Rascruce de îngeri …

de Aurelian ROMEO

 

Pruncul


De dincolo de râul de zgura,

se apropie un prunc trandafiriu

pasul avândul curtat

de un înger cu aripi de zahar

si buze ciresii.

 

– Lasatii-i sa zboare, va zic!

Pe ei, pe copii.

Lasati-i sa fie îngeri!!!


 

pe sub gândul de azi


pe sub gândul de azi
mi-am tras un tricou jerpelit si murdar
doar, doar nu s-o vedea
cu fiul meu dintr-o viata anterioara.


colivia a iesit la promenada


din oglinda înnorata,
colivia a iesit la promenada.
mânjita în rosu,
ca inima privita prin gaura cheii.

prin gaura coliviei
cheia se vede de pe acum
liliachie…


apocalipsa în pijama rosie


apocalipsa
cu barba de un cot
deseneaza din fumul oglinzii
singuratatea în pijama rosie.

…………………..

 

Rastignirea dupa Dali


pentru ca asa a vrut Dali,
Iisus sta pe cruce, cu barbia-n piept;
Cerul Îl priveste, de Sus, în desert;
El nu are ochi pentru Tatal,
nici gând,
ci ochii, murind Si-i îndreapta
tot catre omul-pamânt.

 

Din gura pruncilor

 

Plutesc biserici peste tot,
iar soarele rasare
din spatele oglinzii.

Icoane ning din ramuri
si din prunci,
iar luna-si face mantie
din ciucurii cortinei.

 

Suspendat între nori

 

Suspendat între nori,

cuvântul

– de-o tristete vecina

cu clipa.

 

Risipa îl cheama

s-o urce în adânc,

sa-i lumineze cu mormântul sau,

cripta.

 

Rascruce de îngeri

 

Te-ai nascut la rascruce de epoci

Si-ai crescut la rascruce de cruci.

Azi o rascruce de îngeri te-ncearca

Si nu-ntrebi: “Unde Doamne?”,

Dar te duci.

 

Cu ochiul ceasului


tu ma privesti cu ochiul
ceasului,
eu din nisip îmi desenez
colinda;
întreaba marul unde ma
ascund,
când pasul înfrunzit fluiera
cu aripi.

 

Tropotind prin furtuna


Herghelia cailor negri
strapungând prin furtuna.

Selena-i vrajita, acolo-n
astralul târziu
si uita sa-i caute
marii, prin plete

 

 

Advertisement

Ma astepti cu praf

de Liu Xiaobo
pentru sotia mea, care asteapta in fiecare zi
 
Nimic nu-ti mai ramane de facut, nimic
decat sa ma astepti, impreuna cu praful casei noastre
aceste straturi
acumulate din belsug, in fiecare colt
tu nu vrei sa deschizi perdelele
sa lasi lumina sa le strice linistea
 
pe biblioteca, mesajul scris de mana este acoperit de praf
pe covor modelul absoarbe praful
cand imi scrii o scrisoare
si dragoste, cu varful penitei plin de praf
ochii mei sunt patrunsi de durere
tu stai acolo toata ziua
fara sa indraznesti sa te misti
de teama ca pasii tai vor contesta praful
incerci sa-ti controlezi respiratia
folosind tacerea sa scrii o poveste.
Pe vremuri ca acestea
praful sufocator
ofera singura loialitate
 
viziunea ta, respiratia si timpul
patrunde praful
in adancimea sufletului tau
mormantul centimetru cu centimetru
este scamos de la picioare
ajungand la piept
ajungand la gat
 
stii ca mormantul
este cel mai bun loc de odihna
asteptand dupa mine acolo
fara sursa de frica sau panica
de aceea tu preferi praful
in intuneric, in calma sufocare  
asteptand, asteptand dupa mine
ma astepti cu praf
refuzand lumina soarelui si adierea aerului
numai lasand praful sa te inmormanteze total
numai lasandu-te s-adormi in praf
pana ma intorc
si tu te vei trezi
stergand praful de pe tine si din sufletul tau.
 
Ce minune – inapoi din mormant !
 
 
 Traducerea in limba romana (a variantei  in engleza – Zheng Danyi,
Shirley Lee si Martin Alexander) de Sandu Citizen /Canada.