa pictez si ceva concret, nu numai lucrari abstracte.

Mi-as dori ca în viitor sa pot lucra cu copii autisti”

– Alte planuri de perspectiva?

– Pot spune ca mereu am cautat o provocare pentru a învata lucruri complet noi. Mi-as dori ca în viitor sa pot lucra cu copii autisti, sa pot înfiinta un centru specializat în care sa se desfasoare activitati adecvate cu acestia.

– Ce iti doresti ca mama, pentru fiii tai?

– Mihai a absolvit Facultatea de Urbanism din cadrul Universitatii de Arhitectura si Urbanism Ion Mincu, acum este masterand în primul an la Urbanism. Filu este în ultimul an la Politehnica, specializarea Inginerie economica. Amandoi sunt persoane ambitioase si stiu ce vor de la viata. Înca din timpul facultatii au avut job, au mers la scoala, au avut burse in strainatate si pot spune ca sunt mândra de ei. Le doresc sa fie în primul rand sanatosi, sa aiba o viata frumoasa, plina de realizari, o familie, bineînteles, si sa ma bucur de ei ca si pâna acum.

Invitatie la pictura

– La final, te rugam sa le transmiti un mesaj cititorilor nostri care la fel ca si tine, doresc sa picteze în timpul liber.

– Îi încurajez pe toti cei care simt nevoia sa se elibereze de frustrari , de gânduri, sa picteze daca simt asta, chiar daca nu au studii de specialitate. Eu la 38 de ani am simtit nevoia sa pictez si, fara sa traiesc vreun sentiment de vina sau rusine, am continuat si, chiar i-am învatat si pe elevii mei sa picteze cu drag.

 

Corina Diamanta Lupu

Bucuresti

16 iunie 2011

 

 

CHIPUL OMENESC IN PICTURA

lui Liviu LAZARESCU

 

de Dr. DOREL SCHOR

 

Portretul este subiectul unui paradox. Pe de o parte, este un gen dificil care solicita pricepere, timp, concentrare, rabdare…Pe de alta parte, mai toti pictorii isi incearca penelul in intentia de a surprinde nu numai asemanarea fizica, ci si personalitatea subiectului. Este o arta foarte veche, traditionala, ajunsa firesc in contemporaneitate. La inceput destinat sa imortalizeze celebritati, regi si imparati, trecut si prin rigorile cultului personalitatii, dar avind si cinstea de a imortaliza oamenii care au avut o contributie semnificativa in istorie, portretul si-a cistigat un loc de prestigiu.

Reprezentarea artistica a unei persoane, in care fata si expresia ei este predominanta -cam aceasta ar fi definitia portretului. Celebre sunt portetele (dar si autoportretele) semnate de faimosi, precum Rembrand, Durer, daVinci, Van Gogh, Kahlo, Picasso… Evident, am putea continua… Si tocmai multiplele exemple din pictura actuala subliniaza cit de importanta este indepartarea de impostura de kitsch, de fatarnicie.

Liviu Lazarescu picteaza cu distictie si demnitate. Capabil sa surprinda cu maiestrie asemanarea fizica, el vede insa dupa aparente, patrunde in sufletul si gindul omului, descifrindu-i psihologia. Modelul lui este uneori o personalitate, un om de cultura, dar poate fi si barbatul anonim sau femeia mama, chipul unei necunoscute. Galeria de potrete pictate de Liviu Lazarescu respinge poza, expresia superficiala…Pictorul cauta atitudinea fireasca ,sugereaza mobilitate, expresivitate. Nu poti reda adevarata personalitate a celui pictat daca nu surprinzi bogatia vietii lui interioare si valorile sale morale. Pictorul se ataseaza modelului, se identifica cu personalitatea acestuia, uneori cu biografia acestuia sau cu idealurile sale, cu sentimentele sale cele mai intime.

Portretele maestrului Lazarescu sunt interiorizate, surprinse cu un dramatism retinut, expresia lor e usor enigmatica. Linia este supla si decisiva, supraplanurile figurii aluzive. Ramine loc pentru privitor sa completeze in gind tabloul cu propria impresie. Uneori lucrarea aminteste de icoane, alteori include un discret simbol sau o aluzie expresionista… Dar mai ales chipurile pictate sint dominate de un anumit lirism benefic. Pictorul s-a straduit sa fixeze partea frumoasa si luminoasa a personajelor sau, poate, si-a ales prototipurile mai ales din categoria celor care binemeritau.

 

 

INTERVIU CU DJ SIMINA GRIGORIU

Consemnat de George ROCA

 

George ROCA: Simina Grigoriu, un nume sonor românesc, un nume cunoscut la ora actuala ca fiind al unuia dintre cei mai faimosi disc jockey din Europa. În ultimele luni prezenta ta a fost remarcata din ce în de mai des în „Top 10 DJ Charts”* Cum a fost posibil sa urci pe treptele cele mai înalte ale „Hall of Fame” al discotecilor?

 

Simina GRIGORIU: Înainte de a ajunge în Top Charts”, succesul meu ca artist si DJ a fost creat si remarcat în cluburi si sali de spectacole din Europa si de pe continentul american. Aceasta se datoreste faptului ca am performat ca la dechiderea unor concerte de mare popularitate. De doi ani numai am început sa produc muzica mea. Spectatorii loiali din salile de concerte mi-au apreciat muzica imediat si m-au sustinut în dezvoltarea mea ca artist chiar de la primul EP care se numeste Mukluks and Ponytails.

 

George ROCA: Te-as ruga sa fii mai explicita cu notiunea de deejay. Ce face un asemenea profesionist, caci sunt convins ca nu e o meserie la îndemâna oricui? Ce aptitudini trebuie sa ai pentru a putea deveni DJ? Când a început pentru tine aceasta pasiune?

 

Simina GRIGORIU: Maiestria unui deejay este sa mixeze doua sau mai multe discuri/platane fara întrerupere. Partea artistica necesita o pasiune pentru muzica, cunoasterea intima a fiecarei piese, un plan si o intuitie în a le lega într-o poveste armonioasa. Partea tehnica este stapânirea tehnologica a unui mixer foarte complicat si complex, care filtreaza piesele muzicale si îmi permite sa gradez tonuri si ritmuri pentru un rezultat artistic.

 

George ROCA: As dori sa te întreb daca ai vreo pregatire muzicala. Cânti la vreun instrument? Ai compus vreodata muzica? Ce gen îti place mai mult?

 

Simina GRIGORIU: Am o formare artistica înca din scoala generala. Am facut muzica, dans si pictura… de când ma stiu. Am crescut cu pasiunea muzicii mostenita de la parinti care aveau o colectie valoroasa de LP-uri aduse cu greu din România la Toronto… atunci când au emigrat. Am cântat în copilarie la vioara si la pian, dar nu am început sa compun decât de putina vreme. Ascult tot felul de muzica, de la rock, la rap, la muzica folclorica si sunt receptiva la genuri noi de muzica.

 

George ROCA: Stiu ca sunt mai multe feluri de disc jokey: cei de la radio, de pe stadioane, festivaluri, din discoteci… sau chiar pe internet. Unii schimba doar benzile cu muzica prin localuri sau baruri, altii îmbina muzica cu aptitudinile lor artistice, precum sunete speciale, diferite efecte sonore create de diferitele „turntables” (patefoane). Altii sunt chiar un fel de maestrii de ceremonii (MC). Deseori acestia au interventii vocale, sau cânta chiar alaturi de artistul de pe disc, pe ritmurile înregistrate sau melodii proprii. Tu unde te încadrezi? Ce faci practic acolo printre aparatele acelea de produs sunete melodioase?

 

Simina GRIGORIU: Eu sunt un deejay de club. Mixez live în cluburi, festivaluri si sali de concerte. Folosesc discuri de vinyl, niciodata CD-uri si de obicei folosesc sistemul Traktor. Acest sistem îmi faciliteaza sa pun muzica digitala folosind platane digitale. Pot manipula muzica digitala la fel ca un vinyl real. În cele câteva ore de concert alternez discuri digitale si vinyl-uri.

 

George ROCA: Esti nascuta în România, esti cetatean canadian, lucrezi la Berlin de trei ani… Pe unde ai mai performat? Care este motivatia acestor peregrinari? Ai fost si în tara natala?

 

Simina GRIGORIU: Am emigrat în Canada cu parintii la 4 ani, direct la Toronto de la Bucuresti. Am bunici si rude în România pe care i-am vizitat frecvent. Am pastrat o legatura simbiotica cu radacinile mele românesti. ?coala si pregatirea academica le-am terminat la Toronto. Am profesat în meseria mea de marketing si productie grafica în firme internationale, facând muzica drept… hobby. Mi-am dat seama curând ca trebuie sa îmi dedic timpul integral pasiunii pentru muzica. La mutarea în Berlin am facut aceasta schimbare si nu regret de loc. Am performat si în România de câteva ori. Am un agent român si abia astept sa ma reîntorc si sa pun muzica la concerte românesti.

 

George ROCA: Sa vorbim putin despre performantele tale în domeniu. Am vazut pe YouTube un filmulet cu tine în care erai reprezentata nu numai prin „omul de la pupitru de comanda” ci si prin fotografii stilizate cu tine transpuse pe un ecran enorm, imagini care încântau privirea audientei… De asemenea pe Facebook am vazut ca ai aproape 20 mii de prieteni! Asta înseamna pentru tine faptul ca esti apreciata, cunoscuta si adorata! Cu ce te distingi de ceilalti colegi de breasla! Care este hallmarkul tau, punctul tau de atractie?

 

Simina GRIGORIU: Am venit în acest domeniu cu o educatie deja realizata. Nu aveam 19 ani si parul albastru! Am destula confidenta si competenta în ceea ce fac si nu am nevoie sa epatez prin nimic. Ma prezint exact cum sunt, pun muzica care sa placa audientei si sunt cu picioarele pe pamânt. Mai am un avantaj: sunt putine femei în acest domeniu si câteodata, recunosc, sunt favorizata pentru acest motiv. E o sabie cu doua taisuri. Tot ce îmi doresc este sa îmi mentin nivelul de profesionalitate în productie si pe scena.

 

George ROCA: Ai o fata placuta, un fizic frumos, o voce minunata… Ai încercat sa faci si altceva decât meseria de disc jockey? De exemplu actorie de teatru sau film… sau sa devii cântareata?

 

Simina GRIGORIU: La 16 ani am dorit sa devin manechin. Am un portofoliu de poze foarte frumoase si cam atât. Mi-am dat seama foarte repede ca nu este domeniul meu de activitate. Pozatul nu este ceva ce ma intereseaza, dar sunt dispusa sa încerc sa joc într-un film sau sa cânt. Înca nu stiu daca pot sa cânt în public. 🙂

 

George ROCA: Am aflat ca esti producator muzical. În ce consta acesta? Poti sa dai câteva detalii? Ce productii ai avut?

 

Simina GRIGORIU: Produc muzica techno cu un program care se cheama Ableton Live. Am realizat pâna acum 4 EP-uri si am colaborat cu alti artisti la piese si remixari. În vara aceasta voi mai scoate câteva EP-uri. În toamna încep sa lucrez la primul meu album, care va fi prezentat la public în 2012.

 

George ROCA: Ai lansat anul trecut primul tau EP (extended play), album intitulat „Mukluks & Ponytails”. Câteva detalii te rog? De unde ai luat titlul acesta haios cu conotatii aborigene inuite sau yupike!? Ce alte albume mai mai contine discografia ta?

 

Simina GRIGORIU: Primul EP am vrut sa ma reprezinte cât mai mult. Port cu pasiune ghetute mukluks** si am parul într-o codita pe o parte (ponytail***). Mi s-a parut foarte potrivit. Muzica este inspirata si foloseste bucati de sunet ale Mariei Tanase. Îmi place sa încorporez elementele armonioase ale muzicii populare romanesti! Combinatia de muzica traditionala cu tobe electronice devine stilul meu...

 

George ROCA: Cu multumirile de rigoare pentru acest spumos interviu încheiem cu ultima întrebare: „Ce proiecte de viitor are DJ Simina Grigoriu?”

 

Simina GRIGORIU: Pe lânga turneul si productiile mele voi performa la Goldfinger Tour pe teritoriul întregii Germanii, iar mai târziu anul acesta voi mixa din nou în turneul lui Paul Kalkbrenner, PK Tour 2011. La sfârsitul anului sper sa termin primul meu album si voi vedea ce aduce anul viitor.

—————————————–

* Top 10 DJ Charts”,vezi: http://www.residentadvisor.net/dj/siminagrigoriu/top10)

** Mukluks sau Kamik, botine confectionate din blana de ren si purtate de populatia inuit si yupik, din zonele artice canadiene si estul Alaskai.

*** Poneytail, pieptanatura tinereasca prin care parul este adunat într-un manunchi în partea de sus a capului, numita si „coada de cal”

 

A consemnat,

George ROCA

Sydney – Toronto – Berlin

1 iunie 2011

COMUNICAT

Marti, 10 mai a.c., ora 14,00, în sala EXCELSIOR a Casei de cultura a municipiului Cluj-Napoca, va avea loc un eveniment de exceptie: debutul expozitional al doamnei Rodica NEGRESCU – grafica digitala.

Este si pentru prima oara când institutia noastra ofera clujenilor, tuturor iubitorilor de arta o expozitie de acest gen. Lucrarile expuse pe simezele noastre va invita sa descoperiti o lume în care tehnica, arta, imaginarul, precizia, inspiratia, elaborarea, coexista si se întrepatrund surprinzator, dar organic, cu transcendent-oniricul si memoria senzoriala a fiecaruia dintre noi. Prin subiectele si temele abordate, lucrarile artistei Rodica NEGRESCU, sunt o adevarata “sarabanda vizuala” ce declanseaza perceptii, senzatii si experiente estetice inedite.

Totodata, artista ne demonstreaza simbioza extraordinara existenta între tehnica si arta. Ele nu sunt domenii incompatibile, nu se exclud. Prin stapânirea lor, asa cum ne demonstreaza doamna Rodica NEGRESCU, rezulta opere de arta de o exceptionala profunzime, un univers complex, prin nimic inferior celui al operelor executate manual de artistii autentici, cu har. Artista ni se confeseaza, afirmând: Dintotdeauna am avut arta în suflet, fie ca a fost muzica, poezie sau pictura, ea, arta, a fost un vis amânat, dar la care nu am renuntat niciodata.

 

De ce grafica digitala? Pentru ca este un subiect inepuizabil: aceasta tehnica îti da posibilitatea sa depasesti orice limite, sa lasi libera fantezia, sa îndraznesti, sa inventezi.

Cu certitudine ca altul ar fi fost parcursul artei plastice universale daca Michelangelo, El Greco, Tizian si atâtia alti mari pictori ai secolelor anterioare ar fi beneficiat de cuceririle si avantajele tehnicii moderne!

Invitam pe cei interesati sa descopere nu doar universul artistic de exceptie al doamnei Rodica Negrescu, ci si posibilitatile extraordinare deschise artei de tehnicile moderne de care dispunem azi.

 

Manager (director general),

Dr. Dan BRUDASCU

 

TALMA ESHDAT, INEVITABIL SENTIMENTALA

Un prieten artist plastic mi-a recomandat-o pe Talma Eshdat, despre care spunea ca este o pictorita buna, pe care o caracterizeaza sentimentele calde si ideile curajoase, novatoare. Aceasta presupune nu numai talent, ci si ambitie si vocatie, înseamna timp si energie, mai cu seama atunci când ocupatia de baza este cu totul alta.

Talma a trait în România pâna la vârsta de 14 ani când a emigrat în Israel. A fost o vreme într-un chibut, a învatat la gimnaziul ebraic din Ierusalim, apoi a studiat engleza si limbile de origine latina. Interesant este faptul ca devenind profesoara de limbi straine, ea fiind implicit poliglota, a simtit nevoia sa se exprime si în limba universala a formelor si culorilor. Evident, a învatat cu rabdare desenul si pictura, i-au prins bine si îndelungatele sederi la Paris în anii sabatici.

Pictura Talmei Eshdat este foarte personala. Regasim în ea trairi si evenimente, drame si bucurii, confluente între literatura si plastica., interferente de stiluri, cautari permanente. Viziunile optimiste, de o larga respiratie calma, din unele peisaje, se încarca de tensiuni revelatoare, în altele…Viziunea senina impresionista dintr-o pânza se modifica radical în alta, în care abordeaza dezinvolt abstractul. S-ar spune chiar ca artista iubeste expresionismul abstract care-i permite sa se rupa temporar de realitate, dar o obliga sa revina curând în tuse energice, cu multa culoare si vigoare. Dar si în abstract se regasesc contururi figurative ca, de exemplu, într-un reusit Autoportret” sau în Triptic”, tablou relalizat cu îndârjire, într-o cromatica iradianta si taieturi aproape chirurgicale.

Lucrarile poarta pecetea autenticitatii si în seria de tablouri intitulata Pereti”, preluare a unei teme interesante, graffiti în cuvinte si imagini. Subiectul invita la tehnica binecunoscuta a colajului, dar Talma refuza orice facilitate, preferând exprimarea grafica, cu discrete elemente narative. De data aceasta artista, care nu paraseste culoarea, da o sansa preferentiala liniei, care construeste formele în planuri largi, libere.

Am selectat câteva pânze, în intentia de a prezenta diversitatea tematica si de stil a pictoritei. Exista totusi ceva comun în lucrarile ei, compozitia echilibrara, prioritatea pentru calitatea texturii, bogatia cromatica, juxtapunerea tonurilor. O linie specifica subliniaza plasticitatea formelor. Cromtismul viu dar echilibrat, precum si viziunea inevitabil sentimentala ne recomanda o persoana optimista, cu un tonus creator pozitiv.

Dr. Dorel SCHOR

Tel Aviv

2 mai 2011

PORTRETUL UNUI AUSTRALIAN – DITER KUHLMANN

Domnul Diter Kuhlmann (70) este originar din Braunschweig (RFG). Dupa terminarea facultatii de inginerie a avut prilejul sa lucreze în diferite tari straine printre care si România. A lucrat astfel în 55 de tari, iar în România a lucrat timp de trei ani la Danubiana în perioada 1963-1965, unde spune mereu ca s-a simtit cel mai bine. S-a stabilit în Sydney si cauta sa tina legatura cu românii de pe aici.

 

Cunoaste foarte bine metehnele românilor, însa recunoaste ca au ceva cei face mai atractivi decât pe „ceilalti. A fost casatorit cu o nemtoaica de care s-a despartit spre batrânete Are un baiat stabilit în Melbourne unde se afla si fosta sotie. Acum are o prietena, Magda, o unguroaica (nu stau împreuna!) a carui barbat a murit de cancer acum zece ani si dupa care aceasta (Magda) plânge mereu si se duce des la biserica si cimitir.

 

Diter are rezerve fata de biserica si credinta, în schimb crede puternic în valorile primare umane (aprox. cele 10 porunci). Este convins ca biserica este o afacere iar Cristos o poveste imaginata de aceasta, în esenta baza fiind Vechiul Testament. Detesta violenta si razboiul. Nu crede în reincarnare, drept pentru care încearca sa o convinga pe Magda ca Hans, fostul ei sot, este mort pentru totdeauna si-l plânge degeaba. Este interesant si comic sa discuti cu Diter! Încercând sa te convinga de convingerile lui, pentru care se aprinde si amesteca româna cu spaniola italiana si engleza. Este convins (dar nu de Magda! Sic!) ca Transilvania este a ungurilor. Se bazeaza pe faptul ca vizitând diverse locuri de acolo a observat ca se vorbeste mai mult ungureste.

 

Recunoaste ca nu a avut timp sa citeasca si sa aprofundeze alte subiecte decât cele pur profesionale pentru care a dedicat un timp nenormat. În schimb a avut ocazia sa discute cu oameni de diverse credinte si educatii. Diter este un tip ambitios încercând sa faca ce este omeneste posibil, cum ar fi pictura, muzica, aplicatii de calculator, etc. Pictura din imaginea alaturata este efectuata în stil aborigenaustralian si reprezinta ideea de ciclu trofic=crocodilul manânca porcul care a mâncat pasarea.

 

Desi este la pensieultima oara a avut o firma de inginerie, adica organiza la cheie” diverse fabrici, dar a desfiintat-o la timp când a vazut ca nu mai are viitor, pentru a nu da faliment. Este foarte activ în diverse asociatii precum Ethnic Communities Council of NSW Inc = o asociatie non-profit privind problemele imigrantilor din Australia. Am cautat sa aflu de la el statutul si sediul acestei organizatii conform unei legislatii macar europene. Nu am primit raspuns si asta este a înca odata când observ ca aici în Australia astfel de societati, fundatii, organizatii non-profit nu poseda statut de functionare conform legislatiei europene. În schimb au ABN adica Australian Business Number = cod fiscal si un director”=administrator, singurul cu leafa, care se ocupa de contabilitate. Pentru a deveni membru solicitantul completeaza un formular si plateste o cotizatie anuala în jur de 40 dolari.Important este ca aceste organizatii primesc fonduri de la guvern (de multe ori importante functie de cât sunt de influente persoanele din conducere).În plus, sunt curtati oamenii bogati si batrâni pentru donatii. Acest lucru face ca organismele paralele (cum sunt cele privind cancerul) sa-si dea lovituri sub centura. Este vechea poveste valabila peste tot în lume: un grup de interese (smecheri) aduna membri (prostime).

 

Diter avut cancer de colon si de ganglion axilar (separat) însa le-a dovedit prin masuri imediate si aplicând un regim sever de viata. Îsi face singur de mâncare si manânca nemteste, adica niciodata peste masura, însa îsi face poftele.

 

Cam asa îl vad eu pe scurt pe domnul Diter Kuhlmann, un prieten australian care vrea sa aiba legaturi cu românii…

 

Gheorghe DRAGAN

Sydney, Australia

28 aprilie, 2011

 

 

PICTURA SI MATEMATICA – O SIMBIOZA

Din câte se stie, desi apartin unor domenii aparent opuse, pictura si matematica nu se exclud, asa cum ar putea crede unii. Matematica face, de secole, casa buna cu diverse forme ale creativitatii artistice daca ar fi sa luam ca repere cel putin celebrele cazuri ale lui Michelangelo Buonaroti si cel al lui Dan Barblian (Ion Barbu). Nu sunt, desigur, singurele în acest sens. Dar ne oprim doar la ele pentru ca scopul acestui text nu este acela de a epuiza analiza sau inventarerea unui astfel de tip de raporturi interdisciplinare. Ne-a determinat la o astfel de abordare cazul unei fetite, aflata doar în clasa a IV-a în prezent, la celebrul liceu clujean „Nicolae Bacescu”. Este vorba despre eleva Bogdana Chis.
În perioada 25-27 martie a.c., mai multi elevi clujeni, între care si de la renumitul liceu clujean amintit, au participat, la Râmnicu Vâlcea, la un concurs international de matematica, denumit „scoala cu ceas”. S-au întrecut aproape 5.000 de copii din România, dar si din tari ca: Indonezia, Tailanda, Ucraina, Serbia, Ungaria, Basarabia, Croatia etc.
Cea mai înalta distinctie obtinuta de elevii clujeni, respeciv Medalia de argint, i-a revenit elevei Bogdana CHIS, din clasa a IV-a C a Liceului „Nicolae Balcescu” (învatatoare d-na Floarea Rostogol). O medalie de bronz s-a decernat elevei Bianca Papuc, iar mentiuni lui Horatiu Cepoi si Adrianei Damian, elevi ai aceleasi clase
Ne-a retinut atentia, însa, cazul elevei Bogdana Chis, dupa parerea noastra, una din cele mai dotate eleve ale acestui liceu, cu rezultate exceptionale la învatatura (inclusiv diplome si premii obtinute la Olimpiada de limba si literatura româna
Iata, însa, ca Bogdana Chis (pasionata nu doar de lucrurile specifice vârstei sale) a reusit sa se situeze pe un extrem de onorant loc doi, la un concurs international de matematica, între cei circa 5.000 de copii din România si alte tari participante.
Adresam sincere felicitari tuturor elevilor care au obtinut aceste frumoase rezultate, dar si celor c se ocupa de pregatirea lor. Avem deplina convingere ca, în viitorul apropiat, va spori substantial numarul olimpicilor scolilor clujene, evidentiind, si în acest fel, nivelul elevat al învatamântului din acest important centru cultural si universitar sud est european.

Note de subsol:
1. Din informatiile noastre, elevii îndrumati de doamna învatatoare Floarea Rostogol obtin, în ultima vreme rezultate cu totul deosebite la o serie de concursuri scolare, nclusiv la olimpiadele pe materii, rod al muncii si preouparii deosebite a dascalitei lor.
2. Înca de când era în clasa a II-a, Bogdana Chis este în masura sa recite o buna parte din poeziile lui Mihai Eminescu, George Cosbuc, Octavin Goga, dar si ale altor poti clasici si contemporani. Lecturile sale, atât cantitativ, cât si din punct de vedere al diveritatii lor, sunt de-a dreptul impresionante
Dr. Dan BRUDASCU

GREG JOHNS – STEAUA LUI DAVID SI MANDALE

Sub acest titlu, oarecum neobisnuit, prietenul George Roca imi trimite de la antipozi citeva fotografii. Dumnealui este un reputat poet si publicist si, cunoscindu-mi interesul pentru artele plastice imi face cunostinta cu lucrarile unui apreciat sculptor australian. Inedit pentru mine dar binecunoscut si de mare succes nu numai in tara lui, Greg Johns se remarca prin statui ambientale si prin …mandale.

Ce este o mandala? Un desen  sau pictura in forma de cerc considerata in culturile asiatice vechi (numele e in sanscrita) ca fiind o reprezentare geometrica sacra. In India, in Tibet si in alte locuri mandala este utilizata pentru credinta in puterile sale de vindecare, dar pe noi ne intereseaza, desigur,mai ales interpretarea simbolica si partea estetica. Pentru ca mandala isi propune o interpretare  a Universului  in ansamblu si a legilor care il guverneaza, foloseste imagini specifice (roata, oglinda, floarea de lotus, flacara, sceptrul, dragonul s.a.). Practic, e un desen foarte complex, construit  in jurul unui punct, focar sau centru. Desenul este delimitat  de o centura externa si contine cercuri concentrice care simbolizeaza, in interpretari analogice, faze ale initierii sau nivele de cunoastere.

Greg Johns pleaca de la mandala clasica  si ajunge la mandala tridimensionala, sculptura masiva, monumentala. El isi propune in lucrarile lui sa completeze frumusetile naturii. Imaginatia sa creativa tine seama de locul destinat sculpturii: un parc, un teren de sport, un squar sau o faleza de unde se vede nemarginirea oceanului. Motivele  geometrice de care se serveste ascund  nebanuite frumuseti. Un periodic, intitulat “Jurnal of Matematics and the Arts” (frumoasa… simbioza) descopera in arta sa conotatii de exceptie, caracteristice mandalelor: armonie pentru corp, minte si spirit. Cu ajutorul  carora ar trebui sa ajungem in propriul nostru centru…!

Steaua lui David , “Magen David” cum isi intituleaza  Greg Johns una din cele mai interesante sculpturi ambientale, ofera aspecte surprinzatoare daca e privita din unghiuri diferite si la diverse ore ale zilei. Artistul pune in lumina nu numai laturile metalice ale operei sale ci si spatiile dintre acestea, valorificind din plin contextual peisagistic si imaginatia privitorului. De aici si pina la asa zisa “cosmograma” distanta e mica…Noi ne-am gasit linistea interioara… Arta si-a facut datoria!

Cu sau fara intentie, sculptorul din Adelaida, din sudul Australiei, ne  trimite un mesaj de simpatie si prietenie.
                                        
                            Dr. DOREL  SCHOR

SA NE JUCAM IARNA

CASA DE CULTURA A SINDICATELOR GALATI
Departamentul Cultural Artistic
organizeaza un concurs de desene pentru copii cu tema:

“SA NE JUCAM IARNA”

conditii de participare:
– gradinite – toate grupele
– scoli; cls.I – IV
– desenele pe format A 4 bloc de desen vor fi trimise prin posta pana la data de 23 ianuarie 2010 pe adresa:
Casa de Cultura a Sindicatelor Galati, Str.Brailei, Nr.134
– desenele pot fi depuse si la secretariatul institutiei, et.I in plic inchis – cu datele de contact
– fiecare participant va depune minim 5 lucrari
– fiecare lucrare va avea o eticheta pe fata cu: numele, prenumele, gradinita/scoala, tema,coordonator
– cele mai frumoase lucrari vor primi diplome si vor face parte dintr-o expozitie chiar in C.C.Sind.Gl

coordonatori proiect: * Angela Baciu – scriitor, cons.cultural C.C.Sind.Gl
* Andreea Ignat – instructor C.C.Sind.Gl

(Director C.C.Sind.Gl: ec.Ovidiu Ioan MANOLE)
afis realizat de “adquest image”
tuturor mult succes!

concurs!!! 14.01 – 14.02.2011
CASA DE CULTURA A SINDICATELOR GALATI
Deartamentul Cultural Artistic
organizeaza un concurs de fotografii  cu tema:

“JOCURI VESELE DIN RECREATIA MARE”

conditii de participare:
– cls.I – IV & V – VIII
– fotografiile pot avea diferite dimensiuni; pot fi color, alb-negru si/sau sepie
– pot participa elevi individual cu minim 15 poze
– pot participa si grupe de clase cu minim 30,40 poze
– toate fotografiile vor fi trimise pana la data de  14 februarie  2010 pe adresa:
Casa de Cultura a Sindicatelor Galati, Str.Brailei, Nr.134
– fotografiile  pot fi depuse si la secretariatul institutiei, et.I in plic inchis
– fiecare fotografie  va avea o eticheta pe fata cu: numele, prenumele, scoala, tema,coordonator
– cele mai frumoase fotografii vor primi diplome de merit  si vor face parte dintr-o expozitie inedita chiar in C.C.Sind.Gl, dedicata premiantilor.
coordonatori proiect: * Angela Baciu – scriitor, cons.cultural C.C.Sind.Gl
Director C.C.Sind.Gl: ec.Ovidiu Ioan MANOLE
(foto afis: angela baciu; afis realizat de “adquest image”)
mult succes!

Angela Baciu
scriitor, membru U.S.R
consilier cultural C.C.Sind.Gl

POTRETELE DE FAMILIE SINT CRIMPEIE DE VIATA

Aflu de la pictorita Miriam Cojocaru ca expozitia  “Crimpeie de viata” vernisata la Rehovot (in cadrul evenimentelor culturale dedicate celor 120 de ani ai asezarii), este
inchinata meoriei mamei sale. Printre numeroasele tablori expuse, inspirate intr-adevar din acele momente simple care alcatuiesc existenta noastra, se reliefeaza potretul mamei. In mod firesc, fiica se identifica cu modelul, dovedind o profunda empatie. Lumina (si atentia privitorului) se polarizeaza pe chipul demn si inteligent,
dar si pe mainile muncite care subliniaza personalitatea ei distincta.

Prilej de a ne referi si la o alta portretista de exceptie, Liana Saxone –Horodi, autoarea unui portret memorabil al tatalui (distinsul si cunoscutul avocat Valentin Saxone).  Chipul sau  este impregnat de noblete, blindete si spiritualitate.Aceasta imagine apare si pe coperta volumului de memorii “Sperante in intuneric”. Privirea familiara dar aristocratica a parintelui te urmareste cu intensitate pina la identificare emotionala.

Joseph Kapelian este autorul unei serii de portrete de familie, intorcindu-se in trecutul
citorva generatii. El foloseste tehnica pseudo-dagherotipului, lasind intentionat impresia unor fotografii vechi, asezate cu sfintenie in albume uitate. Pictorul se identifica cu personajele sale, distantindu-se de categoria portretelor formale. Cei surprinsi in tablouri , oameni proveniti  din mai toate segmentele sociale, sunt demni  sau emotivi, exprima uneori greul vietii. Bunicii, oamenii altui secol, pozeaza cu demnitate, desi banuim nu putine suferinte etnice si sociale.

Intr-un tablou de familie, Lipa Natanson incearca o alta modalitate, cu o tenta umoristica. Expresia faciala, gesturile , limbajul corpului – toate iradiind simpatie si identificare, se concretizeaza in personaje distincte, cu un anumit imperativ moral , datorat in mod evident tribulatiilor vietii. Fin observator, pictorul fixeaza statutul social al persoanelor carora le confera semnificatie de simbol.

Portretul este o tema centrala in arta. Numeroase stiluri au pus la incercare imaginatia  si tehnica pictorilor.In cazul potretelor de familie este fireasca implicarea totala a creatorului. Ceea ce se intimpla si in cazul prietenilor, colegilor sau a persoanelor notabile. Evidentierea personalitatii, complexitatea imagistica, elementele de descriptie si analiza caracteriologica fac genul portretului dificil, dar cu atit mai apreciat.

Dr.DOREL SCHOR

SAMY BRISS – DIMENSIUNEA SA EUROPEANA

Cu foarte multi ani in urma, in apartamentul unei bune cunostinte, am vazut pentru prima data un tablou semnat Samy Briss. Era cu totul „altfel” decit celelalte lucrari din salon si i-am declarat deschis gazdei ca aceasta este cea mai buna pictura pe care o are in colectie. As fi vrut sa-l cunosc pe artist, dar mi s-a spus ca dupa o fructuoasa perioada israeliana, s-a stabilit la Paris unde  se bucura de mult succes.

Pe buna dreptatea, Samy Briss este fara indoiala unul dintre cei mai populari si mai apreciati pictori israelieni, dar dimensiunea sa europeana a obtinut-o, asa cum se intimpla, peste hotare. S-a afirmat ca el combina stilul cubist cu cel bizantin! S-a spus ca figurile din tablourile sale sint niste  icoane moderne care te privesc frontal si clasic, dar cu o sanatoasa tenta de umor . Exegetii au sustinut ca imaginile sale capteaza forta  dar si vulnerabilitatea vietii moderne. Imi permit sa afirm ca toti au dreptate.

Samy Briss s-a nascut la Iasi. A urmat studiile academice la Bucuresti sub indrumarea  lui Camil Ressu. La varsta de 30 de ani a emigrat in Israel. S-a remarcat repede si aici, peste putin timp avea prima expozitie personala in Tel Aviv. Chiar stabilindu-se in Franta, lasa in urma sa mozaicuri, reliefuri in lemn, decoratii murale pe numeroase cladiri publice.

Pictorul are un stil foarte personal care ii fac lucrarile usor de recunoscut. Experienta sa suprarealista il apropie de Paul Klee si de Victor Brauner fara riscul de a-l confunda. Probabil ca exista in creatia sa urme ale scolii romanesti si nostalgia icoanelor din Moldova natala, dar si puternice elemente traditionale iudaice, amprenta muzicantilor populari, klezmerii. O anumita aparenta naivitate a figurilor sau a compozitiei se naste din esenta expresiei populare, trecuta cu maiestrie printr-o subtila si inteligenta  metamorfoza. Exista elemente specifice, comune multor din lucrarilor sale precum pasarea, pestele, floarea, instrumentele musicale… Optiunea sa coloristica este de asemenea originala si remarcabila.

Samy Briss expune acum la Tel Aviv. In urma cu un an si-a semnat prezenta la Ierusalim. Acest pictor, cu lucrari in muzee si colectii din Romania, Franta, Anglia, Germania, Suedia, Olanda, Luxemburg, Canada, Statele Unite revine mereu in Israelul tineretii sale si al primelor succese, aici unde are prieteni si admiratori statornici. Unde se simte acasa si unde, desigur, gaseste intotdeauna destule motive de inspiratie.

Dr. Dorel  SCHOR
15 decembrie 2010