ASOCIATIA ROMANA PENTRU PATRIMONIU A DECIS INSTITUIREA PREMIILOR ROMANIA TAINICA

„Noi suntem Romania Tainica
si vocea noastra nu se stinge
orice s-ar intampla.”
Artur Silvestri

Premiile se acorda anual scriitorilor, realizatorilor de documentarea si emisiuni tv., radio, filme, carti, evenimente importante si sustinute cu consecventa, care contribuie la cunoasterea si recunoasterea postuma a filozofului, scriitorului, istoricului, editorului si criticului literar ARTUR SILVESTRI.
Asociatia Romana pentru Patrimoniu
acorda
Premiul ROMANIA TAINICA la prima editie

Doamnei Cleopatra Lorintiu, scriitoare, diplomat, realizator tv, pentru cele doua filme documentare difuzate pe posturile TVR3 si TVR Cultural:
• Remember Artur Silvestri. Noi suntem Romania tainica
• A.R.P. – o creatie a scriitorului Artur Silvestri

Premiul se acorda de asemenea pentru documentarul
• ARTUR SILVESTRI in lumina eternitatii
si pentru cartea
• ARTUR SILVESTRI – Vocatia Caii Singuratice
 
Scriitorului Mircea Micu, postum, pentru cele doua emisiuni din cadrul „Ateneului Artelor” dedicate scriitorului Artur Silvestri, emisiuni realizate in anul 2009 si difuzate pe postul TVRM.

Mariana Braescu Silvestri
Presedinte ARP

***

INVITATIE

Doamna Mariana Braescu Silvestri
si
Asociatia Romana pentru Patrimoniu
va invita
sambata, 20 noiembrie 2010, ora 13:00
in cadrul Targului International Gaudeamus – Carte de invatatura
la un eveniment cultural deosebit:

• Lansarea cartii

ARTUR SILVESTRI
Asa cum l-am cunoscut

Evenimentul v-a avea loc in pavilionul Central Romexpo,
In spatiul de lansari amplasat la nivelul 7.70 (etaj 3, ultimul nivel)

• Decernarea Premiului
ROMANIA TAINICA – Prima editie

• Vizitarea standului Artur Silvestri

La etajul 1, nivel 3.20, stand 110, unde se ofera gratuit cartile lui Artur Silvestri si despre Artur Silvestri, in perioada 18.22 noiembrie a.c.

Pentru informatii, detalii:

mariana.braescu.silvestri@gmail.com

Maria Anghel
Tel: 0744 380 643

Georgeta Dencu
Tel: 0745 251 152

PREMIILE CONTEMPORANUL 2010

EVENIMENTUL TOAMNEI 2010 – CONTEMPORANUL – TOAMNA CRITICILOR

3 noiembrie 2010, ora 17.00. In Rotonda Muzeului National al Literaturii Romane, in parteneriat cu CORECTbooks, Aura Christi si Sorin Rosca Stanescu, director general al portalului CORECTbooks, au decernat, cu sprijinul Ministerului Culturii si Patrimoniului National din Romania, Premiile Contemporanul – veche si prestigioasa publicatie nationala, numita „nava-amiral” a culturii romane. Infiintata la 1881, Contemporanul este o foaie de cultura, politica si stiinta, care se apropie, iata, de varsta de 130 de ani de la fondare, prilej cu care a fost lansata Editura Contemporanul. In Rotonda Muzeului National al Literaturii Romane, care gazduia o expozitie de fotografii realizate de neobositul, inspiratul Dan Vatamaniuc, avandu-l ca protagonist pe regretatul prozator Gheorghe Craciun.

Lume multa, lume buna, majoritatea dintre acestia fiind membri ai „tribului” Conte: Ion Ianosi (ne-a urat noroc; si-i multumim domnului Profesor pentru efortul pe care l-a facut, ca sa fie cu noi!), Alex Stefanescu, Stefan Borbély (ne-a adus, multumim, semnalele la o carte de referinta, semnata de d-sa: Pornind de la Nietzsche), Eugen Negrici, Dan Mircea Cipariu, Ion si Lidia Lazu, Domnita Stefanescu, Steluta Rosca Stanescu, Andrei Potlog, Liviu Ioan Stoiciu, Marian Victor Buciu, Cosmin Ciotlos, Razvan Voncu, Maria-Ana Tupan, Mihail Galatanu, Adrian Dinu Rachieru. Presa scrisa. Jurnalisti invitati de la Radio si TV. De la cateva agentii de presa. Echipa de la TVR Cultural. Entuziasta Ileana Baja, ingerul purtator de cuvant la scriitorilor, fermentul viu al literaturii romane, prezenta, ca de obicei, monopolizand cu gratie si farmec, poeti, romancieri, critici.

Laureatii de pana acum ai Premiilor Contemporanul: Octavian Paler, Radu G. Teposu, Marta Petreu; Stefan Borbély, Eugen Negrici, Magda Ursache

Jurnalistul Sorin Rosca Stanescu, devenit membru de onoare al „tribului” Conte – grup literar alcatuit din mari personalitati ale culturii romane, membri ai Academiei Romane, membri ai Uniunii Scriitorilor din Romania, personalitati de varf ale literaturii romane – a vorbit aplicat despre megaportalul CORECTbooks, opera de pionierat in contextul actual autohton, construita la sugestia sotiei jurnalistului, Steluta Rosca Stanescu (Zexe), opera digitala, care debuteaza cu o librarie de carte in format electronic securizat, anuntand evenimentul acestei toamne: in curand va fi lansata cea mai complexa platforma online integrata din Romania, CorectBooks fiind una dintre componentele acesteia. Odata cu aceasta lansare-eveniment, Sorin Rosca Stanescu, incomodul ziarist, nascut la Brasov, autorul unor anchete, analize incendiare, care au bulversat nu o data opinia publica, personalitatea care a sprijinit puternic literatura romana, oferindu-i un spatiu generos in paginile cotidianului Ziua, lansand, in 2006, impreuna cu Aura Christi si Nicolae Breban, Apelul pentru salvarea culturii romane vii, a anuntat provocarea de ultima ora a CORECTbooks:

„Nicolae Breban a ales CorectBooks pentru a lansa incendiarul volum Istoria dramatica a prezentului”

„Istoria ne arata ca uneori se imbolnavesc si comunitatile, nu numai indivizii. Si pentru sau contra acestor boli, ciudate foarte, mai se gasesc si vraci din cei mai ciudati: razboiul; sau o forma sau alta a dictaturii” sunt cuvintele care deschid primul capitol al acestei carti publicate in exclusivitate in format digital pe CorectBooks. „Lansarea acestui volum reprezinta, sustine Sorin Rosca Stanescu, o dubla premiera pentru piata din Romania, fiind prima carte a unui autor consacrat editata in exclusivitate in format digital si primul eveniment de lansare de carte a domnului acad. Nicolae Breban realizata cu ajutorul platformei Skype, prin care acesta va putea dialoga cu reprezentantii presei si bloggerii din Romania”. „Ii multumesc marelui romancier Nicolae Breban pentru increderea acordata atunci cand ne-a incredintat manuscrisul sau si ne-a oferit posibilitatea de a-l publica in exclusivitate in libraria noastra. Sunt convins ca aceasta carte va naste polemici si controverse dar nu va putea fi ignorata” a declarat Sorin Rosca Stanescu, Director General Virtual Big Bang, compania care detine CorectBooks. „Istoria dramatica a prezentului reprezinta viziunea personala a acad. Nicolae Breban asupra felului in care a fost influentata evolutia Romaniei de catre cele 4 dictaturi prin care a trecut in secolul XX si este disponibila exclusiv pe CorectBooks incepand din data de 7 noiembrie 2010”. „Sunt incantat ca am acceptat provocarea de a tine pasul cu tehnologia, fara suspiciune si fara rezistenta. Am facut-o din dorinta de a impartasi generatiilor de astazi si de maine perspectiva mea de scriitor asupra istoriei tumultuoase a acestei tari pe care, partial, am si trait-o. Este viziunea mea asupra unei realitati pe care acestia nu o pot cunoaste decat, fragmentat, din cartile de istorie” a declarat Nicolae Breban. Marele scriitor, autor a 13 romane, 10 povestiri si nuvele, trei piese de teatru si doua scenarii de film, va utiliza pentru prima data platforma Skype pentru a se alatura presei din Romania, in direct de la Paris, pe data de 7 noiembrie 2010. Cu o zi inainte, dialogul d-sale cu domnul Sorin Rosca Stanescu in care prezinta, printre altele, si motivele pentru care a acceptat colaborarea cu libraria virtuala, va fi publicat pe site-ul si pagina de Facebook CorectBooks, precum si pe YouTube.

Aura Christi i-a facut un elogiu jurnalistului Sorin Rosca Stanescu, omul-actiune, omul-legenda, forta caruia devine evidenta inclusiv atunci cand vezi ce dusmani puternici are. Poeta l-a comparat cu jurnalista-legenda Anna Politkovskaia.

Intr-o atmosfera calda, neobosit de vie, Doamna Conte, Aura Christi, si Sorin Rosca Stanescu, membru de onoare al „tribului Conte”, au decernat Premiile Contemporanul:

Omului-Munte: Alex Stefanescu – Premiul „Criticul Anului 2010”

Alex Stefanescu, unul dintre cei mai importanti critici romani din perioada postbelica, este bucovinean, desi s-a nascut la Ligoj. In ciuda faptului ca s-a nascut, a fost crescut si „scolit” in Romania, este, dupa cum declara ritos d-sa, un om serios; e un profesionist de prim rang, are cultul lucrului bine facut, ii este straina lenea, lucrul lasat la jumatatea „facerii”, detesta fusereala, atacurile la persoana, adora singuratatea, cu toate ca are multi prieteni, ar face statui din oceanul de ciresi infloriti in faimoasa-i gradina. Ingrijeste punctual, ca englezii, gardul viu din jurul casei sale, un gard alcatuit din peste doua mii de brazi divini, absolut divini, mai ales, iernile, cand acestia se transforma intr-un zid de un alb incredibil. E fermecator ca o hetaira, este inteligent, fin, puternic si totodata de o fragilitate care ar concura-o, fara complexe, pe cea a poetilor ciopliti din coasta lui Rilke. Ii plac enorm femeile, si spune in gura mare aceasta (s-a si grabit, in fuga mare, sa-i faca o declaratie de dragoste, spre surpriza lui Sorin Rosca Stanescu, fermecatoarei Zexe), o iubeste exclusiv insa pe femeia vietii sale, Domnita. Spre deosebire de N. Manolescu, care nu are talent si, in ciuda aparentelor menite sa sugereze contrariul, a parasit terenul literaturii romane vii, Alex Stefanescu iubeste constant literatura romana, si, sustinea acad. N. Breban, este cel mai talentat critic si istoric literar roman din ultima jumatate de secol. Poetul Aura Christi l-a botezat „Omul-Munte”, facandu-i un elogiu de zile mari si multumindu-i pentru darul facut tribului Conte, devenind membru al acestuia in primavara acestui an. Alex Stefanescu, un ferment viu al literaturii romane vii, a creat emisiuni literare, a sprijinit si lansat zeci de tineri. Si a scris, a scris si a citit tot timpul, dand literaturii romane un raft de carti, dintre care mentionam, in mod special, Preludii, Dialog in biblioteca, Jurnal de critic, Introducere in opera lui Nichita Stanescu, Intamplari, Ceva care seamana cu literatura, corolarul operei d-sale fiind Istoria literaturii romane contemporane (1941-2000), conceptia grafica: Mihaela Schiopu, fotografii de Ion Cucu, Bucuresti, Editura Masina de scris, 2005, Premiul Uniunii Scriitorilor. Este una dintre cartile de un succes major ale literaturii romane, admirate, contestate, atacate cu virulenta in presa literara.

Profesorului craiovean: Marian Victor Buciu – pentru consecventa in istoria literaturii romane.

Unul dintre criticii si istoricii literari de forta, pe care i-a dat in ultimele decenii literatura romana, profesorul Marian Victor Buciu are cultul Operei, al constructiei, mergand impotriva curentului in voga la ora actuala. Persuasiv si plin de farmec, nefiindu-i straine recursul la metafora, stilul elegant, expresia fina, inteligenta percutanta, Marian Victor Buciu este profesor doctor la Facultatea de Litere a Universitatii din Craiova, preda cursuri de istoria literaturii romane interbelice, din perioada comunista si postcomunista, cuprinzand analize si sinteze ale unor curente si opere de mare interes artistic. A publicat in reviste numeroase cronici, studii si eseuri literare. Mentionam volumele: Celalalt Arghezi. Eseu de poetica retorica a prozei, Breban. Eseu despre stratagemele supravietuirii narative, Ionesco. Eseu despre onto-retorica literaturii. A publicat monografii, eseuri, sinteze axate pe opera unor scriitori ca, de pilda, Cioran, Caragiale, Tepeneag, Dieter Schlesak, monografii substantiale despre cei mai importanti prozatori ai literaturii romane: Zece prozatori exemplari. Perioada interbelica, Zece prozatori exemplari. Perioada posbelica, la Editura Contemporanul vazand lumina tiparului relativ recent volumul intitulat provocator: 10 + 10 prozatori exemplari. Sta sa apara o monografie despre N. Manolescu si Panorama literaturii romane din secolul XX.
Un spirit critic inconfundabil in contextul literaturii romane, care prin critica literara, transformata in instrument, „incearca sa descopere o cunoastere lucida si patrunzatoare, analitica, sintetica, evaluativa (canonica, ierarhizatoare) a literaturii, in limite con-textuale concentrice, clar precizate, de la individual la categorial si universal”.

Lordului de pe malurile Dambovitei: Razvan Voncu – pentru critica si istorie literara

Un critic si istoric literar puternic, neafiliat nici unui grup literar, afisand un aer de independenta si singuratate asumata, „un tanar care nu mai e demult tanar, are insa, in ciuda tineretii, lecturile puse la punct, un critic profesionist care trateaza vecinatatea unor maestri vii drept un nesperat dar, avand – un detaliu rar, tot mai rar, din pacate, intalnit – emotia prezentei unui maestru; un critic format la scoala lovinesciana, cautand intre multele carti citite: Cartea, Autorul, Capodopera, dorinta de a construi Opera. Avem, in aceste pagini splendide – repet, splendide – un spirit lipsit de astampar, un spirit constructiv in pofida pornirilor departe de a fi edificatoare ale cotidianitatii postrevolutionare. Avem un scriitor care, spre deosebire de alti, nu putini scriitori, stie sa scrie, aflandu-se in posesia convingerii ca literatura este o vocatie capricioasa la extrem, ca sa nu repet – si cu acest prilej – asertiunea gnomica a Annei Ahmatova, conform careia «literatura este o lupta a caracterelor puternice», definitie care, presimt, nu-i va displace lui Razvan.” (Aura Christi)

Razvan s-a nascut la Constanta. Isi face studiile la Facultatea de Litere din capitala, unde isi sustine si doctoratul, fiind, la ora actuala, lector universitar la Catedra de literatura romana a aceleiasi universitati. Debut in literatura: 1988. Scrie critica si istorie literara, eseu, literatura confesiva. A colaborat si colaboreaza la cateva dintre revistele de prestigiu din tara. Publica, de asemenea, in reviste literare din Serbia. Este membru al Asociatiei Scriitorilor din Serbia, nu si membru, surprinzator, al Uniunii Scriitorilor din Romania. Dintre cartile publicate de Razvan Voncu, mentionam, intre altele, Jurnalul unui an satanic, Secvente literare contemporane, Despre Preda, Orizonturi medievale, Eseuri critice, Textul confesiv in literatura romana veche, Romania de zi cu zi. O lectura, Pieton prin tranzitie, Un deceniu de literatura romana, Fragmente de noapte. I s-au decernat Premiul „Titu Maiorescu” pentru critica literara al Academiei Romane pe anul 2001 (2003); Premiul National „Marin Sorescu” (2002); Premiul pentru jurnalistica al Academiei Internationale „Mihai Eminescu” (2004)

ecouri

Razvan Voncu:
Draga Aura,
Dupa un asa de frumos eveniment, se cade, intai de toate, sa le multumim celor care l-au facut posibil: tie si lui Andy. Se cade, cu atat mai mult cu cat suntem prieteni si stiti ca va iubim.

Te rog sa crezi ca am spus adevarul: acesta este premiul cel mai drag din cate am primit in viata mea. Pentru ca stiu ca e dat din inima, fara socoteli si fara alt gand decat cel al literaturii si prieteniei. Nici nu iti imaginezi cat de fericit m-ai facut, mai ales ca ai tinut sa il aduci pe dl Profesor Eugen Negrici sa ma prezinte. A fost surpriza surprizelor, iar ziua de ieri, una dintre cele mai fericite din viata mea. Va imbratisez si va iubesc.

Ion Lazu:
Aseara, la Rotonda MNLR, premiile revistei Contemporanul. In sala, mai ales colaboratori ai Contemporanului, revista ce va implini 130 de ani de la aparitie. Si prieteni ai literaturii, cititori, actanti ai vietii culturale bucurestene.  Televiziune, interviuri, fotografi. De remarcat neobositul Dan Vatamaniuc, cel caruia i se datoreaza fotomontajele de la MNLR, mereu schimbate, totdeauna interesante, performante. In ultimele saptamani: o expozitie cu scriitoarele romance de limba franceza, apoi Gheorghe Craciun, Gellu Naum, acum din nou Gh. Craciun. De cate ori intri in Rotonda, ai ceva de vazut, ai de invatat. Traim in era vizualului, ar fi pacat sa nu folosim toate prilejurile de a etala aspecte din istoria literaturii. Au rostit alocutiuni: Aura Christi (despre actiunile Contemporanului, desigur; cateva exprimari: „noi venim cu fapte”, „noi adunam la Contemporanul tot ce e bun”, „o data intrat la Contemporanul nu mai poti sa pleci”), Sorin Rosca Stanescu (despre noua initiativa a unui portal pe internet, cu literatura romaneasca digitalizata, care are avantajul de a fi accesibila tuturor cititorilor de carte romaneasca, de aici si din toata lumea, de la metropola la bibliotecile satesti, dand in acelasi timp sanse egale fiecarui autor sa-si prezinte cartile, etc), Dan Mircea Cipariu (cu precizari privind aceasta initiativa, ce ofera facilitati pentru cei ce lucreaza cu cartea), Ion Ianosi (o evocare a vizitei de acum doi ani in Grecia, in cadrul unui turneu de conferinte si intalniri cu publicul), Eugen Negrici. Au fost premiati si au rostit alocutiuni interesante: Alex Stefanescu (succes de public asigurat!), Marian Victor Buciu, criticul literar venit de la Craiova, autor a catorva monografii de autor importante, si Razvan Voncu, devenit colaborator al Contemporanului dupa ce schimbase cateva reviste unde nu se simtea confortabil, nici apreciat cum se cuvine. La inceputul festivitatii, jurnalistul SRS primise el insusi o diploma de onoare, semn de bun inceput in actiunea Corectbooks, aflata in tratative cu cca 40 de edituri si care nadajduieste sa aduca pe suport electronic 8.000 de titluri din literatura romana, o adevarata panorama a ceea ce ofera scriitorimea noastra confruntata cu provocarea internet. La finalul serii Contemporanul, Aura Christi a citit 7 poeme de ultima ora, iar Lidia Lazu a recitat din Blaga: poezia Noapte la mare si apoi, in romana, franceza si engleza poezia Lumina, incheind cu unul dintre trilurile care au facut-o inconfundabila. Marele absent al serii, scriitorul Nicolae Breban, care de la Paris anunta aparitia pe suport electronic a unei noi carti cu titlu incitant: Aventurierii politicii romanesti, se pare un eseu despre varfurile politicii noastre din ultimele doua decenii. Lansarea acestei carti se va face de asemenea online.

In sala: Maria Ana Tupan, Liviu Ioan Stoiciu, Mihai Galatanu, Adrian Dinu Rachieru, Cosmin Ciotlos, George Gibescu, Teodora Stanciu, Oana Georgiana Enachescu, Paul Suster-Stein, Andana Calinescu, alti actanti mie cunoscuti doar din vedere.
Liviu Ioan Stoiciu:

In aceasta seara am participat la Premiile revistei Contemporanul, acordate de redactorul-sef Aura Christi (felicitari!), ajutata de… surprinzator, jurnalistul Sorin Rosca Stanescu (care mai nou a pus la punct un portal intitulat CorectBooks, vrea sa rupa gura targului cu cartile pe suport exclusiv electronic, vandute amatorilor de pe Internet). Exista se pare un proiect comun al Aurei Christi si Contemporanului cu Sorin Rosca Stanescu si acest portal CorectBooks de a pune lumea la cale pe o zona de pionierat literara – in care sunt inclusi si criticii Alex Stefanescu, coordonator si Razvan Voncu, consilier (ei vor face selectia cartilor „postate”). (…) In sala, lume buna critica si eseistica: Eugen Negrici, Ion Ianosi, Alex Stefanescu, Stefan Borbely, Marian Victor Buciu, Razvan Voncu, Cosmin Ciotlos (singurul care semneaza cronica literara in Romania literara, e de necrezut ca i s-a dat pe mana acestui tanar cronica literara; de regula ii lauda fara masura, neconditionat, pe tineri si le cauta nod in papura celor care nu mai sunt tineri; dar N. Manolescu pariaza pe discernamantul critic al tanarului Cosmin Ciotlos; eu ii strang mana), dar si Adrian Dinu Rachieru sau Maria Ana Tupan (il las la o parte de fostul critic de revista George Gibescu). Plus poetii Mihail Galatanu, Dan Mircea Cipariu sau scriitorii Lidia si Ion Lazu (pe ei i-am notat la prima vedere; Lidia e poeta si actrita, a recitat la final; sa retin, i-a aparut la Editura Ideea Europeana patronata de Aura Christi o carte de versuri intitulata „In voia luminii”). Curios, a fost permanent pomenita sotia lui Sorin Rosca Stanescu (cu… frumusetea ei interioara si exterioara, chiar asa s-au exprimat vorbitorii), n-am inteles de ce. Directorul revistei Contemporanul, N. Breban e azi la Paris. Din cate a anuntat Sorin Rosca Stanescu, N. Breban va publica o carte electronica pe CorectBooks in curand, intitulata Aventurierii politicii romanesti (a celor ce afecteaza constiinta romaneasca), va fi lansata pe Internet…

Revista Contemporanul. Ideea Europeana
Asociatia Contemporanul
Sediu central: Str. Blanari, nr. 21, et. 1, sector 3, Bucuresti

Adresa de corespondenta:
OP 22, CP 113, Sector 1, Bucuresti
Cod 014780, Romania

Tel./fax: 4021-212.56.92, 310.66.18
http://www.contemporanul.ro
office@contemporanul.ro
contemporanul@yahoo.com

Eroi, personalitati si Miguri care (s)cad!

In data de 27 oct, 2010, la Cercul Militar Bucuresti, sala Stefan cel Mare a avut loc un eveniment deosebit: lansarea volumelor 43 si 44  din seria “Personalitati romane si faptele lor” Autor, Constantin Toni Dartu. Ed. Pamfilus, Iasi, 2010.
Invitatia venea din partea doamnei Eleonora Arbanas, Presedintele Fundatiei “Erou capitan-aviator Alexandru Serbanescu”.
Explicatie: Sorin Arbanas este membru al Asociatiei Culturale “Mileniul 3” din Rosiorii de Vede, unde anul trecut si-a lansat volumul de versuri “Pergamente”. A fost present si la aniversarea celor zece ani de activitate a acestei asociatii in setembrie a.c..
Onorat de invitatie am participat, si fiindca mai fusesem la Colonesti, unde eroului capitan-aviator Alexandru Serbanescu i s-a ridicat o statuie.
Se prezentau personalitatile literare  si Comandantul de aeronava, pilotul de linie aeriana Stefan Alexandrescu, denumit si Maresalul din Baneasa
Atras de activitatea presedintei Eleonora Arbanas, una dintre cele mai energice doamne indragostite de lumea aviatiei si de cinstire a faptelor eroilor din acest sector al armatei noastre, desi, recunosc, personal nu prea am avut afinitati cu aviatia si aviatorii, am asista la o intrunire de-a dreptul emotionanta. Peste trei duzini de membri din fundatia respectiva, dornici  sa studieze istoria aviatiei si a valorilor romanesti, sa promoveze  imaginea fortelor aeriene au cinstit eroii aerului cazuti pentru apararea tarii. Dar si pe cei care, asemenea Comandantului Alexandrescu si-au dedicate viata zborului.
Evocarea Comandantului Stefan Alexandrescu facuta de doamna presedinta Arbanas, apoi de colegi de serviciu a continuat cu un moment inedit, fascinant, unic, cred eu:
“Maresalul de la Baneasa” a venit cu marturii olografe, articole, fotografii facute de cei care i-au fost pasageri. De la arbitri de rugby, la profesori, scriitori, generali, actori, fotbalisti  (Ioan Grigorescu,  Paul Agarici, Nadia Comaneci, Radu Beligan,  Boloni, Tudorr Vornicu, la Gica Petrescu, parintele Galeriu si Valentin Ceausescu, lista celor care au avut cuvinte (scrise de mana dumnealor),de lauda – se poate prelungi cu alte cateva zeci de nume celebre, cu tiieturi din ziarele epocii, cu diplome si medalii…
Apoi au fost prezentati cele cinci personalitati din lumea literaturii:
Sorin Arbanas. Inginer si poet.
Floarea Necsoiu,. Profesoara si scriitoare.
Ion Lucian Colita. Profesor si poet
Vasile Mustata.Doctor inginer si scriitor
Ioana Stuparu. Scriitor, ziarist, redactor.
S-au citit pagini din creatia acestora, fiecare si-a spus cuvantul motivand pasiunea pentru scris, unii chiar intrebandu-se care a fost criteriul selectarii dumnealor in randul celor mai cunoscute personalitati din cultura romana, fiindca in volumul unde sunt prezentati apar si reprezentanti ai vietii spirituale, de la mitropaoliti la parohi, medici, oameni de stiinta, jurnalisti, militari, diplomati si reprezentanti din toate celelalte ramuri ale artei, (atat din tara, cat si din strainatate).
Fapul ca cineva se preocupa sa-i comemoreze pe eroii nostri e dupa mine un lucru deosebit, mai ales in zilele noastre cand avem probleme atat de grave izvorate nu numai din cauza crizei…
Marturisesc, cu emotie, ca am scris aceste randuri nu doar poentru ca mi s-a facut o frumoasa primire ca lider al Asociatiei Culturale, Mileniul 3, care are membri nu numai din Teleorman, ci si simpatizanti  din alte zece judete si Anglia, Austria, America si Spania, prin romanii de acolo grupati in asociatii ca NIRAM ART, Cercul Poetic Reflexos si   Centrul Pro-Arte Pro-Arte (Madrid) ci si din cauza ca m-am simtit mahnit fiindca in timp ce alti eroi cadeau odata cu Migurile, am primit carti cu dedicatii …(pe care nu vreau sa le comentez): “Fratelui de cruce”, “ Fostului comunist care – sper ca n-a uitat asta”.
Recunosc, am fost invatat sa-i urasc pe legionari. Si asta venea pe niste fapte la care am fost, copil fiind, martor: evrei si evreice batjocoriti in balci la Falticeni. Dar si schingiuirea unui vecin ceferist, fost sau nu communist, asta nu stiu, asa ni s-a spus.Din bataia respectiva, la care am fost de fata, omul  a ramas handicapat. Am fost si communist. Fiindca tata nu s-a inscris in colectiv am fost dat afara din internat pe 11 februarie,. Erau 28 grade sub zero, Atunci nu comunistii nici legionarii ne-au ajutat pe cei trei baieti , fiii de elemente dusmanoase. Treaba asta a fast facuta de parintii colegilor evrei de la Liceul Laurian, unde eram elev…
Oare treburile noastre merg asa de prost fiindca acum nu suntem nici una nici alta? Nu stiu. Avem eroi care au murit luptand contra nemtilor.. Li s-au facut statui. Altii au murit luptand contra rusilor. Le facem astazi statui.
Intreb: Contra cui au luptat cei la care zilele acestea li s-au mai adaugat doua victime ?

C.T.Ciubotaru

A FOST ODATA ADRIAN PAUNESCU…

By Mihaela Dordea

V-as spune o poveste despre un poet… Dar am sa va spun ce simt eu, acum, cand iata, trebuie sa vorbesc la trecut despre inca un mare creator, despre maestrul Adrian Paunescu. Un maestru al cuvantului, al poeziei, al iubirii pentru tara asta chinuita, pentru om….
Simt o mare tristete, o mare greutate, un mare gol. Si ma intreb cat va mai dura aceasta nesuportare a vremii si vremurilor in care traim, pentru ca inteleg cu revolta ca toate sufletele acestea sensibile, chiar nu mai pot suporta durerea care creste si creste in tara asta ca ciupercile dupa ploaie.
Au plecat, in ultimii ani, cei mai buni dintre noi! Motu Pittis, Stefan Iordache, Gheorghe Dinica, Nicu Constantin, Ion Cojar, Tatiana Stepa si altii care, ca si ei, nu au mai avut puterea sa reziste….
Imi amintesc de uimirea si admiratia si inflacararea care ma cuprindea citind poeziile lui Adrian Paunescu, poezii care puneau probleme grave, problemele de atunci, din anii 60-70-80 in care cuvantul trebuia sa fie ascuns, sa fie inlocuit…Dar el, Poetul, nu se temea si nu tacea! Imi amintesc cate a facut el pentru cultura romana…Si imi amintesc de cenaclul Flacara. De sufletul unic care crestea aici, de minunile care au rasarit si au ramas flori vii ca Stefan Hrusca, Vasile Seicaru, Victor Socaciu, si nu pot sa nu imi amintesc ca au trecut pe aici multi dintre cei care astazi l-au primit pe Poet acolo , sus, unde s-au adunat aproape toti: Anda Calugareanu, Motu Pittis, sotii Teodorovici, Vieru, Tatiana Stepa…Si Doamne cati sunt acolo ca sa ii faca trecerea usoara!
Cenaclul Flacara…Dupa modelul acestui minunat, unic bastion al culturii, al rezistentei in Romania, am infiintat si eu unul si asa am facut doua emisiuni TV, altele la radio, intr-o vreme in care tot ce era valoros era prohibit. Si ca sa reusesc, tot dupa modelul lui Adrian Paunescu, am avut inaugurarea pe 26 ianuarie…
Apoi imi amintesc de o alta mare tristete, imediat dupa acel simulacru de revolutie din 89, cand marele poet era huiduit si scuipat…Si i-am scris atunci, si i-am alcatuit cu vorbe de suflet si o poezie. A preluat cuvintele mele si le-a asezat langa sufletul lui, versurile mele le-a citit la televiziune, unde avea o emisiune de noapte.
Era bolnav Poetul. Bolnav de poporul roman! Il durea durerea poporului din care si el facea parte. Dar el avea cuvantul! Cuvintele veneau singure la el, nu el trebuia sa le caute, mii si mii de versuri s-au nascut asa. A scris mult, si ma bucur ca Dumnezeu i-a ingaduit sa traiasca ceva mai mult decat Eminescu, ca sa poata crea. Ca sa poata fi langa noi.
A scris si a vorbit pentru noi, atat cat a fost constient, ultima oara pe patul de spital, acum cateva zile.
Mi-e inima grea pentru cultura romana, si mi-e groaza de ceea ce urmeaza, pentru ca se pierd valorile in morminte!Si altele nu mai avem!
Nu stiu daca noi putem face ceva pentru el, doar sa ne amintim cu gand bun, ca a fost odata Adrian Paunescu. A fost? ESTE!

Despre sensul poetic al cunoasterii si devenirii crestine

NEMITARNICE”, Theodor Damian

Editura Dionis, 2005, 133 p

Poezia lui Theodor Damian ne surprinde, ne provoaca, ne pune fata in fata cu realitati nu totdeauna comode, intr-un cuvant, poemele sale ne conduc la o sinceritate fata de sine si fata de marele Univers. Nu intamplator, volumul „Nemitarnice”, de fapt o antologie de o suta unu poeme, se constituie ca un manifest adresat fiecarui potential cititor de a cantari in cumpana dreapta a ratiunii valorile fundamentale ale existentei si mai ales, ale rostului de a apartine bogatului spatiu spiritual romanesc.

Tocmai de aceea, Theodor Damian reuseste prin acest volum de versuri sa expuna concepte care surprind esenta romanismului aflat la confluenta spiritului dacic, al celui latin si peste toate acestea, al celui crestin. Din aceasta ingemanare de curente spirituale rezulta forta unei exprimari poetice pline de sensibilitate, de sens, de durabilitate si mai ales, de vitalitate.

Un scriitor si cartile sale

Theodor Damian, scriitor roman din SUA, este autorul volumelor Introducere in istoria crestinismului. Primul mileniu (2008), Filosofie si literatura: O hermeneutica a provocarii metafizice (2008), Pasiunea textului (2003), Semnul Isar (2006), Nemitarnice (2005), etc. Theodor Damian este teolog, eseist de factura crestin-ortodoxa, important promotor cultural, editor al revistei „Lumina Lina“.

„Revarsarea cu gust si rafinament”

Asemenea unui teatru in patru acte, volumul „Nemitarnice” ne ofera patru trepte in ascensiunea catre intelesul etern al poeziei. Astfel, pentru inceput, privim „Prin ochiul marii”, dupa aceea identificam un „Armaghedon cu un alt nume”, mai departe intelegem metafora „Cautatorilor de lut”, pentru ca in final, sa avem parte de „Zborul ancestral”. Patru trepte in devenire, de fapt patru trepte ale cunoasterii si tot atatea etape in intelegerea lirismului profund al lui Theodor Damian.

„Marea se apleaca pe fereastra/ eram in spatele ei/ si numaram apele/ apele si culorile/ zvacnetul si culorile/ curajul nerusinat/ revarsarea cu gust si rafinament/ cand totul e pe potriva/ ca torsul pisicii pe cuptorul de lut/ iarna la tara// O, ochiul marii de cucuvea/ noroc ca nu face asta/ in fiecare zi/ ca pe multi i-ar trage in ea.” („Ochiul marii”)

„Marile poeme ale tarii”

Sensul poetic nu se descifreaza totdeauna usor, este nevoie de o anumita putere de patrundere ce se dezvolta atunci cand iei contact cu scrierile lui Theodor Damian, fiindca in fiecare vers este incifrata o experienta, un gand, o traire, ceva care a facut parte din viata sa si pe care il daruieste mai departe, celor ce vor sa citeasca, sa asculte si sa inteleaga.

„Peste marile poeme ale tarii/ au trecut uragane migratoare/ si le-au smuls penele colorate/ le-au inversat metaforele/ le-au stricat sensul.” („Poemele tarii”)

„Misterul vietii se patrunde”

Dar efortul este rasplatit pe deplin prin nenumarate intelesuri ce te conduc mai departe, intr-un univers complex si totusi simplu, axat pe principii care se intretaie, se insumeaza, pentru ca ulterior sa se desparta, revenind de fiecare data mereu altele, cu intelesuri noi si cu spontaneitatea unei exprimari ce-si afla mereu cuvinte potrivite pentru experiente tot mai profunde, ce se cer a fi comunicate.

„Nu stiu de cine si de unde/ misterul vietii se patrunde/ nu stiu de unde si de ce/ a aparut deoarece/ nu stiu de cand si pana cand ma arde ochiul tau plapand/ nu stiu de cand, de ce si cum/ ma inghite praful de pe drum/ nu stiu de ce si de la cine/ atata moarte e in mine.” („Nu stiu”)

Intre Vasile Voiculescu si Lucian Blaga

O sursa de inspiratie deosebit de valoroasa pentru poezia lui Theodor Damian o reprezinta viziunea teologica crestina care sub o forma sau alta revine prin diferite teme sau simboluri, oferind o consistenta si o profunzime ce depasesc exprimarea laica. Astfel, continuand traditia unor poeti de factura religioasa in genul lui Vasile Voiculescu sau intr-o anumita masura, Lucian Blaga, Theodor Damian impleteste in experienta concreta a zilelor noastre, elemente de teologie, precum si relatia lor cu arhetipuri mitice, general umane sau specifice spatiului daco-roman.

„Izvorul apelor sfintite in tine”

In acest sens, putem vedea influenta unui anumit gen profetic, in poezia „Cel care vine”: „Iordanul s-a tulburat/ spre varsare/ iarasi s-a aruncat cineva/ in apele sale/ iarasi un Ioan Botezatorul/ si-a facut aparitia/ in pustiul lumii.// E lung drumul pana la Iordan/ iti trebuie ani sa-l strabati/ ai timp ca sa ierti tuturor toate/ si sa inveti sa te rogi pentru frati// E lung drumul si greu/ pana sa descoperi izvorul/ apelor sfintite in tine/ si sa-L recunosti/ pe Cel care vine.”

Astfel, volumul „Nemitarnice” ne poarta prin multiplele exprimari artistice originale si sensibile ale lui Theodor Damian, oferindu-ne ocazia sa cunoastem si sa ne cunoastem, sa exploram fatetele nebanuite ale unei realitati uneori, contradictorii, alteori, rationale, dar intotdeauna sublime si senzationale, fiindca in cele din urma, viata este un dar extraordinar, irepetabil, de care trebuie sa ne bucuram cu toata fiinta noastra. Poezia lui Theodor Damian este un imn al vietii ce invinge, care desi aparent se opreste, totusi curge mai departe, din eternitate in eternitate.

Octavian Curpas
Surprise, Arizona

Intalnire virtuala cu jurnalistul George Roca

Pulsul Diasporei Romanesti de la Sydney la Madrid

“…singurul lucru  care se putea face, era cultura. Eu insumi, Cioran si multi altii, am ales deci sa lucram, fiecare dupa vocatia sa. Si asta nu inseamna ca eram rupti de tara, dimpotriva, dar era singura cale prin care puteam ajuta.” Mircea Eliade – L´Epreuve du Labyrinthe, entretiens avec Cl. H. Rocquet – Belford, 1978, Paris (Incercarea Labirintului,  pag. 34)

 
Espacio Niram din Madrid lanseaza o serie de video-conferinte menite sa reuneasca intelectuali romani din toate partile globului, pentru a-si impartasi experiente, a schimbe idei si a ajuta la consolidarea sentimentului de identitate romaneasca prin cultura.

 
Centrul Pro-Arte Madrid in colaborare cu Editura Niram Art si scriitorul Hector Martinez Sanz organizeaza “Intalnirea virtuala cu George Roca, autorul cartii De vorba cu stelele”, care prezinta personalitati romanesti din lumea artelor, literaturii, muzicii, raspandite in intreaga lume.

Evenimentul se va desfasura vineri, 5 noiembrie a.c., incepand cu ora 23.00 (ora Spaniei), in Espacio Niram din Madrid.

La intalnirea virtuala cu autorul vor fi prezenti intelectuali romani si spanioli: Bogdan Ater (artist plastic), Fabianni Belemuski (directorul Revistei Niram Art), Antonio Calderon de Jesus (fundatorul Galeriei Artejescal), Alexandru Dica (presedintele RoMadrid Cultural Club), locotenent colonel Garda Reales Tercios, Miguel Angel Galan Segovia (directorul Editurii Niram Art), Ovia Herbert (poet), Hector Martinez Sanz (scriitor, filosof, directorul Revistei Madrid en Marco), Kasandra Kalmann Nasaudean (jurnalista Radio Diaspora Online din Statele Unite), Romeo Niram (artist plastic), Geanina Ionela Palade (avocata), Ariadna Petri (fundatoare Cercul Poetic Reflexos), Tudor Serbanescu (fundator Centrul Pro-Arte), Marin Trasca (jurnalist), Andrei Zamora (fotograf). Invitata speciala a serii va fi Carmen Sandulescu (jurnalist Radio Romania International).

 
Participantii la evenimentul din Madrid vor intra in dialog cu George Roca, jurnalist si scriitor stabilit in Sydney, prin videoconferinta. “George Roca este poet si ziarist. A scris, a editat, si figureaza in conducerea mai multor reviste si ziare. Iar toate aceste publicatii care sunt la activul sau, la un loc, ajung la cca. 20. Este o carte de vizita concludenta, mai ales ca, intotdeauna, George Roca a militat pentru aceleasi idealuri democratice, de dragoste fata de oameni, de normalitate si intelegere, de frumos si curatenie sufleteasca”, declara jurnalistul Roni Caciularu, din Israel.

 
Organizatorii initiaza astfel o serie de evenimente culturale si artistice, prin care isi propun sa stabileasca legaturi si sa uneasca intelectualii romani din Diaspora si Romania. “Intalnirea cu George Roca, autorul cartii De vorba cu stelele, constituie primul eveniment dintr-un proiect amplu, pe care ni l-am propus la jumatatea acestui an. Intentia noastra este sa reunim intelectualii romani din Diaspora si Romania, oferindu-le posibilitatea de a desfasura impreuna evenimente culturale si artistice, precum si proiecte care au ca scop integrarea artei si culturii romane in alte tari ale lumii”,  a declarat Miguel Angel Galan Segovia, directorul Editurii Niram Art.

Bisericile Emergente Vestice

Dupa epuizarea rapida a primului tiraj, pastorul Constantin Ghioanca, parte din echipa profesorala a Institutului Teologic Baptist din Bucuresti, prezinta cititorului o editie revizuita si adaugita a cartii de mare interes, Bisericile emergente vestice: din perspectiva baptista româneasca.

Grupuri-tinta:
-studenti la seminarii sau la alte institutii biblice;
-pastori, preoti sau alti slujitori ai bisericii;
-învatatori de scoala biblica;
-responsabili cu învatatura în biserica;
-lideri de închinare;
-toti crestinii interesati de tema bisericii în cultura postmoderna.

Caracteristici speciale:
-prima carte scrisa pe aceasta tema în România;
-contine adaugiri importante fata de prima editie;
-prezinta aparitia si dezvoltarea bisericilor emergente;
-discuta caracteristicile de baza ale bisericilor emergente;
-aloca un capitol pentru identitatea baptista în România;
-evalueaza în mod critic dogma si practica bisericilor emergnte;
-ofera o perspectiva baptista asupra acestor biserici;
-anticipeaza perspective noi în eclesiologia baptista româneasca;
-contine cinci anexe foarte utile.

Pentru detalii si comenzi accesati www.risoprint.ro
PRET: 25 Ron

MAREA ENCICLOPEDIE A SPIRITUALITATII ROMANESTI – VOL XLIV

Marea Enciclopedie a Spiritualitatii Romanesti se scrie din mers ca o  inchegare istorica.

Ajunsa la al 44-lea volum. marea enciclopedie a spiritualitatii noastre „PERSONALITATI ROMANE SI FAPTELE LOR-1950-2010” de Constantin Toni Dartu, presedintele Filialei Iasi a Ligii Scriitorilor si directorul revistei „Moldova literara”, a devenit, pe drept cuvant, o paleta policroma care cuprinde toate nunatele stradaniilor intelectualitatii noastre puse in slujba creatiei umane. Munca depusa cu acribie de autor in descoperirea personalitatilor, dar mai ales cea de cercetare pentru a descoperii si consemna date, evenimente, lucrari inedite, imagini, din viata celui care printr-un efort de-o viata lasa in urma sa o creatie utila societatii romanesti si nu numai. Toata aceasta stradanie a lui Constantin Toni Dartu se inscrie in filozofia ce se desprinde din glosa lui Protagoras din Abdera, care spunea: „Omul e masura tuturor lucrurilor, a celor ce sunt, cat si a celor ce nu sunt, intrucat nu sunt”. Aceasta este miezul mesajului dat de autor prin marea enciclopedie la care lucreaza de un deceniu si mai bine.

Despre volumele acestea am scris de fiecare data cand au aparut, ajungand la concluzia la ceea ce spunea Nicolae Iorga: „Cultura poporului fara carti pentru dansul nu se poate”. si fara cultura poporului, orice alcatuire economica, orice forma politica n-au nici o valoare. Opera infaptuita de Constantin Toni Dartu, prin munca, stradanie, transpiratie intelectuala si generozitate este mai presus decat, facand aluzie la ce zicea Iorga, de orice alcatuire economica sau forma politica, daca acestea nu sunt puse in slujba culturii.

Aceasta lucrare de proportii nu este un dictionar, fiindca acesta, conform DEX, este o lucrare lexicografica cuprinzand cuvintele unei limbi, ale unui domeniu de activitate, aranjate intr-o anumita ordine, de obicei alfabetica. Lucrare masiva de care este vorba este o enciclopedie, citez tot din DEX, care spune ca acest cuvant este format din grecescul enkyklia care inseamna „ansamblul stiintelor“ si paideia care inseamna „educatie/invatatura”. Este o lucrare care trateaza sistematic termeni din toate domeniile de activitate, fie pe probleme, fie pe domenii. Nu acest lucru face lucrarea domnului Dartu?

Studiind fisele a celor peste o mie de personalitati din toate domeniile creative si de activitate, incluse in aceasta enciclopedie am ajuns la concluzia ca in societatea romaneasca din ultimii 60 de ani se castiga bani numai cu ajutorul banilor. Prin munca si creatie se castiga doar painea cea de toate zilele, cu toate ca omul de cultura creator daruieste societatii in care traieste o valoare inestimabila de care se foloseste. in acest sens, marele nostru istoric Iorga spunea: „Totdeauna si in lume, intai se aud cantarile si apoi rasare soarele”. Adica intai este „cantecul creatiei” si apoi vine lumina intelepciunii si a cunoasterii.

In volumul XLIV, dupa ce se face un remember al volumelor anterioare, unde sunt incluse aprecieri semnate de mari personalitati, inclusiv imagini de la diferite lansari organizate in marile orase culturale din tara, redescoperim personalitati despre care stiam… despre unii s-au scris volume intregi, cum ar fi poetul Grigore Vieru. insa mai descoperim si pe altii precum: romanciera Dora Alina Romanescu nascuta in judetul Bistrita-Nasaud, sportivul militar Traian Moldoveanu inzestrat cu darul povestitorului si iubitor de calatorii, Pamfil Biltiu, din Baia Mare, etnolog, publicist si animator cultural, pe cunoscutul cantaret de muzica populara Benone Sinulescu, scenograful Elena Fortu, sculptor si artist plastic, iubitoare de cunoastere prin calatorie, si artistul plastic Sorin Spiridon Gatu din Gherla, artist plastic a carei opera este patrunsa de spiritul Sfintelor Scripturi. Este unul din cei mai insemnati artisti plastici bisericesti, maestro in arta mozaicului. Este membru fondator al Uniunii Artistilor plastici Bisericesti a Patriarhiei Ortodoxe Romane, colaborator principal al acestui dictionar enciclopedic. Alaturi de sotia sa Livia, tot artist plastic, au pictat zeci de biserici. si acest volum se incheie, ca toate celelalte, cu numele personalitatilor cuprinse in volumele anterioare.

Parafrazandul pe Grigore Vieru, cu care incepe prezentul volum, pot sa spun ca atunci cand m-am vazut in paginile acestei enciclopedii, m-am simtit ca femeia care naste: am strigat in sinea mea de bucurie si durere. Fiindca fiecare enciclopedie inseamna o recunoastere pentru cel inclus si declanseaza un catharsis, o purificare. Purifica lucrurile, faptele, creatiile, dar si sufletul celui care este inclus si al celui care citeste aceste volume. Purifica faptele, metamorfozand trasaturile realitatii in forme pure si armonioase. Iar prin citirea acestor fise, se purifica si sufletul nostru, tulburat si plin de incertitudini.

Citind masiva lucrare a lui Constantin Toni Dartu pot spune, cum zicea odata filozoful grec Constantin Tsatsos, ca exista lecturi pentru a fugii de lume (aici nu este cazul), si lecturi pentru a te mentine in mijlocul lumii prin reprezentantii de varf ai neamului nostru, cum este enciclopedia PERSONALITATI ROMANE SI FAPTELE LOR (1950-2000) de Constantin Toni Dartu.

Al. Florin TENE
Cluj-Napoca
octombrie 2010

IN MEMORIAM AUREL DUMITRASCU

CONSILIUL  JUDETEAN  SUCEAVA
BIBLIOTECA BUCOVINEI
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMANIA – FILIALA IASI
Organizeaza

IN MEMORIAM AUREL DUMITRASCU

FIARA  MELANCOLICA

Prezinta scriitoarea Angela FURTUNA.

Cu participarea lui Constantin SEVERIN

O opera literara salvata si Ingrijita cu contributia fratelui autorului, Ion DUMITRASCU si a scriitorilor Cassian Maria SPIRIDON, Adrian Alui GHEORGHE, Lucian VASILIU, Gellu DORIAN, Aurel ANDREI.

Joi, 11 noiembrie, ora 11, Biblioteca Bucovinei
Sala Sectiei de Arta

In aceasta toamna se Implinesc 20 ani de la plecarea Poetului si 55 de ani de la nasterea sa.

Aurel Dumitrascu este unul dintre autorii romani remarcabili, dar prea putin cunoscuti. Memoria geniului sau literar si etic nu trebuie sa se stinga. Cu aceste virtuti, artistul a Infruntat totalitarismul.
Adevarata opera a poetului este viata, credea Aurel Dumitrascu, la fel ca si Monica Lovinescu, ce atribuia exercitiului demn si vertical al vietii principala misiune a unui autor sub dictatura.

Date biobibliografice despre Aurel Dumitrascu:

n. la 21 noiembrie 1955, satul Sabasa, comuna Borca, judetul Neamt – m. la 16 septembrie 1990.

Debutul In revista Tomis, apoi publica In toate revistele romanesti. Intre 1983 – 1987 urmeaza Universitatea « Al. I. Cuza » din Iasi, sectia romana-franceza. Lucrarea de licenta are ca obiect poezia altor doi poeti romani prematur disparuti : Virgil Mazilescu si Daniel Turcea. Debutul editorial : 1984, cu volumul « Furtunile memoriei », Ed. Albatros.
Nu multe volume i-au urmat : Biblioteca din Nord,  Editura Cartea Romaneasca, 1986. Acest volum a primit Premiul « Mihai Eminescu » al Asociatiei Scriitorilor Iasi. In 1988 depune la Editura Cartea Romaneasca  volumul Mesagerul , care nu are Insa nicio sansa de aparitie, din cauza cenzurii.
In duminica de 16 septembrie, cu putin Inainte de a Implini 35 de ani, poetul se stinge din viata la spitalul Fundeni din Bucuresti, din cauza leucemiei. Este un final devastator, care la numai 33 de ani secerase altadata si pe marele muzician roman Dinu Lipatti. Este Inmormantat In satul natal, Sabasa, din Borca. (Copil al pamantului moldav, a refacut traiectoria Intunecata a creatorilor morti de timpuriu…Parea a-si IntImpina soarta soarta si prin interesele exegetice, Intrucat lucrarea sa de diploma la absolvirea facultatii iesene de filologie a fost consacrata unor confrati ce i-au premers In acest sfarsit abrupt de existenta, Virgil Mazilescu si Daniel Turcea –  cf. Gheorghe Grigurcu).
Ultima poezie scrisa de Aurel Dumitrascu, pe data de 12 septembrie 1990, In spitalul din Piatra Neamt, pare un poem-requiem :
« Altii o duc mai rau si traiesc mai mult/   sa vada soarele cum rasare. (Daca eu/   mai bine o duc voi muri timpuriu… ? si cati ani cu lama aceasta am umblat/  (si) altii citind rau credeau ca sInt/  setimental (un poet de la est !) – si /  daca lama care hacuieste creierul/  meu e un sentiment stupid atunci/  sInt un sentimental si nu IntImplator pe balcon seara ma gIndesc la /  scriitorul mishima. Nu avea nimic de ascuns./  Pe balcon stau cu o (pasare) moarta. »

Volumul Mesagerul va aparea postum, In 1992, Ed. Canova, Iasi. Manuscrisul, « pierdut » la Ed. Cartea Romaneasca, a fost refacut, dupa un « cuprins » din manuscrisele poetului, de catre fratele sau Ion Dumitrascu si scriitorul Adrian Alui Gheorghe ; Ingrijitorii editiei au fost Lucian Vasiliu si Aurel Andrei.
In 1995 apare al volum cu inedite : « Tratatul de eretica », la Ed. Timpul din Iasi (redactor Cassian Maria Spiridon), realizatorul selectiei si Ingrijitorul ei a fost Adrian Alui Gheorghe.
In 1991, In Anglia, apare o traducere din opera lui Aurel Dumitrascu Intr-o antologie de poezie romaneasca scoasa la ED. Forest. Apoi, In 1997, o traducere In limba maghiara, la Budapesta (alaturi de Aurel Dumitrascu, mai apar acolo Bogdan Ghiu si Ion Muresan).

Din 1994, la Piatra Neamt se desfasoara concursul national de poezie « Aurel Dumitrascu », debut In volum, pentru Incurajarea tinerelor talente scriitoricesti.

Numerosi critici si cronicari  au scris, comentat si laudat cartile poetului, prevazandu-le un destin notabil: Laurentiu Ulici, Mircea Martin, Gheorghe Grigurcu, Adrian Marino, Marin Mincu, Cezar Ivanescu, Victor Felea, Constanta Buzea, Traian T. Cosovei, Radu G. teposu, Val Condurache, Daniel Dumitriu, Constantin Pricop, Radu Saplacan, Nichita Danilov, Cristian Livescu, Nicolae Coande, Ion Zubascu, Lucian Vasiliu, Vasile Spiridon, Geroge Vulturescu, Gellu Dorian si multi altii.

In prezent, sub presiunea unor grave manipulari, are loc o Indepartare a publicului de adevaratele valori romanesti, Intre care se gaseste cu siguranta scriitorul si eseistul Aurel Dumitrascu.

TInarul artist face mici precizari

–    Am scris si poeme In care sInt fericit. Grecii persii
latinii au spus : glorie acestui barbat glorie lui.
Mama mea a spus : glorie fiului meu glorie fiului meu
fericit.
I-am lasat pe toti sa vorbeasca am laudat Intelepciunea
Ingenunchind In acele cuvinte am fost fericit. Zile Intregi
Impreuna am petrecut zile Intregi. Dintr-o carte veche m-a speriat
Un hohot de plIns.

(din ciclul Memorabilia, vol. Biblioteca din Nord, 1986)

Anul cel bun

Anul In care mori e anul cel bun. L-au asteptat si altii
s-au rugat pentru el au vrut sa ti-o ia Inainte Insa
tu ai ajuns linistit  In inima lui. Mai ales ai vrut
sa petreci cu femeia. E anul cel bun! In timp ce-si
despletea parul In vagi rotocoale de fum. Aveai haine
bune chiar obiceiuri bune de a purta haine bune – ai ales
din fiecare pe rInd – In oras ploaia zarva din dricuri.
si n-ai mai iesit ati surIs Impreuna cu vinul rosu din
cani. Pe urma n-a mai adaugat nimeni nimic. O fetita oarba
cInta la trompeta pe zid

Angela FURTUNA
BIBLIOTECA BUCOVINEI
PR 11 NOIEMBRIE ORA 11

RECITALUL JUBILIAR DE POEZIE CANTATA

Fundatia „Paul Polidor” pentru UNESCO Bucuresti – Romania
in colaborare cu Ambasada Republicii Azerbaigean in Romania
si Societatea de Prietenie dintre Romania si Azerbaigean
sub egida Federatiei Romane a Asociatiilor, Cluburilor si Centrelor pentru UNESCO
prezinta miercuri, 3 noiembrie 2010, orele 16.00,
la PALATUL NATIONAL al COPIILOR, Sala Mica, in cadrul concertelor aniversare
„PAUL POLIDOR – 30 de ani de LITERE in aria interferentelor (1980-2010)”

RECITALUL JUBILIAR DE POEZIE CANTATA
al compozitorului-interpret
Paul Polidor
dedicat relatiilor de prietenie dintre Romania si Azerbaigean:
BAHTIAR
VAHABZADE
85 ani de la nastere(1925-2010)
Versurile:Bahtiar Vahabzade (Azerbaigean)
Muzica, aranjamentul si interpretarea
in limbile romana, azera si rusa: Paul Polidor (Romania)

Participa actorii Cristina Deleanu si Eugen Cristea
Prezinta: Simona Polidor
Invitati de onoare:
*Conf. Univ. Dr. Marcel Frandes (Universitatea Nationala de Muzica – Bucuresti);
*Muzicianul Hortensia Orcula – Directorul scolii de Muzica si Arte Plastice Nr.4-Bucuresti; *Criticul de arta Emanuel Craiu, autorul volumului „Paul Polidor – reformator al Poeziei Cantate”; *Violonistul Ion Olteteanu (Universitatea „Spiru Haret”-Facultatea de Arte);
*Prof. Ileana Prodea (Director programe fundatie); *Poeta Valentina Boiesan (Federatia Rusa / Romania);
*Steluta Istratescu (Clubul Scriitorilor din Rochester-United Kingdom);
*Reprezentanti ai corpului diplomatic al Ambasadei Republicii Azerbaigean in Romania.

**Dans poetic (conceptia finala: Paul Polidor), interpretat de Maria Ionescu si Zaheda Bahbouh (Fundatia „Paul Polidor” pentru UNESCO) // Cond.art.: Simona Polidor – Educatoare, Gradinita Nr.234 –„Zori de zi”, Sectorul 2 Bucuresti);

POEZIA MISTICO-RELIGIOASA DIN DETENTIE

Prof. Cristina Gabriela Nemes

Grup scolar”Liviu Rebreanu”, Balan- Harghita

Drd.Universitatea din Bucuresti,
Facultatea deLitere

Lirica mistico-religioasa din detentie constituie un capitol aparte in Istoria Literaturii Romane. Acest capitol nu este unul distinct, dimpotriva, il consider parte integranta a literaturii romane.

Daca discutam fiecare perioada, in parte, a literaturii romane,in istoricitatea sa,tinand cont de contextul socio-politic-cultural, este absolut necesar sa avem in vedere si acest capitol, destul de controversat si, de ce sa nu recunoastem, atat de putin discutat, din perspectiva istoriei si criticii literare. Cand spun controversat ma refer la faptul ca desi dupa anul 1990 accesul la arhive este liber, cu toate acestea se fac putine eforturi, daca nu de cercetare, macar de recunoastere si popularizare a datelor caci in continuare exista poeti care nu sunt recunoscuti iar opera lor, la fel continua sa fie trecuta la ”index”.Multi dintre acestia au facut inchisoare  tocmai pentru ca au avut curajul de a-si asuma vocatia de creator si slefuitor al cuvantului scris,de marturisitor si traitor al credintei crestine si, nu in ultimul rand,de jertfitor, in inchisorile comuniste pentru valorile  crestine si spirituale.

Astazi,noua ne revine sarcina de a recunoaste pleiada oamenilor de cultura, de a scoate la lumina opera lor si,nu in ultimul rand de a ne cunoaste sfintii martiri din inchisorile comuniste. Aiudul sta marturie ca astazi,poate mai mult ca niciodata, exista sfintenie. Neamul care nu-si recunoaste martirii , eroii si care nu-si asuma trecutul, risca sa nu aiba nici  viitor, ori acest viitor risca astazi sa fie unul lipsit de gloria celor care s-au jertfit .

Ce marturie mai elocventa a existentei lui Dumnezeu si a transcenderii Sale in lume mai poate exista decat  minunea sfintelelor moaste de la Aiud?

Este bine stiut ca detinem o Istorie a Literaturii Romane din detentie[1]iar dupa anul 1990 au inceput sa apara lucrari, mai ales memorialistice,care constituie sursa importanta in cercetare precum si Antologii de poezie religioasa[2].

Cercetand marturiile acestor poeti marturisitori si jertfitori vedem modul in care acestia, desi erau inchisi, cu mijloace rudimentare scriau despre Dumnezeu, credinta, suferinta, libertate.

Marturisirile lor sunt tulburatoare si cutremuratoare: ”Aveam hartie de la cutiile de carton care fusesera cu medicamente,le bagam in apa, le lasam sa se zvante un pic si dupa aia scoteam foi din ele, le calcam cu gamela, cu cana de apa sau cu sticla si se faceau bune de scris. Scriam cu hipermanganatul pe care mi-l da pentru ciuperca sau pentru infectii. Scriam si pe talpa bocancului. Aveam bocanci cu talpa de cauciuc, luam sapun, faceam zoala de sapun, asa, manjeam talpa, dadeam cu DTT si atunci scriam cu un cui sau cu acul”.[3]Sau:

”Scriam pe o bucata de talpa de cauciuc pe care o udam, dadeam cu sapun si apoi presaram var de pe pereti din locuri dosite. Se scria ca pe o tablita de gresie, cu un betisor de lemn. Avantajul era ca se stergea usor si repede si nu te prindea ca inveti. Daca erai prins, faceai sapte zile de carcera cu mancare odata la trei zile si plasa de fier in loc de saltea”. [4] Se stie ca nu poate exista o inviere fara moarte dar,la fel de sigur se stie,ca nu poate exista moarte fara inviere. in conceptia crestina finalul mortii este invierea.Sufletul omului poate fi mort,omul traind,dar cel care –l poate aduce iar la viata este Dumnezeu.Aceasta minune sta doar in puterea divina,in lucrarea lui Dumnezeu,care nu poate fii decat una mantuitoare,iar a omului,nu poate fii decat una marturisitoare, a adevarului, a credintei , a frumusetii si,nu in ultimul rand,una jertfitoare. Este  o poezie a suferintei umane iar pentru detinutii politici, o solutie de rezistenta spirituala. Dostoievski spunea ca frumusetea va salva lumea iar eu spun ca frumusetea spirituala si sfintenia celor care au suferit martiriul in inchisorile comuniste va salva lumea aceasta, de tot ceea ce inseamna fals si ipocrizie, nonvaloare si umilinta si, nu in ultimul rand, va salva omul, condamnat la cunoasterea deplina,dar fara Dumnezeu, deci, de la singuratate.

insa cum a luat nastere acest gen literar?Ca sa putem raspunde acestei intrebari nu se poate omite contextul socio-politic-cultural al vremii  respective.Pentru o analiza  pertinenta a operelor literare este absolut necesar a pune in discutie ,atat biografia autorului cat si situatia

tarii din acel moment,tocmai din acest context amintit.

Se stie ca odata cu instalarea regimului comunist,ca orice partid,  acesta a dorit sa-si promoveze ideologia.Ori tocmai aceasta ideologie impusa fortat a dus la ateismul generator de arestari masive in randul oamenilor bisericii in general si a intelectualilor,a elitelor culturale,in special.Etichetarea celor arestati era aceea de legionar,de multe ori aceasta fiind inchipuita.

in cadrul acesui capitol nu se poate omite  discutia despre existenta grupului”Rugul Aprins”[5]. Iata un exemplu elocvent in acest sens, cand George Enache descrie activitatea Rugului Aprins si ”invinuirea inchipuita”de catre organele de securitate:”Ei nu au raspandit nici manifeste,nu au instigat la revolta,nu au organizat actiuni revolutionare.Ei si-au exercitat dreptul pe care,teoretic,orice roman il avea,de a crede si de a-si practica credinta religioasa in mod liber,daca nu contravenea legilor statului.De aceea,pentru a putea fi incadrati in Codul Penal si a se pastra o umbra de legalitate,cand au fost arestati Sandu Tudor si colaboratorii lui,Securitatea a considerat ca activitatea religioasa,conform bunei traditii marxiste,este o masca in spatele careia se ascundeau diverse scopuri politice.S-a cautat in primul rand sa se argumenteze o actiune legionara,pentru ca atunci pedeapsa ar fi fost foarte aspra.Singurul argument al anchetatorilor:in cadrul grupului erau mai multe persoane care fusesera membrii sau simpatizanti ai Legiunii”.[6]Activitatea Rugului Aprins a constituit o forma de rezistenta spirituala ortodoxa impotriva comunismului.[7] Cei din lotul Rugul Aprins au fost pedepsiti pentru credinta lor prin detentie cu un regim inuman. Securitatea a fabricat pentru ei invinuirea de ”actiune legionara” pentru argumentarea condamnarii lor politice.Socotit instigator si cap al asociatiei ”Rugul Aprins”,Sandu Tudor avea sa fie arestat in 1958 impreuna cu tot grupul caruia Securitatea i-a mai”adaugat”cativa studenti in lotul”Teodorescu Alexandru si altii”.O fraza-tip apare in actul de acuzare intocmit de procurori tuturor celor 11 inculpati: “au atras tinerii intr-o activitate mistico-religioasa (…) manifestandu-se cu ei dusmanos la adresa ordinii sociale existente”. O alta formulare tipica proceselor staliniste este si aceasta acuzatie; “educatie mistico-religioasa in spirit ostil regimului existent si defaimare Uniuni Sovietice[8]”.

Dosarul P(penal-n.n.)/202 A.C.N.S.A.S.(provenit de la anchetele,recursul si actele de penitenciar si are 10 volume).Sentinta nr.125 din 8 noiembrie 1958,conform Dosarului P/202,vol.4,A.C.N.S.A.S.,fila nr.126 invinuieste lotul de de”crima de uneltire contra ordinii sociale si crima de activitate intensa contra clasei muncitoare si miscarii revolutionare”.[9]

Sandu Tudor este socotit ca fiind cel mai mare imnolog si poet mistic. Imnul Acatist la Rugul Aprins al Nascatoarei de Dumnezeu este socotit ca finnd opera centrala a poetului.Apare la Madrid in anul 1883[10] precum si intr-o prestigioasa revista[11] din Franta cu urmatorul comentariu:” L’acathiste est un hymne de l’Eglise orthodoxe pendant le chant duquel on reste debout. Il s’agit ici d’une sorte d’Office d’action de graces en l’honneur de la Mère de Dieu. Le texte présenté a été écrit en Roumanie par le poète Sandu Tudor, devenu le moine Daniel, au lendemain de la seconde guerre mondiale. L’A. est mort dans un camp à la fin des années 50. La forme de l’hymne est tout à fait classique et le texte évoque tout le mystère marial. Le thème de l’hésychasme y est donc suggéré, puisque l’on sait que, depuis le Moyen Age byzantin, Marie est le modèle de l’hésychaste”[12].

Despre autorul acestui imn precum si fondatorul Rugului Aprins,Sandu Tudor,devenit parintele Daniel,a scris si teologul francez Olivier Clément,un articol intitulat L´Eglise Roumaine et le Buisson Ardent[13] ,text care face referire la ”Rugul Aprins”si,in care arata importanta apropierii intelectualilor de biserica.

Seria de reforme nu urmarea nimic altceva decat o schimbare a fiintei umane,de obtinere a omului nou ,de tip comunist,iar aceasta nu se putea realiza decat printr-un program de reeducare(cum s-a numit sinistrul experiment desfasurat la Pitesti) extins la nivelul intregii societati.Cu alte cuvinte,regimul voia sa stapaneasca total mintile si sufletele oamenilor.Ioan Ianolide vorbeste despre aceasta reeducare,afirmand:”Este necesar sa ne oprim putin aici asupra notiunii de ”reeducare”,intrucat ea-ca si alte notiuni universal-valabile,cum ar fi”libertate”,”democratie”,”justitie”,”adevar”,”om”-are in contextul marxism-leninismului,un cu totul alt continut.Marxism-leninismul il declara pe om dumnezeu.Natura,viata,societatea si sufletul trebuie supuse legilor materialismului istoric.Cei mai mari dusmani ai materialismului istoric sunt Dumnezeu si sufletul.Acestia trebuie distrusi in primul rand.Repetam,si nu vom repeta niciodata indeajuns,ca dincolo de dominatia economica,politica si militara,comunismul urmareste dominatia asupra sufletului.Sufletul trebuie distrus,pentru ca nu poate fi supus.

Religia,arta,stiinta,ideile,idealurile,sentimentele,toate trebuie distruse si inlocuite cu ideile,legile si stiinta materialismului istoric”.[14]

Sunt cutremuratoare marturisirile celor care au facut inchisoare in regimul comunist.Acestea

constituie un adevarat testament pentru generatiile viitoare:”Am scris ca o marturisire./Am scris ca un testament./Am scris cu speranta ca aceste randuri vor supravietui mie”.[15]

Autorul ,in opera precizata,vorbeste despre doi poeti ,anume Valeriu Gafencu si Radu Gyr.

Despre Valeriu Gafencu afirma:”in cele mai intime fibre ale sufletului Valeriu nazuia spre cele mai sfinte idealuri.Nu avea veleitati politice,nu complota,nu uneltea impotriva statului,ci tocmai atitudinea sa idealista il intarea sa staruie in educarea tinerilor”.[16]

”Inteligenta lui stralucita si sufletul sau curat au descoperit repede adancimile spiritualitatii ortodoxe.”[17]Iar scrisorile sale sunt pentru noi cei de azi,un adevarat testament:”Cautati fericirea in sufletele voastre.Nu o cautati in afara voastra.Sa nu asteptati fericirea sa vina din alta parte,decat dinlauntrul vostru,din sufletul vostru,unde salasluieste Domnul Iubirii,Hristos.Daca veti astepta fericirea din afara voastra,veti trai deceptii peste deceptii si niciodata nu o veti atinge”.[18] Prin  poezia  Ramas-bun,Valeriu Gafencu isi ia ramas bun de la prieteni,printr-o marturisire egala cu un testament:”Sangerand de rani adanci,/De zile fara soare,/De rani ascunse si puroi,/Cu oasele slabe si moi,/Stau ghemuit in pat si ma gandesc/Ca in curand am sa va parasesc,/Prieteni dragi!”

Radu Gyr a fost condamnat de nenumarate ori iar poezia”Ridica-te Gheorghe,ridica-te Ioane!”ii aduce acestuia condamnarea la moarte.Suferinta este prezenta in toate versurile sale,facand din vers o ruga catre Dumnezeu:”Doamne,fa din suferinta/pod de aur,pod inalt/si din lacrima,velinta/pentru-un pat adanc si cald./Din lovirile nedrepte/faguri faca-se si vin,/din infrangeri scari si trepte,/din caderi urcus alpin./Din veninul strans in cana,/fa miresme ce nu pier/si din fiecare rana,/o cadelnita spre cer.”(Matanie).Iar aceasta suferinta este asumata de catre Domnul nostru Iisus Hristos care vine in celula ,devenind un detinut,identificandu-se cu detinutii,vine cu haine vargate,trece dincolo de zabrele,simbolizand speranta si singura lor mangaiere(Iisus in celula).

Nichifor Crainic a fost inclus in lotul ziaristilor, condamnat la ”detentie grea, pe viata si degradare civica pe timp de 10 ani,pentru crima de dezastrul tarii,prin crime de razboi”,conform sentintei nr.2 din 4iunie 1945,pronuntata de Tribunalul Poporului din Bucuresti,in virtutea Legii 312/1945. [19]De numele poetului Nichifor Crainic este legata revista ”Gandirea”,in paginile carora au publicat personalitati marcante ale perioadei interbelice. Vasile Voiculescu poetul mistic care a colaborat la revista”Gandirea” si a facut parte din gruparea Rugul Aprins.Sonetele sale,prin tematica si viziune poetica,alcatuiesc Cantarea Cantarilor romaneasca,unde regasim triada:Mire-Iubire-Mireasa.

Tot in cadrul  sentintei din vol.4 al Dosarului P/202 il gasim,la pozitia 14,fila 225,pe inculpatul Voiculescu Vasile care,”dupa 23 august 1944 a scris o seama de poezii pe teme mistice care au un caracter dusmanos fata de regimul democrat popular din R.P.R.[20]

Poeta Zorica Latcu- devenita mai tarziu  Maica Teodosia,in Manastirea Vladimiresti.

A debutat la revista Gandirea,formata in cadrul gandirismului lui Nichifor Crainic,calugarita la Manastirea Vladimiresti ,opera sa este profund mistica,inspirandu-se din Cantarea Cantarilor si din Imnele iubirii divine ale Sfantului Simeon Noul Teolog.A facut inchisoare 3 ani,la Jilava si  la Miercurea-Ciuc .Poezia Crucile a fost scrisa din inchisoare:inspre taramul celalalt,/E loc inchis cu gard inalt,/Dar am vazut printre uluci,/Atatea cruci,atatea cruci…/Parea tot locul tintirim,/Pazit cu zbor de Heruvim,/Cu cruci de piatra,albe,mari,/Cu cruci de brad si de strjar./si cruci de-argint si de otel/Cerneau lumina peste el,/Iar cruci de aur si de fier/Sclipeau ca semnele pe cer./Atatea cruci mi s-au parut/Ca toate una s-au facut./O cruce mare stralucea./Sub greul ei un Om zacea./-Tu cum de poti sa le mai duci,/Atatea cruci,atatea cruci?…”

Desigur ca acest capitol este inepuizabil.Din anul 1990 au inceput sa apara studii ale acestui gen de literatura care, pe langa un ”estetic literar” supus unei ”analize literare”,se vrea inainte de toate marturie si document.[21]

Bibliografie:

1.Alupei,Silviu,Pe urmele deciziei de achitare a lotului ”Rugul Aprins”,Condamnarea,in Rost,revista de politica si cultura crestina,nr.6 august/2003.

2 Andreica,Dumitru,Drumuri in intuneric,Fundatia Academia civica,1998.

3.Balota,Nicolae,,Istoria Literaturii Romane de detentie la romani(I,II) pe situl:www.literaturadin

detentie.ro

4.Buzasi,Ion, Poezia religioasa romaneasca,Ed.Dacia,Cluj Napoca,2003.

5.Cistelecan,Ioana,Antologia poeziei carcerale,Ed.Eikon,Cluj Napoca,2006.

6 Clément,Olivier,L´Eglise Roumaine et le Buisson Ardent,en Réforme,N.644,Samedi 20 juillet 1957.

7.Daniel,moine, Acathiste Du Buisson Ardent,en Contacts, revue française de l´Orthodoxie,XXXVIIe année,

n.r. 132/1985.

8.Diaconescu,Ioana,Scriitori in arhiva CNSAS:Sandu Tudor si gruparea”Rugul Aprins” in Romania Literara,nr.43/2006.

9. Diaconescu,Ioana,”Scriitori in arhiva CNSAS:-Vasile Voiculescu”invinuit de uneltire contra ordinei sociale”,in Romania Literara,nr.51-52/2005.

10.Enache,George, Ortodoxie si putere politica in Romania contemporana,Ed.Nemira,Bucuresti,2005.

11.Gafencu,Valeriu, Calea spre fericire-scrisori din inchisoare trimise celor dragi-Ed.Agaton,Fagaras,

12.Ianolide,Ioan, intoarcerea la Hristos,Ed.Christiana,Bucuresti,2006.

13.Neamtu,Augustin, Viata dupa gratii si obloane,Galaxia Gutenberg,2006.

14.Plamadeala,mitropolit Antonie, Rugul Aprins,editie electronica,Ed.Apologeticum,Sibiu,2006.

15.Petcu,Adrian Nicolae, Nichifor Crainic,file din dosarul penal,in Rost,revista de politica si cultura crestina,nr.12 Februarie 2004.

16.Radulescu,Mihai, Istoria literaturii romane de detentie:memorialistica reeducarilor.Prima

isorie a literaturii romane de detentie,pe situl:www.literaturadindetentie.ro

17.Tudor,Sandu, Taina Rugului Aprins-scrieri si documente inedite-Ed.Anastasia,Bucuresti,1999.

[1] A se vedea Istoria Literaturii romane de detentie la romani(I,II)de Nicolae Balota,pe situl:www.literaturadin

detentie.ro,respectiv,Mihai Radulescu,Istoria literaturii romane de detentie:memorialistica reeducarilor.Prima

isorie a literaturii romane de detentie,pe situl:www.literaturadindetentie.ro

[2] A se vedea Ion Buzasi,Poezia religioasa romaneasca,Ed.Dacia,Cluj Napoca,2003,respectiv Ioana Cistelecan,Antologia poeziei carcerale,Ed.Eikon,Cluj Napoca,2006.

[3] Dumitru Andreica,Drumuri in intuneric,Fundatia Academia civica,1998,p.207-208.

[4] Augustin Neamtu,Viata dupa gratii si obloane,Galaxia Gutenberg,2006,p.71,187.

[5]Ier.Daniil Sandu Tudor,Taina Rugului Aprins-scrieri si documente inedite-Ed.Anastasia,Bucuresti,1999,p.92-93.

[6] George Enache,Ortodoxie si putere politica in Romania contemporana,Ed.Nemira,Bucuresti,2005,p.403.

[7] Mitropolit Antonie Plamadeala,Rugul Aprins,editie electronica,Ed.Apologeticum,Sibiu,2006,p.9

[8] Silviu Alupei,Pe urmele deciziei de achitare a lotului ”Rugul Aprins”,Condamnarea,in Rost,revista de politica si cultura crestina,nr.6 august/2003.

[9] Ioana Diaconescu,”Scriitori in arhiva CNSAS:Sandu Tudor si gruparea”Rugul Aprins” in Romania Literara,nr.43/2006.

[10] Mitropolit Antonie Plamadeala,op.cit. ,p.4.

[11] Moine Daniel,Acathiste Du Buisson Ardent,en Contacts, revue française de l´Orthodoxie,XXXVIIe année,

n.r. 132/1985,p.243-254.

[12]En Contacts, revue française de l´Orthodoxie 1985, vol. 37, no132, pp. 243-254.

[13] Olivier Clément, L´Eglise Roumaine et le Buisson Ardent,en Réforme,N.644,Samedi 20 juillet 1957,p.8.

[14] Ioan Ianolide,intoarcerea la Hristos,Ed.Christiana,Bucuresti,2006,p.83.

[15] Ioan Ianolide,op.cit.,p.15.

[16] Ioan Ianolide,op.cit.,p.42.

[17] Ioan Ianolide,op.cit.,p.43.

[18] Valeriu Gafencu,Calea spre fericire-scrisori din inchisoare trimise celor dragi-Ed.Agaton,Fagaras,2006,p.5.

[19] Adrian Nicolae Petcu,Nichifor Crainic,file din dosarul penal,in Rost,revista de politica si cultura crestina,nr.12 Februarie 2004.

[20] Ioana Diaconescu,”Scriitori in arhiva CNSAS:-Vasile Voiculescu”invinuit de uneltire contra ordinei sociale”,in Romania Literara,nr.51-52/2005.

[21] Demostene Andronescu,Reeducarea de la Aiud.Peisaj launtric.Memorii si versuri din  inchisoare,Ed.Christiana,Bucuresti,2009,p.5.

EVENIMENTE CULTURALE

By Prof. Geanta Constantin
O ZI DE NEUITAT  PENTRU CULTURA VaLCEANa 7 SEPTEMBRIE  2010 
In dupa amiaza zilei de 7 septembrie 2010, la Biblioteca Oraseneasca “A. E. Baconsky” din orasul Calimanesti a avut loc o sarbatoare culturala. Aici, in prezenta unui public iubitor de literatura scriitori din Craiova, Valcea, Cluj, Canada si S.U.A., au participat la un eveniment cultural deosebit. in prima parte a acestei manifestari au fost lansate cartile “ Cu inima in palma “ si ”Carticica de dat in leagan gandul “ de Al.Florin Tene si “Scaunul Harului “ de Titina Nica Tene. sedinta a fost coordonata de Petre Petria, presedintele filialei Valcea a Ligii Scriitorilor. Despre aceste carti au vorbit: ind. dr. Mihai Sporis, prof. univ. dr. Nicu Vintila, Dan Lupescu, directorul Executiv al Directiei Judetene Dolj pentru Cultura si Patrimoniu National, Costea Marinoiu, Adina Enachescu, Petre Cichirdan, directorul revistei lunare “ Cultura valceana “, etc. Iar un grup de profesori au recitat din poeziile celor doi poeti clujeni. Petre Petria a inmanat “ Diploma de Excelenta “ , din partea filialei Valcea a Ligii Scriitorilor, poetei Titina Nica Tene pentru activitatea sa literara.
     In a doua parte a acestui eveniment cultural a urmat un schimb de experienta intre filialele Ligii Scriitorilor din Valcea si Dolj, condusa de prof.univ. dr. Nicu Vintila. in cadrul dezbaterilor au vorbit scriitorii: Petre Petria, Dan Lupescu, ( directorul revistei LAMURA din Craiova), Geanta Constantin, Mihai Marcu, Eugen Petrescu, Iulian Postelnicu, Mihai Scarlatescu, etc. S-au facut schimb de carti si au fost lansate revistele “Povestea Vorbei “nr.39, “Cultura valceana “ nr.37, “Mirajul Oltului “ nr.1, si “ Agora literara “ nr.8.
    In partea a treia a manifestarii doamna Ligya Diaconescu, directoarea revistei internationale STARPRESS, organizatoarea Concursului International de Poezie, editia a II-a , a inmanat DIPLOMA PREMIULUI I si COROANA DE LAURI poetului Al.Florin Tene si DIPLOMA PREMIULUI IV poetilor Lica Pavel, ( Bucuresti- realizator TV) si Victor Burde din Alba Iulia. Iar presedintele Ligii Scriitorilor a inmanat doua “Diplome de Excelenta” doamnei bibliotecare Georgeta Tanasoaica pentru efortul despus in buna desfasurare a acestei actiuni si doamnei Ligyei Diaconescu pentru stradania de a promova literatura romana pe mapamond.
  In urma discutilor purtate s-au desprins urmatoarele idei: dezvoltarea unei retele de difuzare a cartilor semnate de membrii Ligii Scriitorilor prin filialele acesteia, editarea unor reviste noi pe langa cele existente, dezvoltarea editurii acestei organizatii si continuarea unor astfel de schimburi de experiente. S-a stabilit ca o astfel de manifestare sa aiba loc in luna noiembrie la Biblioteca Judeteana „Petre Dulfu” din Baia Mare, cu participarea filialelor Ligii Scriitorilor din Bistrita, Cluj, Oradea, Arad, Timisoara si Iasi.
    Cartile “ Cu inima in palma “ si ”Carticica de dat in leagan gandul “ de Al.Florin tene si “Scaunul Harului “ de Titina Nica Tene, vor fi prezentate in numerele viitoare.

*
O CARTE DOCUMENT „VaLCEA DE IERI SI AZI IN IMAGINI COMENTATE”

In ziua de 15 septembrie 2010, la orele 17,00 in sala de festivitati a  Bibliotecii Judetene „Antim Ivireanul” din Rm. Valcea, a fost lansata cartea „VaLCEA IERI SI AZI IN IMAGINI COMENTATE”- calauza turistica- de Petre Petria.

La acest memorabil eveniment cultural invitatii de onoare au fost:
I.P.S. Arhiepiscop Cristea Gherasim – Arhiepiscopia Ramnicului;
Prefectul Judetului Valcea, av. Petre Ungureanu;
Senator, ing. Emilian Francu;
Primarul Ramnicului – ing. Romeo Radulescu;
Prof. drd. Florin Epure, directorul Directiei de Cultura si Patrimoniu – Valcea.
   Au luat cuvantul:
Conf.univ. Augustina Sanda- Constantinescu – cuvant de deschidere;
Prof.dr. Alexandru Popescu Mihaiesti;
Prof.dr. Gheorghe Deaconu;
Prof.dr. Gheorghe Dumitrascu;
Prof.dr. Ioan Soare;
Prof.univ. Alexandru Stanescu, Cluj-Napoca;
Prof.dr. Ion M. Ciuca – Dragasani;
Prof. Costea Marinoiu;
Prof. Constantin Geanta – Calimanesti.
Moderator a fost : ing. dr. Mihai Sporis
in partea a doua s-a prezentat filmul „Eugen Ciorascu, mare pesonalitate a culturii valcene”.
*
FRUMUSETEA POEZIEI NIPONE
Pe data de 31 august 2010, ora 17.00 la Bilioteca Oraseneasca  „  A.E.Baconsky” din orasul Calimanesti, scriitoarea Adina Enachescu din Rm.Valcea si-a lansat cartea „Frumusetea poeziei nipone”. Au luat cuvantul bibliotecar sef Florica Zgripcea, scriitorul Petre Petria, presedintele „Ligii Scriitorilor din Romania” filiala Valcea, doctor inginer Mihai Sporis ( moderatorul sedintei), scriitorul Florin Grigoriu, vicepresedinte al „Societatii Scriitorilor din  Romania” (venit special de la Bucuresti), profesor  Constantin Geanta din Calimanesti, prozatoarea Zenovia Zamfir, invatatoarea  Floricica Cheran, doamna Maria Adam ( venita special de la Bucuresti, pentru lansarea cartii doamnei Adinea Enachescu), procurorul Ion Micut, din Rm. Valcea, profesor Marie Jeane Talos Maluteanu din Calimanesti si  multi colegi de la „Liga Scriitorilor din Romania” cu sediul la Cluj, filiala Valcea . S-au facut poze, s-a filmat si  s-au inregistrat convorbirile. in final a luat cuvantul  scriitoarea Adina Enachescu (sarbatorita zilei la implinirea varstei de 77 de ani). Au fost prezente  personalitati din Rm. Valcea, Brezoi si cetateni din Calimanesti.
   in partea a doua a sedintei a luat fiinta „Filiala de Haiku Valcea”, afiliata la „Societatea Romana de Haiku de la  Bucuresti” precum si la „Societatea  de Haiku” de la Constanta.
      S-a ales un comitet format din: Adina Enachescu (presedinte), doctor inginer Mihai Sporis ( prim vicepresedinte), profesor universitar doctor Ioan St. Lazar (vicepresedinte), domnul Petre Cichirdan ( vicepresedintecu probleme de haiga ) si profesor Constantin Geanta (secretar general al filialei). S-au inscris in filiala  20 de membrii. La acestia se adauga un numar de 20 de copii din scolile Valcene, participanti benevol la sedintele de haiku.
    in incheiere s-au citit e mailul de Valentin Nicolitov presedintele „ Societatii de  Haiku  din  Romania” precum si   e maiulul trimis de doamna Alexandra Flora Munteanu,  secretar general  al „ Societatii  de Haiku  din  Constanta. S-a cantat la multi ani doamnei Adina Enachescu si i s-au dat flori.
*

LANSARE DE CARTE „FRUMUSETEA POEZIEI NIPONE”
Prof. Marie- Jeanne Talos

La inceputul lunii septembrie a avut loc la Biblioteca “ A. E. Baconsky “ din Calimanesti lansarea volumului scriitoarei Adina Enachescu, ,,Frumusetea poeziei nipone”.
     Pe scriitoare am intalnit-o pentru intaia oara cu cativa ani in urma,la Cenaclul nostru de la Calimanesti. Pe omul de o rara noblete sufleteasca- Adina Enachescu- am cunoscut-o cu multi ani inainte, din amintirile de scoala ale sotului si ale cumnatei mele, copiii doctorului Talos, carora dumneaei le-a fost profesor de matematica in anii de gimnaziu,
   ii ascultam poeziile pe care le recita cu atata patos la cenaclu , ii priveam tamplele ninse de vremi si nu-mi venea sa cred ca, intr-o femeie pe care multi o credeau ajunsa la apogeu exista atata vitalitate, putere de creatie si exuberanta in ale versului mestesuguri.
   in genul lui Ion Barbu- si el matematician- scriitoarea Adina Enachescu a gasit, cu mult timp in urma acel punct ,, inalt” in care matematica se intalneste cu poezia, intr-o perfecta simbioza, asa cum bine observa Constantin Zarnescu, ,,faptul ca s-au unit la dumneaei- lucru destul de rar- doua< fecioare >, POEZIA sI MATEMATICA 
     Un loc privilegiat al poeziei Adinei Enachescu este, ca si la Ion Pillat, acela al amintirii, memoria afectiva avand la scriitoare un rol fundamental, deoarece ii reda fiintei reperele pierdute, ii recupereaza acesteia radacinile, sugerand nostalgia vremurilor trecute, beatitudinea unui timp mitic, Amintirile poetei sunt transpuse in versuri candid, aproape copilaresc, uneori fiind in multe dintre creatiile sale o recuperare a unor varste anterioare.
   Fiecarei stari launtrice ii corespunde la poeta un peisaj adecvat, in timp ce locurile descrise  primesc accente afective, care se coloreaza emotional: apele Otasaului, tinuturile Pausestiului sau imaginile idilice ale Ramnicului de odinioara.
   Versurile sale ne pun in fata legaturilor adanci cu pamantul stramosesc, cu inaintasii si cu istoria, cu modelul ortodoxiei si al credintei de nezdruncinat a romanului si nu in ultimul rand, cu mirajul iubirii, mai mult sau mai putin implinite.
   in linia lirismului lui I. Pillat, poezia Adinei Enachescu este si o poezie a pamantului natal, a radacinilor ancestrale de care sufletul ei nu se poate rupe, iar imaginatia sa ajunge-n final sa bantuie peisaje indepartate, venerand frumusetea tinuturilor nipone.
   Fire vulcanica dar si contemplativa, temperament clasic, poeta este destinata atat valorilor autohtone cat si a celor universale. in poezia sa, Adina Enachescu surprinde momente sufletesti trecatoare, dar care fac parte din fiinta ei cea mai intima. Pentru ca, asa cum spune scriitorul Florin tene, ,, Adina Enachescu este scriitoarea care, in fiecare dimineata ia viata de la inceput, o retraieste toata, ca si cum nu ar fi inceput niciodata alta viata, o reconstituie in forul ei interior ca pe o compozitie muzicala neterminata si incearca din nou toate durerile lumii.”
   Discursul sau liric se inscrie in linia lui Octavian Goga, Radu Gyr sau Vasile Voiculescu si Ion Pillat, intr-o maniera traditionalista, in special atunci cand evoca limpede si cristalin meleagurile oltenesti.
   Activitatea scriitoriceasca a poetei Adina Enachescu a fost apreciata atat pe plan local cat si peste hotare: doua nominalizari in S.U.A,( 2001, 2003), diplome de onoare, diplome de excelenta, premii nationale, premii acordate de Societatea Culturala ,, Anton Pann “-Rm. Valcea, premii ale Societatii Scriitorilor Romani, premii ale Ligii Scriitorilor din Romania, premii acordate de Asociatia Nationala ,,Cultul Eroilor“, premii internationale de HAIKU.
   ii dorim doamnei Adina Enachescu sa fie sanatoasa( si sa aiba mai multa grija de dumneaei, pentru ca, 77 de ani este, totusi o varsta ) si sa se bucure, ca si pan-acum, de miracolul creatiei, cu care a fost inzestrata din plin.

“LA MULTI ANI!”- si cat mai multe carti…

SERILE DE POEZIE DE PE STRADA BALCESCU I

UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMANIA – filiala IASI
Libraria “Lumina” Galati & “dialogurile poetei Angela Baciu”
 
va invita la un nou proiect cultural:

“SERILE DE POEZIE DE PE STRADA  BALCESCU I”
 
prima intalnire: marti 2 noiembrie 2010, ora 18.00
 
* invitat: poetul ANDREI VELEA

 – isi va lansa volumul “Gimnastul fara plamani” ed.Centrul Cultural “Dunarea de Jos”
si va recita din creatiile proprii
* parteneri in proiect: Liceul de Arta “D.Cuclin” ce va participa cu un moment artistic , prof.coordonator: Ilie Elena
 
Desi suntem intr-o toamna tarzie, cu vreme capricioasa si ploi multe in data de 2 noiembrie vor incepe calduroase seri de lecturi publice in cadrul proiectului “Serile de Poezie de pe Strada Balcescu” fondat de poeta Angela Baciu.

Proiectul va include: seri de poezie, proza si eseu, spectacole de muzica si teatru, expozitii fotografice, ateliere, lansari de carte si reviste,s.a.

 Intr-un cadru adecvat, intr-o librarie chiar in centrul vechi al Galatiului  pe Str.Balcescu, toti iubitorii de arte sunt invitati sa participe alaturi de noi la aceste seri romantice.

 Sunt invitati reprezentanti ai culturii, scriitori, pictori, sculptori, muzicieni, profesori, jurnalisti de la publicatii culturale  centrale, scrise, tv si on line, presa locala, institutii colaboratoare, dar si elevi si studenti, publicul larg.

Intrarea este libera, va asteptam la un ceai fierbinte si poezie buna!
 
gazda primitoare: librarila “lumina” & d-na Costina Musat
moderator, concept proiect by Angela BACIU
 Poeti de pretutindeni sa  ne bucuram impreuna de minunate seri de poezie!!! 
 

Angela BACIU
scriitor, membru U.S.R